2,384 matches
-
om care vorbește domol și încet, parcă s-ar plictisi el însuși de ceea ce spune. Domnul-Dumnezeu a făcut pe boieri și pe ciocoi la urmă din niște rămășițe de gloduri și gunoaie. *1 Un nătărău care nemerește o vorbă de haz e ca mârțoaga care sare deodată în două picioare. *1 Nu pot spune nimic de damele din bal, căci nu mă pricep în vopsitorie. *1 Dobitoacele ar fi având noțiuni despre bine și rău. Se vede c-au mâncat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noapte, vecinul sforăitor a continuat cu aceeași intensitate. La fel și cel de deasupra mea. Din fericire, am dopurile pentru urechi și, personal, nu m-au deranjat deloc. Alta însă a fost situația cu grupul tinerelor bicicliste spanioloaice ce făceau haz de necaz și l-au scuturat de mai multe ori cu pat cu tot dar, în zadar, a continuat în același ritm. Așa este la comun. Mă întreb, cum este mai bine să dormi, singur sau în comun. Personal, de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de tine. Păi literatura noastră este atât de europeană pe cât de tradusă este, depinde cu cine ieșim în față, dacă trimitem la atac niște "epidermiști", niște scriitori speculativi, care iau un subiect la modă, îl trec printr-o baie de haz după care mai presară câteva glumițe peste "capodoperă", atunci vom rămâne acolo unde ne și aflăm, vom continua să fim a cincea roată de la teleguță. Ce crezi că s-a spus, critic vorbind, despre tine până acum, ce crezi că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
exemplare. Revista era, ca și altele din acea vreme, doar parțial ideologizată. În rest, oameni inteligenți (și care probabil că jucau și ei un joc dublu cu cenzura) încercau să publice în paginile ei și lucruri de calitate, povești cu haz, benzi desenate care stârneau imaginația copiilor, pe scurt, era o publicație care în nici un caz nu servea pentru spălarea creierelor. Chiar și faptul că un poet bun (fost avangardist) ca Virgil Teodorescu era invitat să răspundă acolo la "poșta redacției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Celor menționați se cuvine a le adăuga o pleiadă de celebrități din rândul scriitorilor și artiștilor plastici, nu numai fumători împătimiți, ci și autori ai unor lucrări dedicate tutunului. Dramaturgul englez Ben Johnson preciza, la 1598, în comedia " Fiecare cu hazul lui", că în "Indii", împreună cu un grup de prieteni, "nu am probat gustul nici unui aliment... cu excepția fumului acelei plante", concluzionând că "tutunul este planta cea mai prețioasă pe care vreodată a produs-o pământul pentru folosul omului". "Colegul" spaniol, Lope
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
drogat! - Eu nu, domnu’ Morton. - Și cum e cu urmele alea de ace? - Am sifilis, domnu’ Morton. - Toți drogații au sifilis, a zis Morton. Vocea-i era domoală, condescendentă și ușor amuzată. Tipul cu pipa Încerca fără succes să facă haz pe seama unuia din negri. Negrului i se spunea „CÎrlig” din cauză că avea o mînă diformă. - Maimuța ți se cam cațără-n spinare, eh? a-ntrebat tipul cu pipa. - Nu știu despre ce vorbiți, a zis CÎrlig. Era un enunț pe un ton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și a neamului său. A fost crescută de starița precedentă, rudă cu Crețenii; de acolo, o demnitate în ținuta ei și maniere frumoase care fac un ciudat contrast cu ignoranța ei totală, în afară de cele bisericești. Când povestea era plină de haz și știa, cu câteva vorbe, să-ți zugrăvească pe cineva de-l vedeai cu ochii și nu-ți scăpa nici un [aspect] ridicol. Își menținea prestigiul în mănăstire cu multă autoritate, fără bunătate, nu permitea [nici] cea mai mică abatere rituală
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca un venit pentru ele. Ea însăși era foarte veselă, cu inimă bună, deși egoistă, autoritară, violentă, dar potolindu-se la cea dintâi vorbă de supunere și iertând chiar prea repede pedepsele ce dădea. Povestea istoriile din trecut cu un haz nespus și descria propriile ei ridicole naivități cu un chef plin de spirit. Era, cum se zice, o grădină de femeie. Chiar în ajunul plecării la București, două zile înainte de moarte, ca să nu mă întristeze când petreceam toată ziua cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
este un personaj dintr-o poveste.Se poartă o discuție imaginara, în care se îmbină elementele cunoscute din poveste cu elemente din realitate.Atât întrebările adresate de ,,reporteri” cât și răspunsurile date de copiii-personaje din povești au fost pline de haz și spontaneitate. Exemplu-povestea ,,Scufița Roșie”. Reporterul: De ce n-ai ascultat sfatul mamei și ai stat de vorbă cu străinii ? Scufița Roșie: Pentru că lupul părea serios. Reporterul: Cum era în burtă lupului? Scufița Roșie: Era întuneric și urât. Un alt exemplu-povestea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
textului o vibrație puternică și o emoție neîntreruptă. ,,Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care și acesta se așează că vorbitor în mijlocul ascultătorilor, si, totodată, sufletul eroilor săi. Narațiunea are două realități concentrice: întâi pe aceea a povestitorului, care stârnește hazul și mulțumirea prin chiar prezența lui, cum se întâmplă cu actorul și cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din narațiune.’’( G. Călinescu) Caracterizat de Vladimir Streinu că un ,,scriitor popular pentru intelectuali și cult pentru popor’’, un spirit ,,nastratinesc
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
jucându-se cu ei , la prichiciul vetrei cel humuit , de care mă țineam când începusem a merge copăcel , la cuptiorul pe care ma ascundeam , când ne jucăm noi , băieții , de-a mijoarca , si la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc , parcă-mi salța și acum inima de bucurie ! Și , Doamne , frumos era pe atunci , căci și părinții , și frații , și surorile îmi erau sănătoși , și casa ni era îndestulata , și copiii și copilele megieșilor erau de-a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
care pot spune că s-a exersat încă înainte de-a scrie literatură, debitând tot felul de istorii, inventate sau reale, despre copilăria argeșeană, compu nând calambururi, parodiind vorbirea unuia sau altuia, sau scor nindu-le amicilor ingenioase porecle pline de haz. Comedia cuvântului o juca asociind în cele mai neașteptate chipuri referința cultă cu limbajul de toată ziua, popular, chiar argotic,neaoșizând neologismele sau dinamitând conotația solemnă sau patetică a unor termeni prin diminutivare. Aceste „tehnici“ pot fi recunoscute, printre altele
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
A stârnit contrariere și amuzament o afirmație a lui Fănuș Neagu din Cartea cu prieteni, și anume aceea că eu aș fi persoana care i-a insuflat lui N. Velea pasiunea pentru experimentele bahice. Era de mirare și de tot hazul, într-adevăr, ce susținea Fănuș Neagu, dată fiind disproporția dintre performanțele în materie ale lui Velea și cele de tot modeste, ca să nu spun inexistente, ale subsemnatului. Și totuși, un grăunte de adevăr era în ce spusese Fănuș Neagu, dar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
-i ia martori de cum era tratat ș.a.m.d. Pentru că întotdeauna era cineva de față, o asistență, un public, aveau ei grijă, oniricii, de asta. Petrecute în cerc închis, confruntările de acest gen nu ar fi avut, pentru ei, nici un haz. Ludicul, histrionismul inteligent le însoțeau totdeauna manifestările în acea perioadă care încă era pentru ei, sufletește, aceea a adolescenței romantice. Arta seducătorului Într-un articol publicat demult, cred că pe la începutul anilor ’60, evocam situația ideală a unui critic al
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Coanei Frosa, al Porumbiței și al lui Timofte, al lui Lir și Tibișir, cupluri de personaje comice ale căror peripeții le urmăream de la un episod la altul cu sufletul la gură. Imaginea lor se împlinea vizual în desenele pline de haz ale pictorului Pascal Rădulescu, un alt element de atracție. Îmi mai amintesc că mă pasionaseră și acele inteligente prelucrări ale lui N. Batzaria după mituri istorice sau legende ale popoarelor, de sorginte mai ales germanică (povestea Nibelungilor, povestea lui Lohengrin
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe neașteptate, decrete de boierii de la caimacanul Vogoride. Eram căftăniți 4 fiecare după aprecierile binevoitoare ale luminăției-sale cu rangurile de căminari, comis, spătar, ban, agă etc. În dispozițiunea de spirit în care eram noi atunci, e lesne de înțeles ce haz am făcut de această mărinimie intenționată a caimacanului. Toți eram de părere la început să-i întoarcem imediat decretele, dar am amânat lucrul de Sf. Neculai, pentru când ne-am hotărât să-i exprimăm mulțămirile noastre într-un mod mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tribunalului Suceava și după un an transferat membru la curtea de întărituri din Iași, unde am stat până la desființarea ei. Nu pot să uit pe unul dintre membrii acelei curți, pe răposatul Balica, care era un șăgalnic 49 cu mult haz și foarte simpatic tuturor. El avea obiceiul să numească pe tinerii ușuratici și fără ocupațiune, chirapleși, adecă pierde-vară, cum am zice noi. Vodă Cuza, înainte de a se alege Domn, era și el un fel de pierde-vară și-i plăcea mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
necazuri, nimene nu ducea pe vremea aceea sacul cu grijile în spinare. Toți trăiau într-o lume trandafirie în care soarele nu asfințea. Alecu Șendre, amfitrionul, care ședea în capul mesei, ne stimula cheful, închina la sănătăți, istorisea anecdote cu haz, priveghea ca nimene să nu rămâie în urmă cu paharul, într-un cuvânt da mereu cep entuziasmului și butoaielor cu vin. Când iată că de după niște tufari apăru tocmai în momentul psihologic un taraf de lăutari care ne-au adulmecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
împreună cu trei tovarăși de la monastirea Agapia la Târgul Neamțului unde aveam de gând să ne urcăm la cetate. Pe atunci nu erau șosele, nici poduri pe ape, dar puțin ne păsa nouă de lipsa lor. Din contra, făceam mai mare haz să ne vedem hurducați 180 pe pământ crud, pe costișe prăvălatice, prin păraie bolovănoase decât dacă am fi mers pe șosele netede și în cupèle181 închise, bune să legene cuconași de cei care se tem să nu-i pârlească soarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
au plecat, eu, confuz de sărutările încă calde ce primisem pe obraz, m-am adresat tatălui meu zicându-i: Tată, am să te rog de ceva. Spune, măi băiete. Cumpără-mi și mie o Lăzoaie! Își poate oricine închipui ce haz a făcut părintele meu de această deșănțată rugăminte, iar eu nici astăzi, că a trecut la mijloc atâta amar de timp, nu am uitat imaginea doamnei Lazu care mă orbise un moment și nici râsul homeric al părintelui meu în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
viață, ceea ce e cu putință și că aceste rânduri i-ar cădea sub ochi, ceea ce mi se pare cu neputință, dat fiindcă ea nu mai locuiește în România de aproape 50 de ani, încă sunt convins că ar face mare haz de târziele declarațiuni ale unui ex-tânăr adresate acum unei ex-frumuseți. II Așadar, frigurile mele de dragoste odată tăiete din rădăcină prin remediul drastic al măritatei ființe ce-și găsise culcuș în inima mea, mi-am revenit încetul cu încetul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acumulat destule excepții, cum ar fi o mulțime de animale marine fixe și culmea, cu denumire de plante, precum castravetele de mare, dar și Încadrarea Între plante a bacteriilor descoperite Între timp. Unele confuzii de acest gen au stârnit chiar hazul; amintiți-vă de Topârceanu și bacilul lui Koch, clasat ca plantă: “Văzut-ați dumneavoastră o floare sau un pom/Să sară din grădină și să se dea la om?” Viul e Însă un continuum; dovadă e codul genetic, identic de la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a întrebat dacă pot aplica sacului de box atârnat de tavan o sută de lovituri cu pumnii în mănuși de box. Am spus imediat că pot (aveam pe atunci cam 38-40 de ani), și am trecut furtunos la acțiune. Spre hazul lui și spre uimirea mea, după 30-40 de lovituri, m-am blocat cu brațele atârnând în jos, sleite de oboseală și gâfăind ca o locomotivă cu aburi care urcă Predealul. Cum rămâne atunci cu eroii din filme? Desigur, ficțiuni, spectacole
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!” ... Erau însă alte vremuri cu alt mod de gândire, de simțire și de trăire. Am găsit recent în internet, o altă formă de amintiri din copilărie, într-un limbaj
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
după amiază, a sunat telefonul la el acasă și a răspuns băiețelul, care avea 5-6 anișori. „Sunt maistrul Focșa de la Uzina Steagul Roșu și vreau să vorbesc cu Domnul Oprișan”. „Tăticu când doarme, nu-i acasă!” Toți au făcut mare haz de această pățanie. Copilul însă a trăit o mică tragedie: a trebuit să mintă urmare a cererii tatălui său. Mai târziu însă s-a întâmplat ceva mult mai grav. Venind de la serviciu pe la ora prânzului, Oprișan e întâmpinat în prag
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]