3,613 matches
-
în străinătate, se poate duce în Covasna și Harghita. * Există posibilitatea ca românii să aibă două limbi materne; ferească Dumnezeu de mai multe. * În Transilvania, și pușcăriașii poartă plăcuțe bilingve. * Nu știi ungurește, nu ești un bun român. * Unii acuză holocaustul, dar nu se sfiesc să-l practice. * Bush are coșmaruri: acolo unde există petrol, el vede arme de distrugere în masă. * Se zvonește că americanii i-ar fi propus lui Blair un rol de papagal într-un film în care
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
statului de drept”, în conformitate cu legile care erau în vigoare în vremea aceea, legi care erau obligatorii între hotarele țărilor lor și a căror nerespectare putea fi pedepsită. Evident că toate aceste crime monstruoase comise în vremea lor, execuțiile în masă, Holocaustul, lagărele de concentrare și de exterminare, nu puteau fi tolerate sau iertate, trebuiau oprite prin forță. Dar și aici au intervenit inconsecvențe. Crimele din Gemania nazistă au fost judecate la Nürnberg, acolo s-a stabilit cine este și cine nu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
străinilor, cum se manifestă astăzi, dacă s-a ajuns să reușească stăpânirea străină de a despărți un neam întreg în două și partea despărțită să nu recunoască că sunt români—unii dintre ei, mai rătăciți. Acesta este cel mai mare holocaust care poate fi înregistrat în istorie. Asta-i părerea mea și n-o spun doar eu. O spun toți oamenii de știință ai lumii, în frunte cu Eugen Coșeriu, care a mărturisit că este una din cele mai mari aberații
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
noi ce necaz are biata fată: „Gândurile ei abstracte devin reale în mod brutal când o mușcătură la gât îi trezește setea de sânge“. Unde dai și unde crapă! Cititorul se așteaptă ca Kathleen - scuzați cakofonia - să se ocupe de Holocaust și, când colo, oricât este ea de ciuruită de ideile lui Nietzsche și Heidegger, se face vampiriță. Elitista Kathleen e totuna cu coana Mița vampirița - scuzați cucofonia -, deliciul mahalalelor și garanția unui succes de casă în lumile a treia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
A.R. Dar eu sunt mai mult decât un cititor. Sunt traducătorul care a disecat fiecare frază, pescuind sensurile doar sugerate și nearticulate. După părerea mea, Yoel putea fi la fel de bine ungur sau polonez, evadat din orice țară amenințată de Holocaust. A.O. Am să-ți ofer un indiciu. Desigur, ți-ai dat seama că omul acesta, care întreaga lui viață a adunat informații despre alții, nu știe cu claritate nici măcar cine a fost tatăl lui, după cum nu știe cu claritate
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ca muzica. Tu crezi că manelele nu se strecoară perfid într-o simfonie, într-un lied, într-un song și culoarea se împrospătează, parfumul devine mai persistent. Inchiziția a făcut milioane de victime și n-a schimbat mare lucru, nici Holocaustul. Sunt unii care scormonesc mormintele ca să găsească osemintele lui Isus alături de cele ale țiitoarei lui Magdalena, să răstoarne mitul învierii și al sfințeniei, pentru ca Isus să fie pe deplin om. Vezi, vezi cât de dependenți suntem de carnea noastră, că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de la Ierusalim (1961- 1962). De asemenea, probabil că Hannah Arendt era sub impulsul unor puternice emoții datorate informațiilor prezentate În cadrul procesului. Regăsim Însă cam același tip de evaluare și În cercetări ample (altfel serioase) de istorie a evreilor. Scriind despre Holocaust, istoricul Paul Johnson consideră că , iar . Conform acestor afirmații, românii ar fi deținut primul loc În clasamentul celor mai antisemite popoare, fiind urmați Îndeaproape de austrieci și apoi de nemți. După numai câteva rânduri Însă, Paul Johnson răstoarnă dintr-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cred că se poate vorbi În acești termeni În nici o situație, și cu atât mai puțin Într-una atât de complexă și de specifică (chiar atipică) precum soarta evreilor din România În timpul războiului. Sunt destule lucrări care au prezentat obiectiv Holocaustul din România, bazându-se strict pe documente și fapte (vezi <endnote id="243, 244, 356, 553, 554, 555, 584, 693, 775, 852, 899, 900"/>). În astfel de cazuri, diagnosticul este cu atât mai greșit cu cât este mai scurt și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
murdărie și morbide neliniști ipohondre. Chiar și etnocidul practicat de naziști ar putea fi mai profund Înțeles folosind același tip de semnificații simbolice : evreii erau gazați În camere cu „dușuri” pentru „deparazitare”, iar cadavrele erau incinerate În cuptoare, precum gunoiul. Holocaustul Însuși era denumit În unele documente germane cu eufemismul ausrötung = „curățarea putreziciunii”. În fine, pentru cercetătorul american Alan Dundes, „literaturizarea supremă a metaforei În discuție a fost transformarea grăsimii de evreu În săpun. Astfel, evreul cândva «murdar» a fost transformat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doilea război mondial susțin că era vorba de Reine Jüdische Seife („Săpun pur evreiesc”) sau de Reine Jüdische Fetten („Grăsime pură evreiască”). Vorba poetului Șerban Foarță, Într-un lied dedicat lui Paul Celan și altor evrei care au traversat infernul Holocaustului : „Un calup de apocrif/ Săpun uman, cu marca RIF” <endnote id="(891, p. 80)"/>. Românii și evreii din unele localități au strâns acest săpun, l-au depozitat În sinagogi și, ulterior, l-au depus În morminte simbolice, cu toate onorurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
intervievate de Claude Lanzmann prin 1985. „Polonezilor le plăcea mult să facă dragoste cu evreicele [...], le plăceau evreicuțele, le iubeau la nebunie.” Un motiv ca bărbații polonezi să „le regrete pe evreicuțe”, iar femeile poloneze să fie mulțumite că - prin Holocaust - au scăpat de „o concurență”. Evreicele erau „femei atât de frumoase” - spun polonezele - pentru că „erau bogate”, „nu făceau absolut nimic”, „se ocupau doar de frumusețea lor, se Îmbrăcau bine” <endnote id=" (835, p. 115)"/>. Supraviețuirea imaginii „evreica frumoasă și elegantă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vânătoarea de «fascisme»”, practicate În România și Europa, care „se adeverează activități Încă rentabile la Început de veac, și mileniu, nou” <endnote id="(788, p. 6)"/>. Este vorba și de regretabila preluare a unor teorii și sintagme de tipul „the Holocaust industry” (Norman Finkelstein) sau „the Shoah business”, dublate de parafrazări insultătoare de tip „There’s no business like Shoah business” <endnote id="(901)"/>. Într-un pseudo-studiu recent de istorie literară, Ion Rotaru Încearcă să minimalizeze importanta contribuție a scriitorilor evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
posedă prieteni evrei” pentru a-și Îmbunătăți imaginea de „năprasnic antisemit” și de „faimos mâncător de evrei”, cum Îl caracteriza Adolphe Stern, liderul comunității evreiești din România <endnote id="(754, II, pp. 46 și 146)"/>. Adolf Eichmann Însuși, În timp ce organiza Holocaustul În Europa Centrală, se lăuda cu „prietenii mei evrei” <endnote id=" (268, p. 336)"/>. După publicarea În revista Săptămâna (5 septembrie 1980) a unui editorial plin de insulte la adresa evreilor, Corneliu Vadim Tudor a Încercat să-l convingă pe rabinul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aș reproșa antisemitismului, Înainte de orice [...] - afirmă protagonistul romanului -, ar fi lipsa lui de imaginație : «masonerie, cămătărie, omor ritual». Și pe urmă ? Vai cât e de puțin ! Vai cât e de sărac !” <endnote id="(219, p. 62)"/> În țările comuniste, după Holocaust (1945-1963) Pe lângă acuzația de folosire a sângelui În scopuri rituale, o serie de alte aspecte neobișnuite (reale sau inventate) au făcut din „evreul imaginar” o ființă extrem de suspectă : circumcizia, de pildă (În secolul al XVIII-lea, pastorul olandez Cornelius de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de-a lungul secolelor, majoritatea acuzațiilor de infanticid au fost urmate de sângeroase pogromuri antievreiești. Ceea ce poate să ne mire Însă este faptul că acest pervers mecanism social a funcționat anacronic, la jumătatea secolului XX, imediat după imensa tragedie a Holocaustului, În țări din centrul Europei În care se constituiau regimuri politice de stânga. După ce fuseseră uciși 6 milioane de evrei, dintre care 1,5 milioane de copii, este incredibil că evrei abia Întorși din lagărele naziste au putut fi linșați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jewry, ed. Randolph L. Braham, Columbia University Press, New York, 1994. 554. S. Stanciu, Lya Benjamin et alii (ed.), Martiriul evreilor din România, 1940-1944. Documente și mărturii, Editura Hasefer, București, 1991. 555. Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust, selecție și editare Jean Ancel, 12 volume, The Beate Klarsfeld Foundation, New York, 1986. 556. M. Pelin (ed.), Sioniști sub anchetă : A.L. Zissu, Edart-FFP, București, 1993. 557. Victor Neumann, Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi - și interculturalității Europei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor români și ucraineni În perioada antonesciană, ed. Randolph L. Braham, traducere de Lucia Vitcowsky, Editura Hasefer, București, 2002 [prima ediție, The Destruction of Romanian and Ukrainian Jews During the Antonescu Era, ed. Randolph L. Braham, The Rosenthal Institute for Holocaust Studies, distributed by Columbia University Press, New York, 1997]. 776. Neagu Djuvara, „Paradoxurile antisemitismului românesc”, În Caietele „Viața Românească” (cu tema „Contribuția scriitorilor evrei la literatura română”, redactor coordonator Henri Zalis), nr. 2, 2001, pp. 35-40. 777. Stela Mărieș, „Importanța catagrafiei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Maria-Magdalena Anghelescu și Dan Petrescu, postfață de Eduard Iricinschi, Editura Polirom, Iași, 2003. 851. Voltaire, Dicționar filosofic, traducere de Anca Delia Comăneanu, prefață de Irina Mavrodin, Editura Polirom, Iași, 2002. 852. Michael Shafir, Între negare și trivializare prin comparație. Negarea Holocaustului În țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est, prefață de Stelian Tănase, Editura Polirom, Iași, 2002. 853. Michael Shafir, „Ex Occidente Obscuritas : The Diffusion of Holocaust Denial from West to East”, În Studia Hebraica, Editura Universității din București, vol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Polirom, Iași, 2002. 852. Michael Shafir, Între negare și trivializare prin comparație. Negarea Holocaustului În țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est, prefață de Stelian Tănase, Editura Polirom, Iași, 2002. 853. Michael Shafir, „Ex Occidente Obscuritas : The Diffusion of Holocaust Denial from West to East”, În Studia Hebraica, Editura Universității din București, vol. III, 2003, pp. 23-82. 854. Mircea Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă (roman), Editura Humanitas, București, 1996, pp. 148-153 ; Orbitor. Corpul, Editura Humanitas, București, 2002, pp. 265 și 293
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Oișteanu, „Mihail Sebastian și Mircea Eliade : Cronica unei prietenii accidentate”, Revista 22, nr. 49, 4-10 decembrie 2007, pp. 10-11 ; Andrei Oișteanu, „Mihail Sebastian and Mircea Eliade : Chronicle of a Broken Friendship”, În volumul Local History, Transnational Memory in the Romanian Holocaust, ed. Valentina Glajar și Jeanine Teodorescu, Palgrave Macmillan, New York, 2011, pp. 119-133. 872. Valentin-Veron Toma, Adrian Majuru, Bucureștiul subteran. Nebunia. O antropologie istorică românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 149. 873. Gregor von Rezzori, Memoriile unui antisemit, traducere din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
897. Cristina Deutsch, Mitul evreului, Între lumea veche și lumea nouă. Prozatori evrei contemporani din SUA, Editura Kriterion, București, 2005. 898. Marta Petreu, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura Polirom, Iași, 2011. 899. International Commission on the Holocaust in Romania, Final Report, president of the Commission : Elie Wiesel, editors : Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail E. Ionescu, Editura Polirom, Iași, 2005. 900. Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, traducere de Carol Bines, prefață de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
2007. 904. Vezi Andrei Oișteanu, „Benjamin Fundoianu. Coordonate iudaice”, Revista 22, nr. 11, 14 martie 2000, pp. 10-11, și nr. 12, 21 martie 2000, pp. 10- 11 ; de asemenea, Andrei Oișteanu, „Editarea operei lui Fundoianu. O polemică păguboasă (de ziua Holocaustului)”, Revista 22, nr. 41, 7 octombrie 2008, p. 18. 905. De la opincă la vlădică : pentru comentarii privind nefericita exprimare a președintelui Traian Băsescu, În mai 2007, la adresa unei jurnaliste („Țigancă Împuțită”), vezi Andrei Oișteanu, „Dezamă gire”, Revista 22, nr. 899
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Jean Ancel și Matatias Carp, ale căror lucrări sunt precizate în bibliografie. Deși se consideră că „pogromul” de la Dorohoi este bine cunoscut, ne permitem să facem câteva observații: în mod exagerat se consideră că pogromul de la Dorohoi este începutul Holocaustului în România; se insistă pe participarea populației la crimele împotriva evreilor; se neglijează contextul acestui eveniment și starea de spirit a soldaților și a populației; dar mai ales, nu este folosit nici un document din arhiva județeană Botoșani. Cu toate acestea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu orice preț” a Basarabiei și cedarea către Uniunea Sovietică a părții de nord a Bucovinei. Ziua de 27 iunie 1940 a fost pentru factorii de decizie de la București una foarte tensionată, căci a Raport final, Comisia internațională pentru studierea Holocaustului în România, președintele comisiei devenit evident că România era izolată militar și politic. La 27 iunie 1940, majoritatea membrilor din Consiliul de Coroană, sperând menținerea restului teritoriului românesc, au acceptat cedarea. Răspunsul oficial al guvernului român a fost trimis la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Gordian, 1995. Sturdza, Mihail, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Alba Iulia, Paris, Editura Fronde, 1994. II. Lucrări generale Brestoiu, Horia, Impact la paralela 45. Incursiune în culisele bătăliei pentru petrolul românesc, Iași, Editura Junimea, 1986. Butnaru, I.C., Holocaustul uitat. Considerațiuni istorice, politice și sociale cu privire la antisemitismul românesc, Tel-Aviv, 1985. Buzatu, Gheorghe, Din istoria secretă a celui de al doilea război mondial, vol.I și II, București, Editura Enciclopedică, 1988;1995. Idem, Dosare ale războiului mondial (1939-1945), Iași, Editura
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]