3,545 matches
-
față îl dădea prietenului ei. A doua zi tinerii căsătoriți se duceau la nași și îi semănau cu grâu, cu nuci și cuburi de zahăr. Se duceau cu colăci și mere și le dădeau de pomană. După amiază se începea hora la care se adunau băieți, fete și tineri căsătoriți. Sărbătorile se încheie cu bălul.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA VĂLENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bojoagă Ionela () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2076]
-
lua Lumină. Mamele dădeau ouăle roșii și cozonacii preotului pentru a le sfinți, după care le dădea copiilor pentru a le mânca. În prima zi a Paștelui, venea în sat o fanfară și toată lumea, cu mic cu mare venea la horă. Aici tinerii se aranjau pentru a arăta cât mai bine, în speranța că își vor găsi perechea potrivită. Tot din aceste interviuri, reiese faptul că majoritatea tinerilor de astăzi nu mai au respect pentru nimeni: fie se duc la discotecă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2077]
-
câțiva bănuți pe care ii lua cel care se trezea ultimul. Apoi de dimineață copiii se duceau din casă în casă spunând ”Hristos a înviat” iar gazdele “Adevărat a înviat” și le dădeau cozonac șsi ouă roșii. În timpul zilei era hora în mijlocul satului unde se duceau și tinerii și bătrânii, iar seara bal în care ”flăcăii” și fetele veneau îmbrăcați în haine noi. Întrebat dacă a dus o copilărie fericită acesta a răspuns pozitiv spunând că chiar dacă nu erau atâtea lucruri
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
erau atâtea lucruri câte găsești în ziua de azi erau fericiți, și aveau ce le trebuia. În finalul interviului Nea’ Gheorghe a fost întrebat cum își va petrece paștele anul acesta. Nea’ Gheorghe răspunde mâhnit, ca acuma nu mai sunt hore nu mai sunt tradiții și obiceiuri, femeile nu mai coc la cuptor nu se mai străduiesc să împodobească masă. Ne spune că acum zilele de Paste sunt ca oricare alta zi doar că auzi clopotele la Biserică și Slujba de
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
ciocneau ouă roșii zicând „Hristos a înviat!” și „Adevărat a înviat!” În prima zi de Paște după slujba celei de-a doua Învieri băieții umblau prin sat cu „valaretul”, adică cu doi muzicanți, chitara și vioara, și invitau lumea la horă. Aici veneau atât tineri cât si bătrâni îmbrăcați în haine noi de sărbătoare. Seara era pregătită numai pentru tineret. A doua zi de Paște era dedicată vizitelor. Fiecare mergeau să își viziteze rudele din alte sate. În seara celei de-
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
Pe lângă acestea, mai există un obicei, și anume acela de a pune într-o cană cu apă un ou și un ban pentru a avea noroc tot anul. În toate cele trei zile de Paște se organiza în sat o horă foarte mare, orchestra cântând foarte multe cântece populare.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
să aibă cât mai putina bătaie de cap. Începând cu serile de priveghi, cănd rudele, prietenii, și vecinii stau în jurul celui mort, arzând lumânări și vorbind despre calitățile și viața celui plecat, tot ritualul e o împăcare cu destinul. 4.Hora Printre celelalte obiceiuri se numără și hora satului. Hora începea de obicei la 12:00 până la ora 13:00 după care muzicanții mergeau la masa iar apoi care reveneau să continue hora; și hora continua până la 16:00, 19:00
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
cap. Începând cu serile de priveghi, cănd rudele, prietenii, și vecinii stau în jurul celui mort, arzând lumânări și vorbind despre calitățile și viața celui plecat, tot ritualul e o împăcare cu destinul. 4.Hora Printre celelalte obiceiuri se numără și hora satului. Hora începea de obicei la 12:00 până la ora 13:00 după care muzicanții mergeau la masa iar apoi care reveneau să continue hora; și hora continua până la 16:00, 19:00,cel târziu 20:00. Hora se mai
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
tot ritualul e o împăcare cu destinul. 4.Hora Printre celelalte obiceiuri se numără și hora satului. Hora începea de obicei la 12:00 până la ora 13:00 după care muzicanții mergeau la masa iar apoi care reveneau să continue hora; și hora continua până la 16:00, 19:00,cel târziu 20:00. Hora se mai numea și hora țărăneasca sau Bal. La hora din sat numită Tuturuc se adunau și tineri și bătrâni. Se îmbrăcau în haine bune de stofă
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
e o împăcare cu destinul. 4.Hora Printre celelalte obiceiuri se numără și hora satului. Hora începea de obicei la 12:00 până la ora 13:00 după care muzicanții mergeau la masa iar apoi care reveneau să continue hora; și hora continua până la 16:00, 19:00,cel târziu 20:00. Hora se mai numea și hora țărăneasca sau Bal. La hora din sat numită Tuturuc se adunau și tineri și bătrâni. Se îmbrăcau în haine bune de stofă, cu pantofi
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
începea de obicei la 12:00 până la ora 13:00 după care muzicanții mergeau la masa iar apoi care reveneau să continue hora; și hora continua până la 16:00, 19:00,cel târziu 20:00. Hora se mai numea și hora țărăneasca sau Bal. La hora din sat numită Tuturuc se adunau și tineri și bătrâni. Se îmbrăcau în haine bune de stofă, cu pantofi noi, iar fetele în rochiță. Hora se făcea de 2 ori pe an în special când
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
00 până la ora 13:00 după care muzicanții mergeau la masa iar apoi care reveneau să continue hora; și hora continua până la 16:00, 19:00,cel târziu 20:00. Hora se mai numea și hora țărăneasca sau Bal. La hora din sat numită Tuturuc se adunau și tineri și bătrâni. Se îmbrăcau în haine bune de stofă, cu pantofi noi, iar fetele în rochiță. Hora se făcea de 2 ori pe an în special când se termină școală, se spuneau
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
Lumină. Mama dădea ouă roșii și cozonaci preotului pentru a le sfinți, după care ni le dădea nouă pentru a le mânca. În prima zi a Paștelui, venea în sat o fanfară și toată lumea, cu mic cu mare venea la horă. Aici fetele nemăritate își găseau mirii. Îmi făcea mare plăcere să joc. Eram foarte cochetă. Dacă mă invita la dans un băiat frumos care îmi plăcea, dansam cu mare placere. Însa, dacă eram invitată de un băiat molâu și urât
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
aprind lumânări pentru ca sufletele celor morți să primească și ei lumina Învierii. În prima zi de Paște copiii merg din casă în casă cu ouăle. Cu ani in urmă , în prima și a doua zi de Paște oamenii mergeau la horă în sat, dar cu trecerea timpului oamenii nu au mai respectat aceste tradiții și preferă să meară la discotecă. Îmbrăcămintea pe care aceștia o purtau era diferită de cea actuală: purtau costume naționale formate din ie, fustă, pestelcă și bundiță
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
spune că în dimineața primei zile de Paști trebuie să pui într-o cană mare de apă un ou roșu și niște bănuți cu care trebuie să se spele toată familia pe față. A doua zi de Paști se făcea hora în sat, băieții mergeau din casă în casă la bătrânii satului spunândule "Hristos a înviat”, ca răsplată primeau pască, ouă vopsite și vin. După acest ritual care se savârșea dimineața, toți locuitotrii satului se adunau într-un loc numit"Mănăstire
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
în casă la bătrânii satului spunândule "Hristos a înviat”, ca răsplată primeau pască, ouă vopsite și vin. După acest ritual care se savârșea dimineața, toți locuitotrii satului se adunau într-un loc numit"Mănăstire”,lângă biserica unde începeau să joace hora. Bătrânii satului stateau pe margine supraveghind tineretul care juca hora. Ouăle se încondeiau cu ceara curată și apoi se puneau în vopsea roșie,care simbolizeaza sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Rețetele mâncărurilor specifice acestei sărbători au fost transmise din generație
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
răsplată primeau pască, ouă vopsite și vin. După acest ritual care se savârșea dimineața, toți locuitotrii satului se adunau într-un loc numit"Mănăstire”,lângă biserica unde începeau să joace hora. Bătrânii satului stateau pe margine supraveghind tineretul care juca hora. Ouăle se încondeiau cu ceara curată și apoi se puneau în vopsea roșie,care simbolizeaza sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Rețetele mâncărurilor specifice acestei sărbători au fost transmise din generație în generație și se respecta cu sfințenie. Paștele la creștinii
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
maiou și cu cravată primul, Celălalt pe umeri cu-n sacou. Cu-n mâner fără de geantă-n mână, Celălalt în coș cu-n singur ou, Au pornit la râs unul la altul, Fiecare dându-se erou. Trecătorii nu intrau în horă, Dar zâmbeau cu-ngăduință-arar, Nu-și puneau problema să aleagă Între ei care-i cel mai cu har. Au plecat râzând până la urmă Fiecare cu bagajul celuilalt: Un mâner ce căuta o geantă Și-un coș cam gol, dar larg și
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
puneau la treabă. Nici măcar la cele ușoare, pe care le poa10 te face orice copil de la țară. Iar timpul trecea și copilul creștea. Și a tot crescut el până ce a ajuns flăcău în toată puterea cuvântului. Bun de scos la horă și aproape bun de însurat. Numai că, deși frumușel și voinicel, băiatul nostru nu se pricepea la nimic. Se vede, însă, că tatăl a intrat la idee. Cum să scoată el în lume un om nepriceput și leneș? Ce fată
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
că oricine șade la mine e obligat să-și pună pirostriile? Asta-i lege, s-a isprăvit! ― Casă cu noroc, unchiule, i-am răspuns surâzând. În curtea conacului ne aștepta masa întinsă și un taraf de lăutari băștinași. Am jucat hora miresei laolaltă cu flăcăii și fetele satului, într-o însuflețire de zile mari. Iliuță, la rândul lui, se apucă să cânte din frunza-i fermecată. Țăranii se mirau și căscau gura la bucureșteamul care se pricepea așa de bine să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
eu, și copiii ne-o puneam în 44: n-ar fi fost bine să fi rămas pentru totdeauna la Bichigi? Poate. Războiul n-a stins pofta de viață a oamenilor. În fiecare duminică, după slujba de la biserică se mergea la horă. Am mers și eu așa, pentru spectacol. Băieții jucau frumos dar prea îndârjit,oarecum nepotrivit cu starea de armonie pe care trebuia s-o ai la dansul de perechi. De vină era pârdalnica de pălincă din care, înfierbântați de mișcare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și negăsindu-le m-am bucurat să văd că irișii ochilor au căpătat blândețe, gesturile au devenit mai așezate. La sfârșit, când au apărut și cele două sticle mau înconjurat flăcăii. Sărut mâna, doamnă învățătoare. Să mai ve niți la Horă. Războiul împotriva tifosului exantematic a mers până în 1945, prin iulie. Așa, printre multele întâmplări, am reușit să am și niște ore, o inspecție pentru gradul I la care a venit domnul Petre Alexandru, de la Minister. Se vede că, nod cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
crescut. Ionel a ajuns un flăcău frumos, dar slab de muncă, de lipsuri și de grijile familiei. Măriuca s-a făcut o fată frumoasă, cu părul auriu împletit într-o coadă groasă. Era tăcută și sfioasă, neîndrăznind să meargă la horă cu fetele de vârsta ei, căci nu avea îmbrăcăminte potrivită și își cunoștea locul ei în sat, printre cei săraci, și nu în rând cu fetele înstărite. Ea nu urmase la școală, dar fiind înzestrată cu o inteligență deosebită, învățase
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
ani! - Iară un graur Vă dorește: fiți ferice Ca-n harem un rege maur! Jacques, fii vrednic, nobil, mare, Ca colegul Calkentraur, Și nu numai în rime rele, Dar și-n pungă să aibi aur, Și-n a vieței tale horă, Șarimica-ți fie Auroră! 168 [HARIETA EMINOVICI] [București, 6 februarie 1880] Dragă Harieta, Iartă-mă, puiule, dacă nu pot veni după chemarea ta la Iași, dar, cum au căzut sărbătorile pe dos, am avut atâta de lucru zilele acestea încît nu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
că sunt mai gogonate... la vânătoare și la alegeri - cazul nostru de acum. Lupta lor mai are și un motiv în plus... dosarele lor sunt în instanță și-și tem averile și libertatea... Toți își dau mâinile și joacă noua „Horă a Unirii” - a tuturor îmbogățiților. Zilele lui noiembrie trec încet în aprige și sterile discuții. De-ar veni mai repede ziua de 6 decembrie, ca să mai putem discuta și alte probleme de interes general. 29 noiembrie 2009. E duminică - a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]