6,525 matches
-
și critica specializată, ST, 1981, 2; Teodor Vârgolici, Contribuții istorico-literare, RMB, 1981, 11 331; Dana Dumitriu, „Ispita istoriei”, RL, 1981, 17; Nicole Manolescu, G. Călinescu (aproape inedit), RL, 1986, 27; Piru, Critici, 147-150; Popa, Ist. lit., II, 1103; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 399; Dicț. scriit. rom., IV, 440-441. A.C.
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
reorganiza sub forma Universității Libere în 1936, adăugându-li-se secțiile de italiană, spaniolă, română și latină, frecventată atât de studenți și profesori români, cât și francezi. În 1919 și 1920 inițiase, cu grupuri de zeci de studenți și profesori ieșeni, călătorii de studii în Franța, apoi, în 1926, în Statele Unite ale Americii. În 1927 este invitat pentru un ciclu de conferințe despre România și literatura franceză în SUA și Canada, fiind numit cetățean de onoare al orașelor New York și Detroit
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
Ediții: N. Gane, Novele, I-II, introd. edit., Craiova, 1941, Amintiri (1848-1891), introd. edit., Craiova, [1942]. Repere bibliografice: Alexandru Niculescu, Profesorul, RL, 1977, 11; Iorgu Iordan, Ion Șiadbei, LR, 1977, 3; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 237-238; Maftei, Personalități, IV, 266-267; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 368-369. M. A.
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
versuri îi sunt tipărite în „Zorile” din 1919. Începând din 1921 se va afirma ca un „muncitor al scrisului zilnic” - cum se autodefinea -, dovedindu-se un gazetar talentat și pasionat, prob și de largă deschidere intelectuală. Colaborator devotat al publicațiilor ieșene, apropiat de cercul de la „Viața românească”, e prezent masiv și în periodicele bucureștene. Scrie în „Mișcarea”, „Gândul nostru”, „Rampa”, „Libertatea”, „Lumea” (1926-1936), „Politica”, „Pagini moldovene”, „Manifest”, „Chemarea”, „Opinia”, „Teatrul”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Jurnalul”, „Revista română”, „Curierul”, „Dreptatea”, „Momentul”. Era redactor la
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
Iași. Pentru vederile sale democratice și luările de poziție contra fanatismului politic și extremei drepte, sub regimul antonescian a fost internat în lagărul de la Târgu Jiu. Rămas fără slujbă, o vreme a servit ca îndrumător cultural într-o mică fabrică ieșeană. În 1944 era director general al teatrelor, în 1945 se afla în conducerea ziarului independent „Momentul”. În ultima parte a vieții s-a dedicat activității de traducător. Deși debutează cu poezie - ciclul Din acordurile toamnei intră, alături de Pastele de M.
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
Teodorescu-Braniște, Presă și lit., II, 175; N. Carandino, Nopți albe și zile negre, București, 1992, 255-256, 281, 395; Aurel Leon, Un mare gazetar al Iașului, „Monitorul”, 1995, 63; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 179; Dicț. scriit. rom., IV, 216-217; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 375. S. C.
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
Simenschi, revizor de vagoane. În orașul natal urmează cursurile primare la „Gh. Asachi”, Liceul Național, absolvit ca șef de promoție în 1910, și este licențiat magna cum laude al Facultății de Litere și Filosofie (1913). A frecventat și Seminarul Pedagogic ieșean. Obține titlul de doctor cu o teză de sintaxă istorică și comparativă, Le Complément des verbes qui signifient „entendre” chez Homère (1927), apreciată de savanți ca Antoine Meillet și Paul Kretschmer. Profesor la Liceul Național și la Gimnaziul „Ștefan cel
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
Linguistique de Paris, Indogermanische Gesellschaft). Debutează în 1913, la „Arhiva”, cu studiul Spre ideal (Importanța învățământului clasic). E prezent cu versuri, note, studii, cugetări, traduceri în „Glasul țării”, „Orpheus”, „Revista clasică”, „Luminătorul”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața Basarabiei”, „Însemnări ieșene”, „Cuget moldovenesc”, „Cetatea Moldovei”, „Camenae”, „Ethos”, „Analele științifice ale Universității din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”. Povestea lui Nala, un episod din Mahabharata tradus din sanscrită, a fost distins în 1937 cu un premiu al Academiei Române. Multe lucrări
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
Theofil Simenschy, L, 1992, 6; Pavel Țugui, Profesorul Theofil Simenschy - adaos la portret, L, 1992, 15; Stelian Dumistrăcel, Theofil Simenschy, ALIL, secțiunea A, t. XXXIII, 1992-1993; Gavril Istrate, Theofil Simenschy, DL, 1997, 4; Popa, Ist. lit., II, 1151; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 378-379. A.C.
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
al Consiliului Național al Transnistriei, inițiază, împreună cu Institutul Științific Român din Tiraspol, numeroase acțiuni culturale. A colaborat cu studii și articole privind cultura și situația economică a românilor transnistreni la „Drum drept”, „Ramuri”, „Societatea de mâine”, „Viața Basarabiei”, „Slova”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cele trei Crișuri”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Balkan Studies”, „Revue historique”, „Magazin istoric” ș.a. A semnat și M. Florin, T. Vlădică. Lucrarea Din literatura populară a românilor de peste Nistru (1939) conține un studiu introductiv
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
naștere era Corneliu Marius. În orașul natal urmează cursurile primare la „Notre-Dame” și Liceul Național (1934-1944), trecând la Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1944-1946), unde părinții se refugiaseră din cauza războiului. Este absolvent, din 1950, al Facultății de Filologie a Universității ieșene. Repartizat lector la Institutul „Maxim Gorki” din București, intră ulterior redactor la Editura Politică, fiind transferat, în 1960, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, apoi la Editura pentru Literatură, devenită în 1970 Editura Minerva. Aici, într-un mediu
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
literar”), unde lucrează și după absolvirea facultății (1953). Va fi demis în 1955, în urma unor critici aduse publicației de oficialități, pentru așa-zise „abateri ideologice”. Preparator, din același an, apoi asistent la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie ieșene, este înlăturat din învățământul universitar în perioada valului de epurări din 1958. După un interval de șomaj și de activitate în învățământul preuniversitar, intră în 1960 referent literar la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, unde va fi secretar literar între 1962
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
valului de epurări din 1958. După un interval de șomaj și de activitate în învățământul preuniversitar, intră în 1960 referent literar la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, unde va fi secretar literar între 1962 și 1965. În 1963 revine la Universitatea ieșeană ca lector, devenind profesor în 1990. Între 1985 și 1993 a îndeplinit și funcția de șef al Catedrei de literatură română. A fost lector de limbă și civilizație română la Universitatea „Marie Curie-Sklodovska” din Lublin (1973-1974) și la Universitatea „Jean
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
352; Traian Cantemir, „Camil Petrescu”, ATN, 1973, 10; Al. Săndulescu, „Camil Petrescu”, „Scânteia”, 1973, 9 691; Doru Mielcescu, O cercetare valoroasă, LCF, 1974, 8; Dimisianu, Opinii, 319-322; Teodor Vârgolici, „Proza artistică a lui Tudor Arghezi”, ALA, 1996, 308; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 383-384. N. Cr.
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
Julien Green, „Contrafort”, 1996, 3; Carmen Neamțu, Anatomia unei ființe, O, 1996, 6; Mihai Botez, „Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea”, ATN, 2000, 8; Jacques Domenach, Les Confessions de Rousseau, Paris, 2000, 156-157; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 382-383. R. Z.
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
, cotidian apărut la Iași între 1 noiembrie și 15 decembrie 1896. Organ al grupării politice ieșene a lui Take Ionescu, ziarul era redactat, cu destulă îngrijire, de câțiva tineri gazetari cu veleități literare, printre care și Eugen Herovanu. În S. nu se publică prea multă literatură originală, doar câteva schițe de Herovanu și de G. Botez-Gordon
SARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289489_a_290818]
-
Richard Wagner. Treptat, în aria de preocupări a publicației intră și literatura română. Astfel, apare un fragment din piesa De Anul Nou de Const. C. Păun, în timp ce Em. Al. Manoliu susține în 1924 un serial intitulat Figuri din trecutul teatrului ieșean. Sub semnătura Comp., este recenzat romanul Petru Arbore de Eugen Relgis. Se publică versuri de D. Teleor, Victor Eftimiu, Nichifor Crainic, George Lesnea (Psalmul 4), C. Mihăilescu, Savin Constant. I. I.
SARPICINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289503_a_290832]
-
din 1945, an când e și primit în Societatea Scriitorilor Români la propunerea lui N.D. Cocea, devine nume oficial. A colaborat și la „Ancheta”, „Bugeacul”, „Convorbiri literare”, „Curierul”, „Curentul literar”, „Datina”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gândirea”, „Gorjanul”, „Iconar”, „Itinerar”, „Izvorașul”, „Însemnări ieșene”, „Munca literară”, „Opaițul satelor”, „Orientări”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista franco-română”, „Tomis”, „Tribuna” (Călărași), „Universuil literar”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Zorile”. A mai semnat Lucian Dumbravă, Dumitru V. Dumitru, D. V. Dumitru-Studolna. Primul volum, Poeme, îi este publicat
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
-o „Stejarul lui Berthelot” din curtea Teatrului Național Iași, un stejar plantat de însuși generalul francez care ne-a ajutat în clipe grele de război. Venit în România ca să ajute armata Regatului în timpul Primului Război, a fost invitat de către municipalitatea ieșeana, la șapte ani după încheierea războiului, să participe la ceremonia dezvelirii propriului bust. Cu această ocazie, a plantat un puiet de stejar, care îi poartă acum numele. „Castanul Unirii”, parcă uitat de timp, de la Vișani, în vârstă de 251 de
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
a „independenței complete” <ref id="11">11 Delaporte c. Moustier, București, 22 februarie 1868, MAE - AD Turquie-Bucharest, vol. 121, f. 157 v., la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 44. </ref>. Oricum, În jurul datei de 22 februarie 1868, În cercurile politice ieșene se discuta despre ridicarea lui Carol la rangul de rege <ref id="12">12 Ibidem. </ref>. Cu siguranță că iritarea franceză vine de la apropierea româno-rusă, pecetluită și prin misiunea lui Ioan Cantacuzino și a episcopului Melchisedek la Sankt-Petersburg, văzută ca
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului și Fundația Alternative Europene. Proiectul presupune realizarea unui concurs de postere dedicate Zilei internaționale a mediului și se adresează elevilor din clasela a VIII-a , a IX-a și a X-a din școlile ieșene. În organizarea concursului, am pornit de la ideea că cest tip de activități le oferă elevilor prilejul de a se documenta despre problemele mediului și de a lucra în echipa pentru obținerea, împreună, a unui rezultat cât mai bun. Nu în
Forme de educaţie ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Adomnicăi () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1194]
-
3.II.1954, București), prozator, memorialist. Este fiul Sofiei Teodoreanu (n. Muzicescu), profesoară la Conservatorul din Iași, și al lui Osvald Teodoreanu, avocat, magistrat, om politic, gazetar. Bunicul dinspre tată, Alexandru Teodoreanu, a fost o figură de prestigiu a magistraturii ieșene, iar cel dinspre mamă, Gavriil Musicescu, originar din sudul Basarabiei, s-a impus ca o personalitate proeminentă a muzicii românești. Scriitorul Al. O. Teodoreanu este fratele său, iar prozatoarea Ștefania Velisar-Teodoreanu i-a fost soție. După ce termină școala primară germană
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
și la Liceul Național din Iași. I-a avut, printre alții, ca profesori pe Calistrat Hogaș, G. Ibrăileanu și Vasile Bogrea (1909-1916). Mobilizat în 1916-1917, promovează în 1919 toate examenele pentru anii de studii ai Facultății de Drept la Universitatea ieșeană, iar în 1920 obține diploma de licențiat. Se va dedica avocaturii, ajungând unul din maeștrii barei, mai întâi la Baroul de Iași, iar după 1938, când se stabilește la București, la acela de Ilfov. Este unul din fondatorii Asociației Literare
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
și competență. Debutează în mai 1919, cu schița Bunicii, la „Însemnări literare”, fiind îndemnat să publice de Ibrăileanu. Primul volum de proză, Ulița copilăriei, îi apare în 1923. A mai colaborat la „Hiena”, „Gândirea”, „Gândul nostru”, „Viața românească”, „Tot”, „Însemnări ieșene”, „Adevărul literar și artistic”, „Bis”, „Bucovina”, „Comedia”, „Crinul”, „Galeria”, „Lumea literară și artistică”, „România literară” (1938-1940), „Universul literar”, „Umanitatea” ș.a. Cu povestirile din Ulița copilăriei, dar mai cu seamă cu romanele La Medeleni (I-III, 1925-1927), Bal mascat (1929), Prăvale-Baba
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
înțelegerea vieții în latura ei sublimă nu o mai au decât copiii și dezmoșteniții soartei, care, chiar și bătrâni, își păstrează ingenuitatea. Constrângerile vieții adulte alterează fondul prim, originar edenic, al fiecăruia. În romanul Bal mascat, plasat în ambianța citadinismului ieșean, autorul e înclinat să smulgă măștile și să releve realitatea în nuditatea ei. Existența burgheză, asimilată pervertirii și pragmatismului, este incompatibilă cu aspirația spre puritate și elevație intelectuală. T. încearcă aici să reunească procedee ale unui roman de moravuri cu
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]