2,150 matches
-
dar nu vom vorbi despre ele în acest punct, ci vom continua cu presupunerea câtorva contraste intuitive dintre politic și evidentul apolitic. Așa cum se știe, exist] multe controverse legate de interpretarea ideilor lui Machiavelli. Cred c] pledoaria lui cu privire la „necesitatea imoralei” este foarte serioas] (mai degrab] decât ironic], cum susțin alții) și c], deși are în minte inc]lcarea moralei creștine, ideea are aplicații mai ample în codurile morale și în cazul virtuților recunoscute în plan laic și în alte contexte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
personale este puternic disprețuit] în multe culturi (cu toate acestea este intens practicat] atât pe c]i directe, cât și indirecte). Având în vedere aceste realit]ți, trebuie stabilit faptul c] exploatarea relațiilor personale pentru obținerea unui profit este profund imoral. Gandiți-v] pentru un moment la oamenii care vând copii sau la cei care devin proxeneți pentru partenerii lor de sex. În plus, măi exist] și faptul recalcitrant, referitor la teza imparțialit]ții, care arăt] c] politicienii sunt priviți în general
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care v]d avantaje în eforturile cooperative, accept] s] continue într-un fel în care fiecare trebuie s] renunțe, cel putin temporar, la unele scopuri, interese sau politici proprii pentru a realiza altele. În acest sens, compromisul nu este ceva imoral, dar nu este de mirare c] acest cuvânt are de obicei unele conotații negative, si c] o anumit] utilizare a sa este în mod esențial peiorativ]. Acest sens al cuvântului apare când ne referim la o persoan] sau instituție care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
normal], poate nefericit], a colabor]rii sau conflictului și devine suspect din punct de vedere moral. Paradigmă machiavelic] sugereaz] c] aceast] form] a compromisului este uneori necesar]. Eliberarea. Aceast] problem] apare atunci cand un agent a ales un curs de acțiuni imorale sau a instaurat o stare imoral] de durat] a lucrurilor, si a ajuns s] regrete decizia, c]utând apoi s] se elibereze din acel haos. În context politic, este posibil ca nu agentul în sine s] fi inițiat acțiunea imoral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau conflictului și devine suspect din punct de vedere moral. Paradigmă machiavelic] sugereaz] c] aceast] form] a compromisului este uneori necesar]. Eliberarea. Aceast] problem] apare atunci cand un agent a ales un curs de acțiuni imorale sau a instaurat o stare imoral] de durat] a lucrurilor, si a ajuns s] regrete decizia, c]utând apoi s] se elibereze din acel haos. În context politic, este posibil ca nu agentul în sine s] fi inițiat acțiunea imoral], ci doar s] fac] parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imorale sau a instaurat o stare imoral] de durat] a lucrurilor, si a ajuns s] regrete decizia, c]utând apoi s] se elibereze din acel haos. În context politic, este posibil ca nu agentul în sine s] fi inițiat acțiunea imoral], ci doar s] fac] parte din grupul care a f]cut-o, sau, inc] și mai interesant, agentul este moștenitorul acestei situații. Considerând c] situația în care se afl] este profund imoral], trebuie s] încerce s] o schimbe, dar încetarea total
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca nu agentul în sine s] fi inițiat acțiunea imoral], ci doar s] fac] parte din grupul care a f]cut-o, sau, inc] și mai interesant, agentul este moștenitorul acestei situații. Considerând c] situația în care se afl] este profund imoral], trebuie s] încerce s] o schimbe, dar încetarea total] poate fi uneori mai daun]toare și periculoas] decât continuarea temporar] pan] în momentul eliber]rii din aceast] situație. Dac] se oprește sau conținu], agentul va cauza oricum probleme pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
această înseamn] continuarea unui r]zboi nedrept și a crimelor pe care le presupune. În anumite cazuri, acesta este totuși cel mai bun lucru care poate fi f]cut, cu toate c], pornind de la premise neutilitariste, aceasta presupune un comportament imoral. Luați aminte c] nu este un simplu caz al triumfului politicii asupra moralei; primul verdict moral în privința r]zboiului r]mane cel mai important, deoarece agentul este ghidat de acesta în c]utarea eliber]rii. Aceast] idee este central] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru o cauz] nedreapt] nu beneficiaz] de justificarea moral] de a folosi violență, nici chiar împotriva soldaților inamici, chiar aflați în serviciul ț]rii lor. Nimeni nu are dreptul de a folosi violență ca mijloc de atingere a unor scopuri imorale. Bineînțeles, dac], așa cum se întâmpl] de obicei, participarea unui soldat într-un r]zboi nedrept este rezultatul combinației unor factori precum dezam]girea, îndoctrinarea și coerciția, atunci aceast] acțiune greșit] poate fi scuzat] într-o oarecare m]sur], iar utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe cea a proporționalit]ții (Finnis et al., 1987, cap. I). Aceast] realitate determin] apariția unor întreb]ri fundamentale legate de moral] și descurajarea nuclear]: depinde descurajarea de ameninț]rile de a folosi arme nucleare în moduri care ar fi imorale? Dac] da, ce ne spune acest lucru despre relația dintre moral] și descurajarea nuclear]? Sunt implicate aici atât aspecte morale, cât și strategice. S] presupunem c] am ști ce utiliz]ri posibile ale armelor nucleare ar fi acceptabile din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
strategice asupra necesit]ții ameninț]rilor, putem conchide c] exist] un consens general în rândul experților în strategie asupra ideii c] o descurajare viabil] și efectiv] presupune existența unor ameninț]ri care încalc] cerințele lui jus în bello. Argumentul intențiiilor imorale Dac] presupunem c] descurajarea depinde de ameninț]ri cu folosirea armelor nucleare în moduri imorale, ne vom confrunta imediat cu o problem] care a generat numeroase discuții în literatura asupra eticii descuraj]rii. Se pare c], pentru a fi credibile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
experților în strategie asupra ideii c] o descurajare viabil] și efectiv] presupune existența unor ameninț]ri care încalc] cerințele lui jus în bello. Argumentul intențiiilor imorale Dac] presupunem c] descurajarea depinde de ameninț]ri cu folosirea armelor nucleare în moduri imorale, ne vom confrunta imediat cu o problem] care a generat numeroase discuții în literatura asupra eticii descuraj]rii. Se pare c], pentru a fi credibile, ameninț]rile de acest tip trebuie s] fie sincere - adic] trebuie s] fie susținute de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încet]țenit] în planurile elaborate și în preg]tirile pentru folosirea armelor nucleare) de a le pune în practic] în cazul în care sunt sfidate; rezult] de aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tirile pentru folosirea armelor nucleare) de a le pune în practic] în cazul în care sunt sfidate; rezult] de aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le pune în practic] în cazul în care sunt sfidate; rezult] de aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practic] în cazul în care sunt sfidate; rezult] de aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg] urm]torul principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg] urm]torul principiu: caracterul moral al unui act este determinat în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg] urm]torul principiu: caracterul moral al unui act este determinat în mod esențial de intențiile care definesc natură inerent] a acelui act
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevinovați și ameninț] numai cu distrugerea obiectivelor militare (vezi, de exemplu, Ramsey, 1968). Aceste propuneri se bazeaz] adesea pe ideea c] descurajarea este parțial garantat] de faptul c] adversarii potențiali nu vor fi niciodat] absolut convinși c] renunțarea la acțiuni imorale este sincer] (Kenny, 1985). Aceste strategii „purificate” au fost totuși puternic criticate, motivându-se c] cele mai multe utiliz]ri ale armelor nucleare doar împotriva țintelor militare ar inc]lca cerință proporționalit]ții, fie în mod direct, prin efectele imediate asupra populației
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ri ale armelor nucleare doar împotriva țintelor militare ar inc]lca cerință proporționalit]ții, fie în mod direct, prin efectele imediate asupra populației civile, fie indirect, prin riscul escalad]rii la niveluri de violent] disproporționate. Alți critici ai Argumentului Intențiilor Imorale au susținut, dar nu foarte conving]tor, c] descurajarea este sau ar putea fi bazat] pe ameninț]ri pe care nimeni nu intenționeaz] s] le pun] în aplicare; ea nu ar implica astfel intenții imorale (vezi Hâre în Cohen și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Alți critici ai Argumentului Intențiilor Imorale au susținut, dar nu foarte conving]tor, c] descurajarea este sau ar putea fi bazat] pe ameninț]ri pe care nimeni nu intenționeaz] s] le pun] în aplicare; ea nu ar implica astfel intenții imorale (vezi Hâre în Cohen și Lee, 1986). Alți fie au respins Principiul Intențiilor Imorale, fie au afirmat c] el nu se aplic] sau este dep]sit în cazurile în care formarea unei intenții recunoscute că imorale ar putea preveni consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descurajarea este sau ar putea fi bazat] pe ameninț]ri pe care nimeni nu intenționeaz] s] le pun] în aplicare; ea nu ar implica astfel intenții imorale (vezi Hâre în Cohen și Lee, 1986). Alți fie au respins Principiul Intențiilor Imorale, fie au afirmat c] el nu se aplic] sau este dep]sit în cazurile în care formarea unei intenții recunoscute că imorale ar putea preveni consecințe dezastruoase, așa cum mulți susțin c] este cazul intențiilor implicate în practică descuraj]rii (Kavka
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar implica astfel intenții imorale (vezi Hâre în Cohen și Lee, 1986). Alți fie au respins Principiul Intențiilor Imorale, fie au afirmat c] el nu se aplic] sau este dep]sit în cazurile în care formarea unei intenții recunoscute că imorale ar putea preveni consecințe dezastruoase, așa cum mulți susțin c] este cazul intențiilor implicate în practică descuraj]rii (Kavka, 1987, capitolele 1 și 2). Aceast] din urm] perspectiv] pare s] fie sprijinit] de morală simțului comun. Dac] o obiecție moral] adus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1 și 2). Aceast] din urm] perspectiv] pare s] fie sprijinit] de morală simțului comun. Dac] o obiecție moral] adus] descuraj]rii nu se bazeaz] în întregime pe considerații asupra consecințelor, aceasta nu înseamn] c] descurajarea implic] persoane cu intenții imorale (care, în cazul nostru, nu sunt intențiile noastre, de vreme ce noi, ca cet]țeni obișnuiți, nu putem controla folosirea armelor nucleare și deci nu avem nici o intenție legat] de acest aspect). Obiecția adus] descuraj]rii se refer], măi degrab], la riscul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi angajați, prin intermediul acelora pe care ii deleg]m s] implementeze politicile, în acte teroriste de o scar] nemaiîntâlnit] care reprezint] punerea în practic] a ameninț]rilor implicate de descurajare. Mai mult decât atât, riscând o astfel de viitoare acțiune imoral], impunem în mod deliberat unor milioane de oameni riscul morții și al violenței cu scopul de a reduce riscurile care ne ameninț] pe noi înșine. Dac] accept]m c] nu doar consecințele conteaz] (și chiar dac] credem acest lucru), atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]