2,317 matches
-
locusului în care sunt cantonate segmentele genice C suferă o buclare de așa manieră încât suprasegmentul genic VH-D-JH devine adiacent unui segment genic C, altul decât Cµ, cum ar fi bunăoară Cα. În asemenea condiții, se înregistrează schimbarea (comutarea) clasei imunoglobulinei care devine din IgMm, IgA, aceasta din urmă având altă proprietate și anume aceea de a intra în secrețiile mucoaselor. Această schimbare a clasei imunoglobulinice este mediată de o serie de secvențe de macaz sau de comutare (switching sequences) desemnate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a intra în secrețiile mucoaselor. Această schimbare a clasei imunoglobulinice este mediată de o serie de secvențe de macaz sau de comutare (switching sequences) desemnate S care sunt adiacente fiecăruia dintre segmentele genice pentru regiunea constantă a catenei grele a imunoglobulinei. Pe de altă parte, în cursul evoluției unei anumite linii celulare, este exprimată o aceeași catenă ușoară. În consecință, mecanismul de macaz al clasei imunoglobulinice permite schimbarea tipului de răspuns efector mediat de regiunea CH, menținând însă constantă disponibilitatea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fie prin splicing alternativ, acest segment Cµ va fi adus în contiguitatea exonului, rezultând gena funcțională VDJCµ sau pre-ARNm ce va deveni ARN matur deținător de masaj genetic pentru sinteza catenei grele imunoglobulinice, astfel că IgM este prima clasă de imunoglobulină sintetizată de limfocitele B naive. Dar, pe măsură ce acestea se maturează, aceleași mecanisme de rearanjament de segmente genice și de splicing alternativ pot aduce Cδ, în contiguitatea nemijlocită exonului VDJ ceea ce va determina sinteză de IgD. ADN în celule mature producătoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ar fi stimularea de către citokine, creându-se astfel un sistem de reglare a evenimentului de macaz. Deoarece regiunile S stau în cadrul intronilor care preced regiunile codificatoare CH, mecanismul de macaz nu determină schimbarea cadrului de citire. În cursul schimbării clasei imunoglobulinei, enhancer-ul rămâne asociat suprasegmentelor VHDJH, pe când acestea sunt plasate în imediata vecinătate a unei noi regiuni constante (de exemplu Cγ) (fig. 6.5). Este de remarcat faptul că asemenea rearanjamente de segmente genice imunoglobulinice sunt desfășurate doar în celulele sistemului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
6.7. Aceasta este transcrisă într-un ARNm care codifică o catenă grea IgM. După schimbarea clasei unitatea V-D-J este reunită cu un nou segment genic pentru catena grea (în cazul de față Cγ2b). Toate Capitolul 7 GENETICA EVOLUTIVĂ A IMUNOGLOBULINELOR ȘI A COMPLEMENTULUI 7.1. INTRODUCERE Evoluția unui sistem de imunitate adaptativă este o caracteristică a vertebratelor. Caracteristicile răspunsului imun adaptativ sunt specificitatea, amplificarea și memoria. Imunoglobulinele mamiferelor sunt printre cele mai studiate proteine, cele mai puține date fiind cele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catena grea (în cazul de față Cγ2b). Toate Capitolul 7 GENETICA EVOLUTIVĂ A IMUNOGLOBULINELOR ȘI A COMPLEMENTULUI 7.1. INTRODUCERE Evoluția unui sistem de imunitate adaptativă este o caracteristică a vertebratelor. Caracteristicile răspunsului imun adaptativ sunt specificitatea, amplificarea și memoria. Imunoglobulinele mamiferelor sunt printre cele mai studiate proteine, cele mai puține date fiind cele referitoare la complement și la imunoglobulinele primitive. La peștii elasmobranhi se găsesc anticorpi și proteine ale complementului, aceștia fiind considerați primele organisme la care apar astfel de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
INTRODUCERE Evoluția unui sistem de imunitate adaptativă este o caracteristică a vertebratelor. Caracteristicile răspunsului imun adaptativ sunt specificitatea, amplificarea și memoria. Imunoglobulinele mamiferelor sunt printre cele mai studiate proteine, cele mai puține date fiind cele referitoare la complement și la imunoglobulinele primitive. La peștii elasmobranhi se găsesc anticorpi și proteine ale complementului, aceștia fiind considerați primele organisme la care apar astfel de componente ale sistemului imunitar. Ig M pare a fi prima clasă de imunoglobuline ce apare în filogenie, de la care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cele referitoare la complement și la imunoglobulinele primitive. La peștii elasmobranhi se găsesc anticorpi și proteine ale complementului, aceștia fiind considerați primele organisme la care apar astfel de componente ale sistemului imunitar. Ig M pare a fi prima clasă de imunoglobuline ce apare în filogenie, de la care au derivat celelalte tipuri. Imunoglobulinele reprezintă un exemplu clasic de evoluție a proteinelor ca urmare a duplicației genice, mecanism care a fost elucidat de Susumu Ohno, în celebra sa lucrare „Evolution by gene duplication
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se găsesc anticorpi și proteine ale complementului, aceștia fiind considerați primele organisme la care apar astfel de componente ale sistemului imunitar. Ig M pare a fi prima clasă de imunoglobuline ce apare în filogenie, de la care au derivat celelalte tipuri. Imunoglobulinele reprezintă un exemplu clasic de evoluție a proteinelor ca urmare a duplicației genice, mecanism care a fost elucidat de Susumu Ohno, în celebra sa lucrare „Evolution by gene duplication” (1970). Se poate realiza o poliploidizare, ca urmare a unor dereglări
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gene purtate de fiecare ovocit, multe fiind mutante deficiente. Situația e tolerabilă la această broască cu „gheare” sud-africană, grație marii sale prolificități (Brown și David, 1968). Atât poliploidia cât și duplicația în tandem au operat în procesul de evoluție a imunoglobulinelor. Se afirmă că o catenă imunoglobulinică inițială a evoluat prin duplicația în tandem a unei gene care codifică pentru un singur domeniu. Una dintre copii s-a diversificat și specializat, putând să fie reduplicată pentru a codifica un alt domeniu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
multiple duplicații în tandem. β2-microglobulina, moleculă asociată moleculelor CMH clasa I, are omologie substanțială cu un domeniu imunoglobulinic (Cunnigham și colab., 1973). Probabil au avut loc cel puțin două evenimente de duplicație poliploidă care au generat trei clusteri genici pentru imunoglobuline și dacă ambele au implicat toți cromozomii, ar fi trebuit să fie patru clusteri genici. Este interesant de făcut speculația că β2-microglobulinia este un produs al cluster-ului genic „absent”. În ceea ce privește evoluția claselor catenei „grele” se pare că Ig G
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și L poate fi explicat pe baza principiilor fundamentale ale Geneticii. Variabilitatea secvenței de aminoacizi a regiunii variabile poate fi explicată numai admițând că fiecare individ uman este purtătorul unui număr mare de clone de celule B, fiecare producând o imunoglobulină cu o regiune variabilă diferită. Pe această bază s-a enunțat postulatul că specificitatea anticorpului este determinată de regiunea sa variabilă (V). Dacă regiunea variabilă (V) a catenelor L și H prezintă o mare variație în secvența de aminoacizi, regiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
condus la poziționarea actuală a genelor pentru catenele H și L, care nu se află în sintenie (în același cromozom). Nici polimorfismul genetic al catenei L (sistemul Km) nu este lincat cu acela al catenei H (sistemul Gm). Subclasele de imunoglobuline par a reprezenta „experimente curente” în evoluția acestor molecule, suportul pentru o asemenea afirmație fiind adus de datele cu privire la evoluția subclaselor catenei γ, la bovine. Cele mai multe dintre alelele descoperite au avantaj selectiv neutral. Esențial este că nu s-a pierdut
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tendința pentru noul marker de a apărea în populație, în faza de cuplaj, mai curând decât în faza de repulsie. Aceasta va face dificilă cartarea noului marker, dar va permite evidențierea unor evenimente de recombinare rare, așa cum a fost descoperirea imunoglobulinelor „Lepore”, proteine care, asemănător hemoglobinei Lepore, rezultă printr-un mecanism de fuziune genică care face ca secvența N-terminală. aparținând unei catene, să fie covalent lincată cu secvența C-terminală, aparținând altei catene (γ1 și γ3, bunăoară). Imunoglobulinele tip „Lepore
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fost descoperirea imunoglobulinelor „Lepore”, proteine care, asemănător hemoglobinei Lepore, rezultă printr-un mecanism de fuziune genică care face ca secvența N-terminală. aparținând unei catene, să fie covalent lincată cu secvența C-terminală, aparținând altei catene (γ1 și γ3, bunăoară). Imunoglobulinele tip „Lepore” reprezintă cea mai sigură dovadă a aranjamentului genic γ, în ordinea 4-2-3-1. Sistemul de analiză pentru markerii Gm (inhibiția hemaglutininei) nu este cantitativ, astfel că heterozigotul nu poate fi diferențiat de homozigotul care poartă markerii, cu excepția cazului unde
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și înțelegerea aspectelor genetice ale genezei markerilor imunologici, așa cum justificat declarase Hobart, în anul 1975. Markerii genetici ai subclasei IgA2 sunt desemnați markeri Am. Alterările structurale ale catenei grele se găsesc în forme rare de mielom, în care limfocitele secretă imunoglobuline incomplete, lipsite de catene ușoare. Celulele maligne sunt asemănătoare celulelor din cazurile de limfom. Cele mai multe cazuri au la bază deleția unei părți a domeniului CH1, responsabil de atașarea catenei ușoare. Deleția începe sau se termină la restul 216, în numărătoarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tuturor regiunilor S de la șoarece și se admite că o situație asemănătoare se întâlnește și la om. 7.3. SELECȚIA CLONALĂ După interacțiunea cu antigenul specific, limfocitul B este stimulat să prolifereze și să se diferențieze în plasmacit care secretă imunoglobulina indusă de antigen. Astfel, după legarea antigenului, celula B dă naștere unei clone de celule plasmatice care secretă imunoglobuline cu aceeași specificitate de legare pe care a avut-o celula B inițială. Scenariul teoriei selecției clonale omite însă multe detalii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
SELECȚIA CLONALĂ După interacțiunea cu antigenul specific, limfocitul B este stimulat să prolifereze și să se diferențieze în plasmacit care secretă imunoglobulina indusă de antigen. Astfel, după legarea antigenului, celula B dă naștere unei clone de celule plasmatice care secretă imunoglobuline cu aceeași specificitate de legare pe care a avut-o celula B inițială. Scenariul teoriei selecției clonale omite însă multe detalii interesante, în special rolul critic al celulelor accesorii și al factorilor de creștere în facilitarea și modularea transformărilor celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CMH clasa III reprezintă un grup distinct și diversificat de proteine efectoare din sistemul imunitar care s-au numit proteinele complementului, fiind adesea denumite și sub formularea mai scurtă de complement. Proteinele CMH clasa I sunt glicoproteine care aparțin suprafamiliei imunoglobulinelor (fig. 8.1) și care sunt exprimate constitutiv pe suprafața tuturor celulelor somatice, cu excepția eritrocitelor și a neuronilor. În figura 8.1 se prezintă formula diagramatică a moleculelor CMH clasa I și CMH clasa II codificate de genele CMH. Aceste
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
domeniu transmembranar și un domeniu intracelular sau citoplasmatic. Resturile de aminoacizi cu semnificație funcțională sunt precizate prin numere, reprezentând locul pe care acestea îl ocupă în catenele polipeptidice (modificat, după Schwartz, 1984). În suprafamilia moleculelor imunoglobulinice (fig. 8.2) intră imunoglobulinele propriu-zise, dar și molecule înrudite cu acestea, precum moleculele receptor din celulele T, desemnate TCR, moleculele CMH, precum și diferitele proteine implicate în aderență moleculară, așa cum sunt proteinele CD4 și D8 ale celulelor T, care facilitează asocierea celulelor T helper cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezentatoare de antigen (APC). De asemenea, aici intră și proteina N-CAM, o moleculă de aderență a neuronilor, implicată în realizarea contactelor neuronilor din creier, precum și receptorii pentru limfokine și receptorii pentru factorii de creștere. Genele codificatoare pentru proteinele superfamiliei imunoglobulinelor sunt alcătuite dintr-un domeniu structural comun, aparținând de regulă unui singur exon, dar care poate fi repetat de mai multe ori, ceea ce sugerează rolul duplicației genice și al procesului de reunire exonică variantă (shuffling sau metisare exonică) în geneza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în geneza mesagerilor sintetizați pe catena matriță a genelor pentru aceste proteine. Proteinele din această superfamilie conțin un domeniu structural comun care este prezentat în figura 8.2 sub forma cercurilor negre. Acest domeniu a fost identificat inițial în molecula imunoglobulinelor. Pe baza prezenței unui asemenea domeniu structural comun în molecula proteinelor din superfamilia imunoglobulinelor s-a dedus că genele care codifică pentru asemenea proteine au derivat prin duplicație genică dintr-o genă ancestrală comună. Fiecare domeniu extracelular al catenei grele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
această superfamilie conțin un domeniu structural comun care este prezentat în figura 8.2 sub forma cercurilor negre. Acest domeniu a fost identificat inițial în molecula imunoglobulinelor. Pe baza prezenței unui asemenea domeniu structural comun în molecula proteinelor din superfamilia imunoglobulinelor s-a dedus că genele care codifică pentru asemenea proteine au derivat prin duplicație genică dintr-o genă ancestrală comună. Fiecare domeniu extracelular al catenei grele (α) a moleculei CMH clasa I are aproximativ 90 de aminoacizi și este codificat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genele CMH clasa I prezintă un conservatorism mult mai înalt față de ceilalți doi exoni. Acest domeniu conservat interacționează cu β2-microglobulina prin punți S=S, de unde derivă și necesitatea conservării sale. Totodată acest domeniu prezintă omologie cu domeniile regiunii constante a imunoglobulinelor. Superfamilia imunoglobulinelor (Ig) cuprinde numeroase proteine implicate în comunicarea intercelulară și toate conțin cel puțin un domeniu structural comun (fig. 8.2). Domeniile α1 și α2 formează regiunea înalt variabilă de legare a peptidului, pe când domeniul α3 și β2-microglobulina corespund
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clasa I prezintă un conservatorism mult mai înalt față de ceilalți doi exoni. Acest domeniu conservat interacționează cu β2-microglobulina prin punți S=S, de unde derivă și necesitatea conservării sale. Totodată acest domeniu prezintă omologie cu domeniile regiunii constante a imunoglobulinelor. Superfamilia imunoglobulinelor (Ig) cuprinde numeroase proteine implicate în comunicarea intercelulară și toate conțin cel puțin un domeniu structural comun (fig. 8.2). Domeniile α1 și α2 formează regiunea înalt variabilă de legare a peptidului, pe când domeniul α3 și β2-microglobulina corespund structural unei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]