KorAP: Find »[drukola/base=incriminare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...105 >

2,622 matches

Corola-website/Law/258358_a_259687

funcționar din dreptul administrativ*2). Așa cum s-a arătat și în literatura juridică, potrivit legii penale, noțiunile de "funcționar public" și de "funcționar" au un înțeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât caracterului relațiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât și faptului că exigențele de apărare a avutului și de promovare a intereselor colectivității impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal. În doctrină s-a mai arătat că, în legea penală, funcționarul

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
termenul public se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică." Dispozițiile noului Cod penal nu mai cuprind noțiunea de "funcționar". 1.3. În cazul anumitor infracțiuni, norma de incriminare cere calitatea obligatorie de "funcționar public" sau "funcționar" a autorului infracțiunii. Astfel, cu titlu de exemplu, actualul Cod penal*4) prevede în partea specială, titlul VI, capitolul I - Infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, și anume: art. 246 (Abuzul în

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
național al statului membru respectiv. ------------ *5) Publicată în J.O.C.E. C195 din 25 iunie 1997. În cuprinsul art. 4 intitulat Asimilări, se face precizarea că "fiecare stat membru adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că, în dreptul său național, incriminarea infracțiunilor de corupție vizate de art. 2 și 3 (n.r. referitoare la corupția pasivă, respectiv corupția activă) săvârșite de către sau împotriva propriilor miniștri, a persoanelor alese în adunările parlamentare, membrilor înaltelor jurisdicții sau membrilor Curții de Conturi în exercițiul funcției

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă. (2) Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative." ... Incriminarea faptei calificate conflict de interese s-a realizat în anul 2006, prin art. I pct. 61 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
din data de 12 iulie 2006. Scopul urmărit prin reglementarea infracțiunii de conflict de interese a fost acela de a crea premisele legale desfășurării activităților de serviciu într-un cadru de imparțialitate și integritate a exercitării funcțiilor și demnităților publice, incriminarea faptei având un rol disuasiv pentru persoanele care ocupă astfel de funcții în ceea ce privește obținerea de foloase materiale pentru sine sau pentru subiectele de drept enumerate de textul de lege. Or, această cerință este apreciată ca fiind esențială pentru derularea normală

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezultă un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public." 2. Legea modificatoare prevede incriminarea conflictului de interese într-o nouă formă, și anume "Fapta persoanei care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145, îndeplinește

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
instituții publice, instituții sau altei persoane juridice de interes public, prevăzute de art. 145 din actualul Cod penal. Pe cale de consecință, norma modificatoare a alin. (1) al art. 253^1 din Codul penal restrânge sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care săvârșesc fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu "ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145 din Codul penal", excluzând

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
interese la persoanele care săvârșesc fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu "ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145 din Codul penal", excluzând incidența normei de incriminare în cazul tuturor persoanelor care exercită funcții alese sau numite, funcții care nu implică încheierea unui contract de muncă cu una dintre instituțiile prevăzute în art. 145 din Codul penal și nu presupun exercitarea atribuțiilor de serviciu pe baza unei

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public, iar nu în scopul realizării unor interese personale de natură patrimonială, care să prejudicieze interesul public și să afecteze încrederea cetățenilor în instituțiile statului, restrângerea sferei de incidență a normei de incriminare a conflictului de interese generează importante probleme de neconstituționalitate. Curtea constată că noua dispoziție se constituie într-o veritabilă cauză de impunitate a persoanelor care dețin funcții alese sau numite în ceea ce privește infracțiunea prevăzută în art. 253^1 din Codul penal

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
îndeplinirii unor acte cu încălcarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public în exercitarea demnităților și funcțiilor publice. Astfel, conflictul de interese nu poate presupune doar obținerea unor foloase materiale necuvenite, ci obținerea oricărui tip de folos, întrucât incriminarea nu urmărește sancționarea unor situații în care sunt încălcate normele legale care conferă temei și justificare obținerii unor foloase materiale, ci a situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public ar putea fi afectată. 3.2

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
competențe în domeniul decizional sunt cele care au fost învestite în funcția sau demnitatea publică prin numire sau alegere, aceste persoane exercitând atribuții în materia vizată de textul de lege. Pe de altă parte, completarea dispozițiilor care reglementează excepțiile de la incriminarea faptelor care se constituie în infracțiuni de conflict de interese cu faptele care vizează emiterea, aprobarea, adoptarea sau semnarea actelor administrative lipsește de conținut însăși reglementarea infracțiunii, echivalând, practic, cu o dezincriminare a faptei. Astfel, exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
al acestora, tragerea la răspundere penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii vizate, devine una iluzorie. Potrivit Expunerii de motive care a însoțit Legea nr. 278/2006 , se arăta că, în vederea eficientizării acțiunilor de prevenire și sancționare a faptelor de corupție, prin incriminarea "conflictului de interese", "se urmărește sancționarea penală a funcționarului public care, în mod conștient și deliberat, satisface interese personale prin îndeplinirea atribuțiilor publice [...], înlăturarea oricărei suspiciuni cu privire la conduita funcționarului public care este chemat să îndeplinească un act sau să participe

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
orice natură. În prezent, există întemeiat suspiciunea că funcționarul public nu va depune toate diligențele în vederea satisfacerii interesului public, ci va încerca să satisfacă interesul său ori al uneia dintre persoanele sus-arătate." Dacă în anul 2006, legiuitorul a apreciat oportună incriminarea "conflictului de interese", pentru motivele expuse mai sus, în anul 2013, legiuitorul practic dezincriminează fapta, fără a motiva în niciun fel intervenția sa legislativă. Aceasta nu este justificată atât timp cât acțiunile de prevenire și sancționare a faptelor de corupție comise de

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentul moral al societății. În consecință, în ultima perioadă, politica penală declarată a statului a fost aceea de a intensifica eforturile în scopul adoptării unor acte normative în materia combaterii corupției, care, printre altele, să prevadă incriminarea coordonată a tuturor infracțiunilor de corupție la toate nivelurile autorităților și instituțiilor statului. În condițiile în care mandatul prezidențial și mandatul parlamentar sunt definite ca funcții de demnitate publică, astfel cum fac referire dispozițiile art. 16 alin. (3) din Constituție

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
conflict de interese. În plus, referitor la modificările aduse art. 253^1 din Codul penal, Curtea constată că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu-și poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție. De altfel, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa ( Decizia Curții Constituționale nr. 62/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258358_a_259687]
Corola-website/Law/258659_a_259988

iunie 2009. (2) În cazul sancțiunilor internaționale instituite prin actele normative prevăzute la art. 1 alin. (1), direct aplicabile în România, se adoptă, dacă este cazul, actele normative naționale necesare aplicării directe a acestora, precum și, dacă se consideră necesar, pentru incriminarea încălcării sancțiunilor. ... (3) În cazul sancțiunilor internaționale instituite prin actele normative prevăzute la art. 1 alin. (1), care nu sunt direct aplicabile în România, în măsura în care nu sunt detaliate la nivel comunitar sau internațional prin acte normative direct aplicabile, se adoptă

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 202 din 4 decembrie 2008 (*actualizată*) privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/258659_a_259988]
internațional prin acte normative direct aplicabile, se adoptă actele normative naționale necesare aplicării acestora, care vor stabili și măsurile necesare de punere în aplicare, indicându-se tipul și conținutul sancțiunilor internaționale, persoanele și entitățile desemnate, precum și, dacă se consideră necesar, incriminarea încălcării acestora. ... (4) Sancțiunile internaționale prevăzute la art. 1 alin. (2) devin obligatorii în dreptul intern prin adoptarea unui act normativ, care va stabili și măsurile necesare de punere în aplicare, inclusiv incriminarea încălcării acestora, după caz. ... (5) Proiectele actelor normative

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 202 din 4 decembrie 2008 (*actualizată*) privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/258659_a_259988]
și entitățile desemnate, precum și, dacă se consideră necesar, incriminarea încălcării acestora. ... (4) Sancțiunile internaționale prevăzute la art. 1 alin. (2) devin obligatorii în dreptul intern prin adoptarea unui act normativ, care va stabili și măsurile necesare de punere în aplicare, inclusiv incriminarea încălcării acestora, după caz. ... (5) Proiectele actelor normative naționale menționate la alin. (2)-(4) se elaborează la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, împreună cu autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în domeniu. Acestea se adoptă în procedură de urgență. ... (6) Actele normative

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 202 din 4 decembrie 2008 (*actualizată*) privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/258659_a_259988]
Corola-website/Law/257119_a_258448

exercitarea, dacă este cazul, a acțiunii penale se fac din oficiu, fără excepție și fără întârziere. Autoritățile române solicitate hotărăsc în aceleași condiții ca și pentru orice infracțiune cu caracter grav prevăzută și pedepsită de legea română. Articolul 24 Dubla incriminare (1) Extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este învinuită sau a fost condamnată persoana a cărei extrădare se solicită este prevăzută ca infracțiune atât de legea statului solicitant, cât și de legea română. ... (2) Prin derogare de la

LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/257119_a_258448]
infracțiune atât de legea statului solicitant, cât și de legea română. ... (2) Prin derogare de la dispozițiile alin. (1), extrădarea poate fi acordată și dacă fapta respectivă nu este prevăzută de legea română, dacă pentru această faptă este exclusă cerința dublei incriminări printr-o convenție internațională la care România este parte. ... (3) Diferențele existente între calificarea juridică și denumirea dată aceleiași infracțiuni de legile celor două state nu prezintă relevanță, dacă prin convenție internațională sau, în lipsa acesteia, prin declarație de reciprocitate nu

LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/257119_a_258448]
legislația statului emitent, dacă sunt sancționate de legea statului emitent cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani, nu vor fi supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări: ... 1. participarea la un grup criminal organizat; 2. terorismul; 3. traficul de persoane; 4. exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă; 5. traficul ilicit de droguri și substanțe psihotrope; 6. traficul ilicit de arme, muniții și substanțe explozive; 7. corupția

LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/257119_a_258448]
cu următoarele fapte: a) ucidere din culpă; ... b) fraudă gravă; ... c) spălare de bani; ... d) trafic ilicit de substanțe nucleare și substanțe radioactive; ... e) participarea la organizațiile criminale menționate în Acțiunea comună 98/733/JHA din 21 decembrie 1998 privind incriminarea participării la organizațiile criminale în statele membre ale Uniunii Europene; ... f) infracțiunile de terorism prevăzute în Decizia-cadru 2002/475/JHA din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului. Articolul 209 Răspunderea agenților străini (1) În timpul operațiunilor și activităților menționate la art.

LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/257119_a_258448]
denumirea pe care o au în legislația statului emitent, dacă sunt sancționate de legea statului emitent cu o pedeapsă privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani, nu vor fi supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări: ... 1. participarea la un grup criminal organizat; 2. terorismul; 3. traficul de persoane; 4. exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă; 5. traficul ilicit de droguri și substanțe psihotrope; 6. traficul ilicit de arme, muniții și substanțe explozive; 7. corupția

LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/257119_a_258448]
în materie de confiscare. ... (5) Cu toate acestea, prin derogare de la normele în materie de asistență judiciară menționate la alin. (4), autoritatea judiciară română competentă nu poate refuza cererile menționate la art. 224 alin. (3) lit. a) invocând absența dublei incriminări, dacă aceste cereri vizează infracțiunile prevăzute la art. 223 alin. (1), iar pentru aceste infracțiuni pedeapsa prevăzută de legea statului emitent este închisoarea de cel puțin 3 ani. ... Articolul 230 Motive de nerecunoaștere sau de neexecutare (1) În afara cazurilor menționate

LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/257119_a_258448]
3 Procedura de executare a hotărârii Articolul 239 Domeniul de aplicare (1) Următoarele infracțiuni, dacă se pedepsesc în statul emitent, astfel cum sunt definite de legislația statului emitent, dau loc, conform prevederilor deciziei-cadru și fără a fi necesară verificarea dublei incriminări a faptei, la recunoașterea și executarea hotărârilor: ... 1. participarea la un grup criminal organizat; 2. terorismul; 3. traficul de persoane; 4. exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă; 5. traficul ilicit de droguri și substanțe psihotrope; 6. traficul ilicit de

LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/257119_a_258448]