KorAP: Find »[drukola/base=indica & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...4568 >

114,184 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

cazul orientării rebele există o mai mare probabilitate de inconsistență negativă. Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)tc "Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)" a. Valorile variabilei PUBLIC. b. Valorile variabilei INCONScateg. Semnele + și - indică rezultatele analizei independente a datelor inițiale brute din tabel prin intermediul valorilor reziduale standardizate ajustate. Semnul + marchează căsuțele din tabel cu asocieri pozitive, iar semnul - marchează căsuțele cu asocieri negative pentru p = 0,05.c2 = 84,3, semnificativ diferit de la 0

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
prin examinarea condițiilor care favorizează rupturile din ierarhiile de status. Cele mai importante inconsistențe pozitive sau negative se manifestă în cadrul familiilor mari, tinere, din localitățile sărace cu un nivel mai scăzut de dezvoltare decât nivelul de dezvoltare al regiunii. Datele indică o legătură clară între inconsistențele ecologice (indicate de diferența dintre nivelul ridicat de dezvoltare regională și slaba dezvoltare a localității de domiciliu) și IS a gospodăriei. În regiunile afectate de mult timp de sărăcie, cum ar fi Moldova, se manifestă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ierarhiile de status. Cele mai importante inconsistențe pozitive sau negative se manifestă în cadrul familiilor mari, tinere, din localitățile sărace cu un nivel mai scăzut de dezvoltare decât nivelul de dezvoltare al regiunii. Datele indică o legătură clară între inconsistențele ecologice (indicate de diferența dintre nivelul ridicat de dezvoltare regională și slaba dezvoltare a localității de domiciliu) și IS a gospodăriei. În regiunile afectate de mult timp de sărăcie, cum ar fi Moldova, se manifestă mai multe condiții care pot favoriza IS

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
economic mai scăzut decât nivelul de educație din cadrul gospodăriei, determină o înclinație mai mare spre atitudinile rebele și autoritare. Inconsistența pozitivă stimulează niveluri mai ridicate de participare socială. Așa se întâmplă în mod deosebit în ceea ce privește tipul de inconsistență pozitivă care indică o importantă putere predictivă a dimensiunilor orizontală și verticală ale statusului. Adăugarea unor predictori de inconsistență la cei verticali are ca rezultat creșterea semnificativă a puterii predictive a modelului. Percepția situației economice din trecut este diferită pentru cele două grupuri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
redus de structurare, existente la nivelul populației. Este adevărat că multe dintre opiniile susținute sau respinse de către populație vin din lumea politicienilor, a mass-media sau a specialiștilor. Aceasta nu anulează însă caracterul lor difuz, nestructurat. Starea de opinie a populației indică patru tipuri de orientare națională (tabelul 27): - naționalism identitar moderat, manifest în special în zonele mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
accentuată a naționalismului apare în aceeași familie cu ideologiile de tip autoritarist și fundamentalist. Naționalismul de segregare sau de excludere este asociat cu ideologiile care favorizează violența ca soluție și cu percepția de tip anomic a mediului social. Constatările anterioare indică o puternică structurare a celor trei tipuri de naționalism în viața socială românească, o semnificativă asociere a lor cu ideologii de tip diferit. Rezultă că naționalismul identitar moderat este o ideologie apropiată unei culturi a deschiderii, iar naționalismul de excludere

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962

de sine stătătoare. Oricum, creatorul este un bun român, un adevărat patriot și sunt de remarcat mîndria și mulțumirea pe care le trăiește atunci cînd, repertoriind prenumele din familie, conchide că, în ciuda patronimicului Cotlarciuc, încheiat cu o terminație care ar indica origini slave, toți ai lui au fost și sunt români, de vreme ce și-au botezat copiii numai cu nume getbeget românești : Constantin, Grigore, Vasile, Nicolai, Luca, Ioan, Nastasia, Rahila, Iftimia, Ileana, Tasîia, Domnica, Maria, Ilinca, Ecaterina, Valeria, Eugenia, Ana... Profitînd de

MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096

testare s-a dovedit ca și în cazul precedent a fi semnificativă din punct de vedere statistic (t = 2,18; P<0,05): Tabelul 4; Figura 4. Și pentru grupa martor diferența dintre rezultatele obținute la testările inițiale și finale indică un progres semnificativ (t = 2,47; P<0,05): Tabelul 5. 20 20.2 20.4 20.6 20.8 21 21.2 21.4 21.6 21.8 Experiment Martor 21.8 20.6se c. Fig. 4. Durata menținerii

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
arată creșteri semnificative ale valorilor, situându-se peste pragul de semnificație (t = 5,04; P<0,01) pentru grupa experimentală și sub pragul de semnificație (t = 0,50; P>0,05) pentru grupa martor. Între testările 74 finale variabila „t” indică valori peste pragul de semnificație (t = 2,16; P<0,05): Tabelele 4 și 5. La „menținerea piciorului stâng lateral” (Tabelele 4 și 5), analizând evoluția mediei aritmetice, se observă că la testarea inițială grupa experimentală prezintă valori puțin mai

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
20,97; la testarea finală grupa experimentală a înregistrat o medie de 22,34, iar grupa martor o medie de 21,06. Variabila “t” pentru testările inițiale și finale (4,88 pentru grupa experiment și 0,41 pentru grupa martor) indică creșteri valorice semnificative între testări pentru grupa experimentală (P<0,01) și progres nesemnificativ pentru grupa martor (P>0,05). La testările finale variabila “t” pentru ambele grupe (2,17) demonstrează că au fost înregistrate valori peste pragul de semnificație

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
la bârnă și sol care se realizează prin plie-uri și grand - plie-uri. În condițiile unei forțe musculare corespunzătoare, toate aceste mișcări se realizează cu ușurință și eleganță. Balansări de picioare pe durata a 30 secunde. Grupa de experiment indică la testarea inițială „balansări cu piciorul drept” o medie (29,67) puțin mai mică decât media grupei martor (29,75). Media finală a rezultatelor obținute de către grupa experimentală (31,73) este mai mare decât media finală a rezultatelor obținute de

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
rezultatele finale obținute de gimnastele grupei experimentale și rezultatele finale obținute de gimnastele din grupa martor la această testare s-a dovedit a fi semnificativă din punct de vedere statistic (t = 2,16; P<0,05): Tabelul 4. Variabila “t” indică valori care evidențiază progrese peste pragul de semnificație (p<0,001) pentru grupa experimentală și sub pragul de semnificație (P>0,05) pentru grupa martor (Tabelul 5). 76 La testarea „balansări cu piciorul stâng” media aritmetică indică valori aproape egale

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
4. Variabila “t” indică valori care evidențiază progrese peste pragul de semnificație (p<0,001) pentru grupa experimentală și sub pragul de semnificație (P>0,05) pentru grupa martor (Tabelul 5). 76 La testarea „balansări cu piciorul stâng” media aritmetică indică valori aproape egale ale celor două grupe, la testarea inițială și valori mai mari ale grupei experiment (31,41) față de grupa martor (29,60) la testarea finală. Analiza diferenței dintre media rezultatelor finale obținute de grupa experimentală și media rezultatelor

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
vârstă). Pod (cm.), (Tabelele 6 și 7). Gimnastele de categoria „junioare IV - nivelul I” au înregistrat la această probă, la testarea inițială, o valoare a mediei aritmetice de 29,14 - grupa de experiment și 29,07 - grupa martor. Variabila “t” indică la grupa experimentală o creștere a rezultatelor la această testare, între testările inițiale și finale (6,73), peste pragul de semnificație (P<0,001); grupa martor prezintă rezultate mai slabe (t = 2,51; P<0,05): Variabila “t” pentru testările

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
valoare bună, peste cea a pragului de semnificație (P<0,001), iar grupa martor prezintă o valoare de 2,54, de asemenea peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul 9. Variabila „t” pentru testările finale ale celor două grupe indică progrese semnificative din punct de vedere statistic (t = 2,18; P<0,05): Figura 10. 85 21 21.5 22 22.5 23 23.5 24 24.5 Testare inițialăTestare finală 24.37 22.37 24.49 23.83 se

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
testarea finală unde se constată că nivelul mediu al notelor grupei de experiment de 4,71 este mai mare decât nivelul mediu al notelor grupei martor, care este de 4,12. Și la această testare se constată că variabila „t” indică progrese peste pragul de semnificație (t = 2,20; P<0,05). 90 Tabelul 11. Evoluția rezultatelor obținute de gimnaste în formarea aptitudinilor creativ- artistice Parametrii înregistrați Grupa experiment (n=8) t P Grupa martor (n=7) t P Inițiale Finale

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
la testarea finală Creativitate artistică (nota finală). Analiza diferenței dintre media finală a notelor obținute la testările finale de gimnastele grupei experimentale (9,28) și media finală a notelor obținute la testările finale de gimnastele grupei martor (8,12) a indicat un progres semnificativ (t =2,41; P<0,05): Tabelul 10; Figura 13. În ceea ce privește fiecare grupă în parte, între testările inițiale și finale, variabila t pentru grupa martor a fost de 3,26 (P<0,05), iar pentru grupa de

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
putut observa la grupa experimentală o îmbunătățire a mediei, ajungând la maximum de 1,20; la grupa martor se înregistrează o creștere nesemnificativă a mediei punctajelor, aceasta ajungând la 0,83. Variabila „t” pentru testările finale ale celor două grupe indică valori situate peste pragul de semnificație (t=2,17; P<0,05): Figura 15. 95 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 Testare inițialăTestare finală 0.8 0.830.82 1.2 pu nc te

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
Îndeplinirea cerințelor de compoziție, artistică și execuție la bârnă. Grupa experimentală prezintă o creștere a mediei aritmetice a notelor de 0,60 puncte, față de grupa martor care a înregistrat o creștere nesemnificativă a mediei notelor de 0,04. Variabila „t” indică un progres semnificativ pentru grupa de experiment (t=3,61), peste pragul de semnificație și un progres sub pragul de semnificație pentru grupa martor (t=0,12). Între cele două grupe, la testarea finală, progresul a fost evident, peste pragul

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
martor la care valoarea mediei aritmetice a crescut cu 0,04 puncte, ajungând la 9,30. Variabila „t” de 0,40 pentru grupa martor se află sub pragul de semnificație (>0,05) și de 4,40 pentru grupa de experiment, indică progrese însemnate între cele două testări, peste pragul de semnificație (<0,05). Variabila „t” a valorii progreselor celor două grupe la testările finale se situează peste pragul de semnificație (P<0,05): Figura 17. Așadar, grupa de experiment, a înregistrat

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
5,959 t= 2,365 3,409, 5,408 Sărituri cu sprijin. La testarea inițială grupa martor a înregistrat o medie a notelor de 9,15, iar grupa experiment o medie de 9,18. La testarea finală grupa martor a indicat o medie aritmetică de 9,25, față de grupa experiment care a prezentat o medie de 9,88. Aceste medii indică un progres de 0,09 pentru grupa martor și 0,70 pentru grupa experiment (Tabelul 14). Analiza comparativă a variabilei

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
medie a notelor de 9,15, iar grupa experiment o medie de 9,18. La testarea finală grupa martor a indicat o medie aritmetică de 9,25, față de grupa experiment care a prezentat o medie de 9,88. Aceste medii indică un progres de 0,09 pentru grupa martor și 0,70 pentru grupa experiment (Tabelul 14). Analiza comparativă a variabilei “t” între testarea inițială și cea finală a grupei experimentale indică progrese considerabile (5,30), peste pragul de semnificație (P

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
a prezentat o medie de 9,88. Aceste medii indică un progres de 0,09 pentru grupa martor și 0,70 pentru grupa experiment (Tabelul 14). Analiza comparativă a variabilei “t” între testarea inițială și cea finală a grupei experimentale indică progrese considerabile (5,30), peste pragul de semnificație (P<0,01), iar pentru grupa martor (2,46), indică progrese sub pragul de semnificație (P>0,05): Tabelul 15. 100 Paralele inegale. Dacă analizăm evoluția mediei aritmetice la această probă observăm

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
și 0,70 pentru grupa experiment (Tabelul 14). Analiza comparativă a variabilei “t” între testarea inițială și cea finală a grupei experimentale indică progrese considerabile (5,30), peste pragul de semnificație (P<0,01), iar pentru grupa martor (2,46), indică progrese sub pragul de semnificație (P>0,05): Tabelul 15. 100 Paralele inegale. Dacă analizăm evoluția mediei aritmetice la această probă observăm că la testarea inițială grupa martor prezintă o valoare medie de 8,56, iar grupa experiment prezintă o

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
evoluția mediei aritmetice la această probă observăm că la testarea inițială grupa martor prezintă o valoare medie de 8,56, iar grupa experiment prezintă o valoare medie de 8,62. Variabila “t” între la testarea finală a celor două grupe indică valori (2,96) situate peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul 14; Figura 20. 8 8.2 8.4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9.6 Testare inițială Testare finală 8.62 9.48 8

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]