8,340 matches
-
a prețioaselor calități intelectuale, morale și volitive ale sportivilor pentru scoaterea în evidență a omului modern, sănătos, care îmbină armonios perfecționarea fizică, bogăția spirituală și puritatea morală. Jocurile sportive permit fiecărui membru al echipei respective să cunoască și să perceapă individualizat pe ceilalți, fiecare se poate adresa fiecăruia, în așa fel că se fac posibile multiple relații interindividuale în realizarea obiectivului comun. Pentru realizarea sarcinii și deci, a obținerii performanței, jocurile sportive generează o unire morală, o coeziune a membrilor echipei
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în sine este definitorie pentru grupul sportiv, deoarece ea constituie numai condiția unei deosebite interacțiuni a membrilor. Cea mai importantă caracteristică a grupului sportiv ar fi numărul mic de membri, ce permite fiecăruia dintre jucători să cunoască și să perceapă individualizat pe ceilalți membri ai echipei respective. A doua caracteristică este existența unui scop comun pentru care sportivii s-au constituit într-o echipă. Asocierea sportivilor într-o echipă presupune asumarea unor scopuri comune, de exemplu, obținerea de rezultate bune în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ok și full. De asemenea trebuie menționat și termenul no comment folosit de toate categoriile sociale. Pe de altă parte, anglicismele de lux sunt împrumuturi inutile care țin de tendința de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic. Acești termeni sunt fapte de snobism întrebuințate din belșug de tânăra generație fie din principiul economiei de cuvinte, fie, precum s-a menționat anterior, pentru a marca apartenența la un grup social. În afară de limbajul tinerilor, anglicismele de lux se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
antrenamentele de individualizare și cele colective. că Caracteristici ale modelelor de pregătire a diferitelor eșantioane ale copiilor și juniorilor, privind orientarea metodică generală în pregătirea fizică, pregătirea tehnicotactică și specializarea pe posturi. Începători I Pregătirea fizică - Pregătire fizică generală;Acționare individualizată pentru crearea suportului fizic necesar însușirii corecte a elementelor tehnico - tactice fundamentale. Pregătirea tehnico - tactică - Învățarea corectă a elementelor tehnico - tactice fundamentale cuprinse într-un model minimal (simplificat). Specializarea pe posturi - Universalizare de bază (fiecare copil să poată juca pe
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
motivate, două familii: una mic-burgheză, Varlam, alta țărănească, în frunte cu Florea Gh. Iovan, fiul unui răzvrătit împușcat în răscoală. Ponderea covârșitoare o are povestea primei familii. Câteva personaje rețin atenția. Între ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi, concomitent individualizat în nuvela Dezertorul (1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește scopurile cu o perseverență rece
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
aspect al problemei în discuție. În cartea lui Gelu Ionescu Romanul lecturii, de pildă, V. găsește argumente care „pledează pentru integrarea lecturii în sistemul general de discipline formate prin multiple interferențe (lingvistică și teorie literară)”, dar și trăsături care îl individualizează pe autor. Comentariul devine prilejul unei meditații la „strategia lecturii”, care în esență pretinde „un mod de a situa opera, de a stabili elemente disjunctive (necesare), de a epiciza textul, autorul sau, mai exact, de a privi dintr-un unghi
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
naratologie, interpretările tind la fixarea momentelor relevante „în aventura căutării unor universalii ale narațiunii”. Varietatea grilelor critice aplicate dă seama de mobilitatea și suplețea exegetului, cercetarea la obiect fiind prezidată de perspectiva istorică și teoretică într-o simultaneitate care îi individualizează demersul. Povestirea. Destinul unei structuri epice (1972) și Aventura formelor. Geneza și metamorfoza „genurilor” (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) sunt, în raport cu celelalte, cărți de accentuată reflecție teoretică. Prima poate fi considerată monografia unei „structuri”, privită ca „esențială și arhetipală
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
a devenit în timp o instituție. S-a scris mult pe marginea existenței ei, iar în literatură a intrat ca personaj în Masa umbrelor de Ionel Teodoreanu și în numeroase pagini memorialistice. Mai toate elogiile au în vedere calitățile care individualizează publicația, viața ei neîntreruptă, cum afirma Cezar Baltag în 1996: „Faptul că o revistă de cultură românească și bună tradiție europeană a supraviețuit fracturilor istorice, politice și culturale care au marcat ultimul nostru secol este prin el însuși un eveniment
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Infecțiile odontogene prezintă o largă paletă de manifestări clinice, de la leziuni carioase incipiente cu simptomatologie clinic minoră, până la infecții ale părților moi învecinate și ale oaselor maxilare extrem de grave, uneori complicate cu bacteriemie și septicemie. Ca urmare, manifestările clinice trebuiesc individualizate în funcție de etapa la care a fost surprinsă infecția. Caria dentară incipientă (în smalț) deseori subiectiv nu comportă nici un fel de manifestări clinice. Uneori pot apare dureri la stimuli chimici (dulce, acru) sau termici. La examenul clinic obiectiv se observă modificările
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cuprinse în documentele naționale și internaționale: pacte, tratate, convenții și protocoale cu privire la drepturile și educația copilului, la care România a aderat. Metodologiile didactice utilizate în unitatea de învățământ preșcolar, strategiile aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl diferențiază și îl individualizează în vederea sprijinirii dezvoltării sale potrivit ritmului propriu. B. MONITORIZAREA REZULTATELOR Monitorizarea și analiza periodică a rezultatelor în vederea corelării cu realitățile socio economice zonale și cu specificul grupurilor țintă inițial stabilite este o etapă importantă căreia grădinița trebuie să-i acorde
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
vocea poate fi și oglinda trupului nostru, a stării noastre de sănătate. Vocea. Definiția disfoniei Vocea, asociație de zgomote modulate emise în timpul expirului, asigură comunicarea interumană, dar, în același timp, servește exprimării psihologice și biologice a ființei respective. Vocea se individualizează prin anumite însușiri: intensitate, timbru, înălțime, ton, nuanțe, ce o definesc pe ea însăși ca o voce fermă, melodioasă, caldă, bărbătească, baritonală, catifelată, sonoră sau voalată, moale, aspră, etc. Vocea constituie un caracter sexual secundar de diferențiere. Astfel, se poate
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
gigant atelier mondial, ale cărui câștiguri comerciale fac din China cea de-a patra putere economică a planetei, și care stăpânește din ce în ce mai bine tehnologiile moderne. Ea mai rezidă și într-o societate care nu încetează să se urbanizeze, să se individualizeze și să se integreze în mondializare. O societate dirijată tot mai puternic, dar tot mai departe și într-un mod tot mai codificat de lege. Această Chină este preocupată mai ales de a-și face cât mai durabile atât creșterea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
parte, excesele naționalismului sunt evoluția logică a unei religii laice care a răbufnit în războaiele sfinte de exterminare, înrobire și cucerire a lumii doar în anumite țări, dar au avut o mare influență și în alte părți. Deoarece naționalismul a individualizat caracterul național ca fiind pivotul filosofiei, programului și acțiunilor sale politice, observatorii riguroși au avut tendința de a sări în cealaltă extremă și au negat de-a dreptul existența caracterului național. Propunându-și să demonstreze esența mitică și subiectivă a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
medicație, dilatație staționară, pelvisul constant sus situat, reprezintă o probă de travaliu negativă și deci o indicație majoră de operație cezariană de urgență. Asistența la naștere Din varietatea de atitudini indicate pentru asistența la naștere în prezentația pelvină, se pot individualiza trei mari grupe: 1. În nașterea spontană, fătul este născut în întregime numai prin forțele expulzive ale mamei, dar desigur că metoda pură este rară. De obicei se adaugă ocitocice (-litice), epiziotomie sistematică (peritoneotomie de elecție), apăsarea transabdominală a capului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
formală Rezultă chiar din denumirea lor că structurile organizatorice formale sunt cele care au un grad mare de formalizare și standardizare. Ele se mai numesc și „structuri oficiale”, „administrative”, fiind bazate pe texte de legi, regulamente, norme. Structurile formale se individualizează prin următoarele trei caracteristici: ele legitimează și instituționalizează autoritatea; asigură aderența indivizilor la grup și organizații, precum și disciplinarea acestora; stereotipizează în anumite limite comportamentul, încălcarea lor presupunând intrarea în funcțiune a sistemului de sancțiuni. J.A.C. Brown, care s-a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diferite au elemente comune, fiecare dintre ele este unică, deoarece este creată să rezolve probleme specifice, într-un cadru specific. Structurile orizontale nu sunt, așa cum ar fi tentați naivii să considere, structuri ierarhice/verticale plate. Cel puțin patru caracteristici le individualizează: 1) lucrătorii sunt regrupați în cadrul grupelor de procese în funcție de „cocteilul” de competențe necesare realizării obiectivelor de performanță ale organizației și de furnizarea propunerii ei de valoare; 2) echipele - nu și indivizii grupați în cadrul serviciilor ierarhice - sunt noile unități de bază
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
disoluția individului prin absorbția lui în grup, se manifestă în detrimentul eficacității organizaționale. Puterea, credem noi, dacă este folosită inteligent, poate deveni un instrument extrem de util pentru viața și eficiența organizațională. După opinia noastră, accepțiunea psihoorganizațională a noțiunii de conducere se individualizează prin două caracteristici esențiale. În primul rând, prin faptul că este sau ar trebui să fie concepută ca un continuum cu doi poli precum cel prezentat în figura 1. În funcție de timp, de diferite contexte organizaționale și de o multitudine de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
satisfacția în cazul sarcinilor structurate, iar în cazul sarcinilor nestructurate nu s‑a obținut nici un fel de corelație. Aceste rezultate i‑au determinat pe unii autori să susțină că puterea de predicție a teoriei este îndoielnică. Teoria „cale‑scop” se individualizează puternic în raport cu toate celelalte, ea încercând să surprindă nu doar rolul factorilor comportamentali în conducere, ci și al celor cognitivi și, mai ales, al celor motivaționali. De asemenea, teoria aduce pentru prima dată în discuție rolul diferențelor interindividuale în explicarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alt context al lucrării noastre. 2.8. Sinteză: modelele conduceriitc "8. Sinteză\: modelele conducerii" Teoriile elaborate de‑a lungul timpului sunt încă și mai numeroase decât cele schițate de noi. Fiecare dintre ele încearcă să surprindă acele elemente care ar individualiza cel mai mult conducerea și ar asigura eficiența ei. Deși distincte, nu este greu să descoperim o serie de elemente comune ale lor, fapt ce permite asocierea sau gruparea lor. De altfel, o asemenea grupare s‑a realizat aproape de la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mobilitatea comportamentală a liderilor ar constitui, probabil, cheia succesului. Nu este deloc întâmplător faptul că în ultima vreme a început să se vorbească tot mai insistent despre liderul de succes; mai mult decât atât, se încearcă descoperirea trăsăturilor/caracteristicilor care individualizează acești lideri. De pildă, Noel M. Tichy și Eli Cohen considerau nu demult (1997) că liderul de succes este cel care știe să pregătească alți lideri și să construiască o firmă care își poate menține succesul și după ce el nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și mobile. • Stilul de conducere este contingent cu situația, deci adaptiv, transformativ, imaginativ, construit sau permanent construibil. • Stilul de conducere presupune o echilibrare între două dintre zonele sale constitutive: zona centrală - constantă, de referință, un fel de nucleu dur care individualizează conducătorul - și zona periferică - flexibilă, care asigură adaptabilitatea la situații. Când zona centrală se extinde și o acoperă pe cea periferică, scade posibilitatea de adaptare la particularitățile situației și, ca urmare, crește riscul conducerii ineficiente. Dacă, dimpotrivă, zona periferică tinde
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
managementului. # Managementul este atingerea scopurilor organizației într‑o manieră eficientă și efectivă prin planificarea, organizarea, conducerea și controlul resurselor (Daft, 1994, p. 8). # Reținem și ideea că, deși funcțiile managementului trebuie îndeplinite în orice organizație, ele se diferențiază și se individualizează în funcție de nivelul ierarhic la care este amplasat managerul și, mai ales, de specificul activității pe care acesta o desfășoară. În funcție de nivelul ierarhic se desprind trei categorii de manageri: - top managers (managerii superiori, de vârf, care au în subordine toate celelalte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stăpână pe sine, își ia evoluția în propriile mâini, efectuează transformările necesare, câștigă în maturitate). Liderului îi revine sarcina de a „citi” toate aceste procese, devenind el însuși un „lider‑proces”. Deși autoarea accentuează o serie de trăsături menite a individualiza managerul intuitiv, ea nu uită să precizeze că acestea trebuie corelate cu capacitățile profesionale și cu rațiunea, managerul intuitiv tinzând spre echilibrarea lor. # Acest personaj, scrie ea, încă rar, eliberează intuiția ascunsă în fiecare dintre noi, el excelează în a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în el cuceririle etapelor anterioare. În literatura de specialitate s-au conturat până acum două modalități de abordare a acestei probleme. Astfel, unii autori prezintă o procesualitate lungă a deciziei, alții, în schimb, preferă formula simplificată a procesualității scurte, ambele individualizându-se după numărul etapelor parcurse de procesul decizional. Procesualitatea lungă a deciziei a fost prefigurată de P.F. Drucker încă din 1954, el vorbind de cinci etape ale deciziei: definirea problemei; analiza problemei; căutarea diferitelor soluții posibile; alegerea celei mai bune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
așteptăm ca ei să satisfacă cerințele stringente ale întregului comportament rațional. Există o serie de limite practice ale rațiunii umane care nu sunt fixe, statice - dimpotrivă, ele se manifestă în funcție de cadrele organizaționale. Omul administrativ, cu raționalitatea lui limitată, s-ar individualiza, după Simon, prin următoarele caracteristici: dispune de o informație limitată, însăși capacitatea de prelucrare a acestei informații fiind limitată; are resurse de timp și de calcul restrânse, de aceea recurge la reprezentări simplificate ale alternativelor acționale, la euristici de decizie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]