KorAP: Find »[drukola/base=infecțios & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...538 >

13,441 matches

Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

genital (predominant genital) α (alfa) HHV-3: virus varicelozosterian (VVZ) Varicela, herpesul zoster β (beta) HHV-5: cytomegalovirus (CMV) Sindrom mononucleozic, retinită, hepatită, etc. β (beta) HHV6, 7: roseolavirus Roseola infantum (boala a VI-a) γ (gama) HHV-4: virusul Epstein-Barr (VEB) Mononucleoza infecțioasă Limfomul Burkitt Carcinomul nazo-faringian Limfomul cerebral asociat SIDA γ (gama) HHV-8: herpes virus asociat S. Kaposi Sarcomul Kaposi Boala Castleman (anumite tipuri) Antigenele virale eliberate în sânge (în etapa de viremie) declanșează răspunsul imun de tip umoral și celular. Răspunsul

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
unui focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice: febră, angină, adenopatie  Criteriilor hematologice: leucocitoză cu limfomonocitoză și prezența limfocitelor atipice (Downey) II. Diagnosticul etiologic de mononucleoză infecțioasă  Testul Paul-Bunnell efectuat din serul bolnavului (clasic)  Teste rapide monospot pentru VEB (preferat actual) Alte metode virusologice performante, utilizate excepțional pentru diagnosticul MNI sunt identificarea ADN-VEB prin polymerase chain reaction (PCR) și izolarea virusului în culturi pe medii celulare, din

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
alcalinei), hiperbilirubinemia, prezența crioglobulinelor indică localizări inconstante ale MNI. 5.3.5.1 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante (Tabel 5.5). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 92 Tabel 5.5 Diagnosticul diferențial al mononucleozei infecțioase Manifestări ale MNI Diagnostic diferențial Angina MNI Alte angine virale Angine bacteriene Angina difterică Angina post-caustice Exantemul MNI Rujeola Rubeola Scarlatina Eritemul polimorf Limfomonocitoza MNI Leucoze acute sau cronice Sindromul mononucleozic Toxoplasmoza de primoinfecție Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
MNI Leucoze acute sau cronice Sindromul mononucleozic Toxoplasmoza de primoinfecție Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV Lues Postmedicamentos (fenilbutazona, benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A, B, C, ictere medicamentoase Febra prelungită cu adenopatie MNI Neoplasme Colagenoze Sarcoidoza Alte boli infecțioase 5.3.5.2 Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt:  Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie  Neurologice: sindromul GuillainBarre, meningită, encefalită, mielită, nevrită INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 93  Cardiace: miocardita, pericardita  Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă  Ruptura splenică  Suprainfecțiile bacteriene

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
de primoinfecție Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV Lues Postmedicamentos (fenilbutazona, benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A, B, C, ictere medicamentoase Febra prelungită cu adenopatie MNI Neoplasme Colagenoze Sarcoidoza Alte boli infecțioase 5.3.5.2 Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt:  Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie  Neurologice: sindromul GuillainBarre, meningită, encefalită, mielită, nevrită INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 93  Cardiace: miocardita, pericardita  Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă  Ruptura splenică  Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Simptomatice: analgezice, antitermice  Patogenic, în formele cu obstrucție respiratorie sau angină severă: corticosteroizi în cură scurtă. Antibioticele sunt justificate numai în cazul suprainfecțiilor bacteriene. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 94 5.4 Difteria 5.4.1 Definiție Difteria este o boală infecțioasă acută și transmisibilă, strict umană, determinată de Corynebacterium diphteriae, caracterizată printr-o evoluție autolimitantă, cu febră, fenomene locale patognomonice și stare toxică severă. 5.4.2 Epidemiologie Datorită vaccinării sistematice, difteria este întâlnită sporadic. Sursa de infecție este omul bolnav

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
cultură se face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 98 5.4.6 Tratament Difteria

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
intense. Perioada de stare se caracterizează prin discordanța dintre sărăcia semnelor obiective și intensitatea acuzelor subiective. Principalele semne clinice sunt hiperemia conjunctivală și faringiană, aspectul sabural al limbii saburală și ralurile. Forma comună de gripă are trei sindroame principale:  Sindromul infecțios general cu febră înaltă (40șC), frison, tahicardie, astenie, anorexie  Sindromul respirator, cu catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale, tuse seacă  Sindromul algic intens, cu artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii. Simptomele gripei se remit după 3-5 zile, urmând

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
65 ani  Bolnavii cu afecțiuni cronice pulmonare, cardiace, renale, anemii, DZ, HIV  Copiii între 6 luni și 8ani, care necesită tratament cu acid acetilsalicilic (artrita cronică juvenilă, boala Kawasaki)  Persoanele instituționalizate  Personalul medical, paramedical. Contraindicațiile vaccinului gripal sunt:  Temporare: bolile infecțioase acute, administrare recentă de imunoglobuline, medicație anticoagulantă  Definitive: alergiile la ou. 5.6 Oreionul 5.6.1 Definiție Oreionul (parotidita epidemică) este o boală infecțioasă acută ciclică, transmisibilă, specific umană, produsă de virusul urlian, manifestată prin febră, fenomene generale, inflamație

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
cronică juvenilă, boala Kawasaki)  Persoanele instituționalizate  Personalul medical, paramedical. Contraindicațiile vaccinului gripal sunt:  Temporare: bolile infecțioase acute, administrare recentă de imunoglobuline, medicație anticoagulantă  Definitive: alergiile la ou. 5.6 Oreionul 5.6.1 Definiție Oreionul (parotidita epidemică) este o boală infecțioasă acută ciclică, transmisibilă, specific umană, produsă de virusul urlian, manifestată prin febră, fenomene generale, inflamație nesupurativă a glandelor salivare și a altor țesuturi (pancreas, testicul, sistem nervos). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 105 5.6.2 Epidemiologie Considerat o boală a

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
12-24 zile). Cea mai obișnuită formă de manifestare a oreionului este parotidita (70%). Frecvența crescută a acestei localizări a generat și denumirea de parotidită epidemică sau urliană. Cu 24 48 ore înaintea debutului parotiditei urliene se poate instala un sindrom infecțios moderat și otalgie. Manifestările caracteristice sunt: tumefierea parotidiană dureroasă, cu consistență fermă, elastică, inițial uni-, apoi bilaterală, care acoperă unghiul mandibular. Inflamația glandelor INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 106 submaxilare și linguale se asociază variabil. Tumefierea bilaterală a glandelor salivare, cu

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
normal între demineralizare și remineralizare, cu apariția cariilor. Apariția și dezvoltarea cariei dentare a fost de-a lungul timpului subiectul a numeroase teorii, dar nici una nu a reușit să satisfacă pe deplin toate valențele acestui proces complex. Dintre toate, teoria infecțioasă a lui Miller (1890) rămâne cea mai apropiată de realitate fiind susținută și completată de-a lungul timpului de numeroase studii. Ea arată rolul esențial al microbilor pe de o parte prin producerea de acizi organici ca rezultat al metabolismului

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
internare în spital, pentru completarea investigațiilor și terapia cu antibiotice intravenoase. Indicațiile terapiei antibiotice ambulatorii variază în funcție de statusul imun al pacientului. La persoanele considerate sănătoase antibioticele sunt recomandate pentru: abcese periapicale, gingivite ulceronecrotice, parodontite agresive sau refractare, pericoronarite, celulite, osteite infecțioase. Antibioticele nu se justifică în următoarele situații generale: carii, pulpite cronice sau necrotice, gingivite cronice, abcese INFECȚII ODONTOGENE 119 parodontale, tulburări inflamatorii ale erupțiilor dentare temporare, celulite cronice, alveolite uscate. Antibioticoterapia pre și post implant este utilă la pacienții cu

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
terapiei antibiotice variază în funcție de tipul infecției, gradul diseminării și evoluție. Profilaxia cu antibiotice în practica stomatologică în cazul procedurilor invazive cu risc de sângerare crescut se realizează cu asocierea Metronodazol 750 mg/zi + Rovamicină 4,5MU/zi. Pentru profilaxia endocarditei infecțioase și a altor infecții protetice după proceduri stomatologice se recomandă Amoxicilina po 3 g doza unică sau Clindamicină 600 mg la pacienții alergici. Hepatitele acute virale 121 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE 7.1 Definiții Hepatitele sunt boli inflamatorii acute sau

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
mg la pacienții alergici. Hepatitele acute virale 121 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE 7.1 Definiții Hepatitele sunt boli inflamatorii acute sau cronice ale ficatului, cu etiopatogenie multiplă, primare sau apărute secundar în cadrul altor boli. După mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus eritematos sistemic, sindrom Sjögren), metabolice (dislipidemie, etilism), neoplazice infiltrative, iatrogene toxic-medicamentoase (antibiotice, anestezice, unele antilipemiante) sau secundare obstrucției biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse:  Virale  Virusuri cu tropism hepatic primar

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
secundar în cadrul altor boli. După mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus eritematos sistemic, sindrom Sjögren), metabolice (dislipidemie, etilism), neoplazice infiltrative, iatrogene toxic-medicamentoase (antibiotice, anestezice, unele antilipemiante) sau secundare obstrucției biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse:  Virale  Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG  Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic, virusul amaril  Bacteriene: febra tifoidă, septicemia, tuberculoza, luesul  Parazitare: Cryptococus neoformans

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
S=sexuală; MF=materno-fetală 7.2 Tablou clinic general Indiferent de etiologie, HVA prezintă o evoluție ciclică, cu manifestări comune, parcurgând aceleași stadii evolutive. Incubația are durată diferită după etiologie. Debutul durează câteva zile și are mai multe forme:  Sindrom infecțios general cu febră discretă, astenie, cefalee  Sindrom digestiv nespecific cu inapetență, grețuri, vărsături, dureri abdominale, pierderea gustului pentru fumat  Sindrom pseudogripal cu catar nazo-faringian și febră  Sindrom pseudo-reumatismal cu artralgii, mialgii  Sindrom pseudoalergic cu erupții nespecifice Hepatitele acute virale 123

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
sau scăzut în perioada icterică 5 Sindromul hematologic leucopenie cu limfomonocitoză leucocitoza anunță o formă severă sau suprainfecție bacteriană În perioada de stare, forma icterică a HVA se diferențiază de:  Modificările culorii tegumentelor: carotenemie, anemie  Icterul prehepatic (hemolitic)  Icterul hepatocelular  Infecțios: hepatite secundare virale sau bacteriene  Toxic: CCl4, ciuperci, alcool, medicamente  Genetic: B. Gilbert, sindromul Dubin-Johnson, sindromul Criegler-Najar  Icterul obstructiv: tumoral, litiazic  Colestaza de sarcină. Hepatitele acute virale 126 Forma fulminantă de HVA se diferențiază de alte cauze de comă și

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
din punct de vedere al gravității, pornind de la sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) până la insuficiența de organ multiplă (MODS) (figura 8.1). Fig. 8.1 Relația infecție - SIRS (1) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) este consecința unor afecțiuni infecțioase și neinfecțioase (pancreatită acută, ischemie, șoc hemoragic, politraumatism) și se manifestă prin asocierea a cel puțin 2 dintre următoarele semne:  Febră cu temperatura > 38șC sau < 36șC  Tahicardie cu frecvență cardiacă (FC)> 90/min  Tahipnee cu frecvență respiratorie (FR)> 20/min

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
și cu personal experimentat. Strategia de tratament a sepsisului cuprinde măsuri urgente, complexe, dinamice, care au în vedere următoarele obiective: I. Resuscitarea cardiorespiratorie (ABC), disponibilă la orice nivel de asistență medicală; II. Stăpânirea procesului septic prin controlul chirurgical al focarului infecțios și terapia antimicrobiană; III. Reechilibrarea hemodinamică și stabilizarea parametrilor monitorizați la valori „de siguranță”:  Hb > 9 g/dl  TA medie > 65 mmHg Infecțiile sistemice 149  SaO2 > 95% și PH > 7,2  Diureza > 50 ml/h IV. Combaterea tulburărilor de coagulare

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
AG Ventilație artificială B. piocianic, alti BGN, stafilococi Carbapenem + Vancomicina Chirurgie Digestivă Enterobacterii, B. fragilis, B. piocianic, Candida Imipenem-c / BL+AG + metronidazol +/ Fluconazol Cateter venos central Stafilococ alb, BGN, fungi Vancomicina + C3g +/Amfotericina B Infecțiile sistemice 152 8.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de infecție sistemică, cu evoluție aciclică (nelimitantă), în care focarul primar de multiplicare a germenilor este endocardul. Endocardita este favorizată de cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord normal

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
artificială B. piocianic, alti BGN, stafilococi Carbapenem + Vancomicina Chirurgie Digestivă Enterobacterii, B. fragilis, B. piocianic, Candida Imipenem-c / BL+AG + metronidazol +/ Fluconazol Cateter venos central Stafilococ alb, BGN, fungi Vancomicina + C3g +/Amfotericina B Infecțiile sistemice 152 8.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de infecție sistemică, cu evoluție aciclică (nelimitantă), în care focarul primar de multiplicare a germenilor este endocardul. Endocardita este favorizată de cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord normal. După riscul

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii:  Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă  Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
orali si negrupabili, HACEK*  Cutanată: stafilococi  Urogenitală: BGN  Digestivă: enterococi  Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella. Tabloul clinic al endocarditei infecțioase este polimorf, deseori cu manifestări înșelătoare. Debutul poate fi acut, instalat rapid în câteva zile, sau subacut, cu simptome insidioase timp de săptămâni și chiar luni înaintea diagnosticului. Endocardita subacută este întâlnită mai frecvent și reprezintă forma clasică a bolii

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
bolii Osler. Manifestările de debut ale endocarditei pot fi: febra prelungită, alterarea stării generale, accidentul vascular cerebral, purpura febrilă, lombalgia febrilă, artralgiile, modificarea unui suflu cardiac, insuficiența cardiacă, splenomegalia, modificările fundului de ochi. În perioada de stare se disting: sindromul infecțios, semnele cardiace și manifestările extracardiace. Sindromul infecțios este caracterizat de febra “în platou”, oscilantă sau cu febricule, dar sunt posibile și perioade de afebrilitate spontană sau după administrarea unor antibiotice. Febra evoluează cu alterarea stării generale, însoțită de paloare, transpirații

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]