2,901 matches
-
art. 26 alin. (1) referitoare la ocrotirea vieții intime, familiale și private, deoarece prin instituirea obligativității prelevării probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 se realizează o ingerință în viața intimă și privată. Curtea de Apel Galați - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 666 din 17 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233730_a_235059]
-
și a libertăților fundamentale nu sunt drepturi absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări ori restricții din partea autorităților. Între componentele dreptului proteguit de art. 8 din Convenție se regăsește respectarea dreptului la viață privată, care însă poate fi supus anumitor ingerințe cu condiția ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească un drept apărat de Convenție și să fie proporționale cu scopul urmărit." Așa fiind, este de
DECIZIE nr. 666 din 17 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233730_a_235059]
-
în cauze având ca obiect plângeri contravenționale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 21 și art. 131, deoarece permit o ingerință a puterii executive în activitatea autorității judecătorești, conferind șefului poliției rutiere competența de a decide în mod discreționar suspendarea dreptului de a conduce pe drumurile publice, în timp ce procurorul sau, după caz, instanța de judecată are doar competența de a constata
DECIZIE nr. 930 din 7 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (1) lit. c) şi alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234674_a_236003]
-
din Constituție, autorii excepției arată că dispozițiile criticate creează un regim juridic ce favorizează instituțiile publice, în raporturile cu creditorii privați, în detrimentul acestora din urmă. Referitor la încălcarea art. 53 din Constituție, autorii excepției susțin că dispozițiile criticate constituie o ingerință a statului în exercitarea drepturilor creditorilor, fără ca această ingerință să aibă un scop legitim sau să răspundă unei nevoi sociale proporționale cu situația care a determinat ingerința. Cu referire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 , autorii excepției
DECIZIE nr. 605 din 12 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234318_a_235647]
-
un regim juridic ce favorizează instituțiile publice, în raporturile cu creditorii privați, în detrimentul acestora din urmă. Referitor la încălcarea art. 53 din Constituție, autorii excepției susțin că dispozițiile criticate constituie o ingerință a statului în exercitarea drepturilor creditorilor, fără ca această ingerință să aibă un scop legitim sau să răspundă unei nevoi sociale proporționale cu situația care a determinat ingerința. Cu referire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 , autorii excepției își fundamentează criticile pe două paliere, respectiv o critică
DECIZIE nr. 605 din 12 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234318_a_235647]
-
încălcarea art. 53 din Constituție, autorii excepției susțin că dispozițiile criticate constituie o ingerință a statului în exercitarea drepturilor creditorilor, fără ca această ingerință să aibă un scop legitim sau să răspundă unei nevoi sociale proporționale cu situația care a determinat ingerința. Cu referire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 , autorii excepției își fundamentează criticile pe două paliere, respectiv o critică de neconstituționalitate extrinsecă și una intrinsecă. În motivarea neconstituționalității intrinseci a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71
DECIZIE nr. 605 din 12 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234318_a_235647]
-
din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană a drepturilor omului, în privința persoanelor care îndeplinesc cerințele prevăzute de lege. Susține procurorul general că, față de exigențele impuse de Convenția europeană a drepturilor omului și în raport cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, ingerința în dreptul la respectarea bunurilor îndeplinește cerința de legalitate, este determinată de un scop de utilitate publică, legitim, și răspunde condiției referitoare la existența unui just raport de proporționalitate între cerințele interesului general și interesul particular al persoanelor vizate de art.
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
recursurilor în interesul legii a fost propusă soluția de respingere a recursurilor în interesul legii, cu argumentația că, întrucât soluțiile diferite pronunțate de instanțele judecătorești au fost determinate de rezultatul analizei raportului de proporționalitate efectuat de fiecare instanță în aprecierea "ingerinței" ce derivă din aplicarea dispozițiilor Legii nr. 119/2010 în raport cu dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
diferit. Instanțele de drept comun ar fi fost îndrituite la o evaluare separată a chestiunii retroactivității legii numai în cazul în care această analiză se impunea în mod distinct, din perspectiva Convenției europene a drepturilor omului, altfel decât în contextul "ingerinței" în analiza de convenționalitate în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Însă, în jurisprudența Curții Europene o problemă de retroactivitate a legii este atașată, de regulă, unei plângeri
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecința diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părții necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o "ingerință" din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanților, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Sub acest aspect este avută în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ș.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 și 40). Pentru ca ingerința să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ea trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim și să respecte un rezonabil raport de proporționalitate
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
să fie legală, să urmărească un scop legitim și să respecte un rezonabil raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit a fi realizat. Din perspectiva acestor condiții, Înalta Curte constată că în mod unanim instanțele au reținut că ingerința este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010 , și urmărește un "scop legitim", de utilitate publică, în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
privind existența "raportului rezonabil de proporționalitate" a fost sursa practicii neunitare ce a condus la inițierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanțele nu au aplicat testul justului echilibru în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici "ingerința" nu a fost analizată în toate cazurile din perspectiva "dreptului la respectarea bunurilor" (regula generală și, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul "privării de proprietate" (cea de-a doua normă
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
pe care ea însăși a reținut-o în legătură cu respectiva plângere și, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporționalitate, fără a stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de "ingerință", în afara statutului de "victimă" (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulți reclamanți - de exemplu, Aizpurua Ortiz ș.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reține că raportul de proporționalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă, care
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
se preciza că în analiza raportului de proporționalitate instanțele trebuie să urmărească raționamentul Curții Europene a Drepturilor Omului în plângerile vizând încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție și în care Curtea însăși a analizat tipuri de "ingerințe" în dreptul la respectarea bunurilor prin măsuri legislative adoptate de stat în prestațiile de asigurări sociale, iar nu să se recurgă la specia proximă (încălcări ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional, de tipul privării de proprietate) ori la alte
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
Dan Mihai Barbu într-o cauză având ca obiect drepturi de autor. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că obligația impusă producătorilor sau importatorilor privind plata remunerației pentru copia privată, obligație exigibilă la momentul producerii/importului, constituie o ingerință în dreptul de proprietate asupra aparatelor sau suporturilor care permit realizarea reproducerilor, ingerință care nu îndeplinește însă condiția de a fi prevăzută de o lege care să respecte criteriul previzibilității. Așa fiind, apreciază că textul de lege criticat nu conține dispoziții
DECIZIE nr. 1.114 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238300_a_239629]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că obligația impusă producătorilor sau importatorilor privind plata remunerației pentru copia privată, obligație exigibilă la momentul producerii/importului, constituie o ingerință în dreptul de proprietate asupra aparatelor sau suporturilor care permit realizarea reproducerilor, ingerință care nu îndeplinește însă condiția de a fi prevăzută de o lege care să respecte criteriul previzibilității. Așa fiind, apreciază că textul de lege criticat nu conține dispoziții explicite și detaliate cu privire la determinarea debitorilor obligației de plată a remunerației pentru
DECIZIE nr. 1.114 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238300_a_239629]
-
ori altui furnizor de educație, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator. ... Articolul 123 (1) Autonomia universitară este garantată prin Constituție. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituțiile de învățământ superior se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase. ... (2) Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare. ... (3) Aspectele fundamentale ale
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237559_a_238888]
-
că măsura a făcut obiectul unei grațieri prezidențiale. Guvernul afirmă totodată că reclamanta nu a prezentat vreun document justificativ care să ateste plata despăgubirilor morale. 2. Motivarea Curții 23. Curtea consideră că pronunțarea condamnării în litigiu se analizează ca o "ingerință" în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare de către reclamantă. O asemenea ingerință încalcă art. 10 din Convenție, cu excepția cazului în care este "prevăzută de lege", urmărește unul sau mai multe dintre scopurile legitime prevăzute la art. 10 § 2 și este
HOTĂRÂRE din 29 martie 2011 în Cauza Cornelia Popa împotriva României - definitivă la 29 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237969_a_239298]
-
reclamanta nu a prezentat vreun document justificativ care să ateste plata despăgubirilor morale. 2. Motivarea Curții 23. Curtea consideră că pronunțarea condamnării în litigiu se analizează ca o "ingerință" în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare de către reclamantă. O asemenea ingerință încalcă art. 10 din Convenție, cu excepția cazului în care este "prevăzută de lege", urmărește unul sau mai multe dintre scopurile legitime prevăzute la art. 10 § 2 și este "necesară într-o societate democratică", pentru îndeplinirea acestora. 24. Curtea observă pentru
HOTĂRÂRE din 29 martie 2011 în Cauza Cornelia Popa împotriva României - definitivă la 29 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237969_a_239298]
-
deciziile pe care acestea le-au pronunțat în virtutea puterii lor de apreciere. Nu rezultă că aceasta trebuie să se limiteze la a stabili dacă statul pârât s-a folosit de această putere cu bună-credință, cu grijă și în mod rezonabil: ingerința în litigiu trebuie considerată având în vedere cauza în ansamblu, pentru a stabili dacă aceasta era "proporțională scopului legitim urmărit" și dacă motivele invocate de autoritățile naționale pentru a o justifica sunt "relevante și suficiente". 29. Pe de altă parte
HOTĂRÂRE din 29 martie 2011 în Cauza Cornelia Popa împotriva României - definitivă la 29 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237969_a_239298]
-
de la participarea la discutarea problemelor de interes general legitim (Bladet Tromso și Stensaas, citată anterior, pct. 64). 35. În continuare, trebuie amintită jurisprudența consacrată a Curții, conform căreia, pentru a aprecia existența unei "nevoi sociale imperioase" capabile să justifice o ingerință în exercitarea libertății de exprimare, este necesar să se facă o distincție atentă între fapte și judecăți de valoare. Dacă materialitatea primelor se poate dovedi, celelalte nu se pretează unei demonstrații a corectitudinii lor [De Haes și Gijsels, citată anterior
HOTĂRÂRE din 29 martie 2011 în Cauza Cornelia Popa împotriva României - definitivă la 29 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237969_a_239298]
-
Letoniei, nr. 28.114/00, pct. 84, 12 iulie 2007]. 41. Pentru aceste motive, Curtea consideră că faptul că reclamanta a fost găsită vinovată de calomnie nu corespundea niciunei "nevoi sociale imperioase", una dintre condițiile principale pentru justificarea necesității unei ingerințe asupra libertății de exprimare într-o societate democratică. Nici faptul că amenda penală a reclamantei ar fi făcut obiectul unei grațieri prezidențiale, nici cuantumul despăgubirilor morale impuse nu ar putea influența această concluzie. Prin urmare, a fost încălcat art. 10
HOTĂRÂRE din 29 martie 2011 în Cauza Cornelia Popa împotriva României - definitivă la 29 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237969_a_239298]
-
serviciu finanțată de la bugetul de stat. Se apreciază că pensia de serviciu este un bun în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; deși măsura recalculării acesteia este o ingerință adusă cu privire la acest bun, ea respectă un just echilibru între cerințele interesului general, reprezentat de angajamentele financiare internaționale asumate de România, și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului, respectiv a dreptului de proprietate și a dreptului la pensie. Instanța mai
DECIZIE nr. 1.284 din 29 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 3 şi art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236828_a_238157]
-
în esență, că prevederile art. 6 și 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 încalcă drepturi câștigate potrivit legii și "anulează implicit dispozitivul unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile". În legătură cu aceasta se arată că "nu este permisă ingerința executivului în privința puterii lucrului judecat prin revocarea unui act jurisdicțional, [...] eludând normele constituționale consacrate de art. 126 alin. (6)". Astfel se încalcă, în opinia autorului excepției, principiul separației puterilor în stat, precum și dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind
DECIZIE nr. 394 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, 7, 36 şi art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170374_a_171703]