2,280 matches
-
audiovizual. “CNA ar trebui să fie mai prompt în sancționarea unor derapaje grave din mass-media, sunt îngrijorată de ceea ce se întâmplă în spațiul audio-vizual”, a adăugat Țurcan. Narcisa Iorga a cerut, marți, Parlamentului, în comisiile reunite de cultură, să clarifice “ingerințele publice” ale unor parlamentari și ale unor partide în activitatea Consiliului. “Declarațiile politice de genul <CNA cenzurează presă>, sau <CNA sancționează doar posturile care nu servesc interesele politice ale persoanei X>, sau <CNA este populat cu trepăduși și oameni fără
Raluca Turcan: Presa a devenit un actor politic. Vezi ce spune Narcisa Iorga () [Corola-journal/Journalistic/23348_a_24673]
-
post pentru că acest post spune adevărul>, eu personal le consider presiuni politice și fac un apel către Parlament să clarifice această situație. Dacă Legea audiovizualului este depășită, atunci să fie modificată, dar atâta vreme cât legea funcționează, noi nu putem primi asemenea ingerințe în mod public, de a nu sancționa cutare post, din partea unor parlamentari și a unor partide”, a declarat Narcisa Iorga.
Raluca Turcan: Presa a devenit un actor politic. Vezi ce spune Narcisa Iorga () [Corola-journal/Journalistic/23348_a_24673]
-
cei care îl slujesc sau, ca Certkov, își slujesc propriile fixații. Sașa, fiica devotată, împarte munca de secretariat cu Bulgakov, dar veghează în permanență, apărându-și părintele nu numai de presiunea unui anturaj prea numeros, ci în primul rând de ingerințele turbulente ale Sofiei Andreevna. În a-și apăra tatăl, Sașa vede "o misiune" pe care și-o asumă nu fără un anumit orgoliu, același cu care repudiază și perspectiva căsătoriei: "De ce ar vrea fiica lui Lev Tolstoi să servească un
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
cele în care să se vadă firescul inventat al lui și numai al lui, lucruri văzute, simțite, gîndite numai de el: viul, neprevăzutul, insolitul lirismului, nu decorativul cuminte, leneș-impersonal". Acest "leneș-impersonal", produs al modei, al minimei rezistențe, dacă nu al ingerințelor frecvente în mediul totalitar, balast al "pretențiilor" de tot felul ce ocultează "fiorul liric", a abătut din drumul lor ce se anunța promițător destui slujitori ai lirei: Am constatat cu destulă tristețe că mulți poeți au început cu o anumită
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
deplin angajat" și în asumarea angajamentului de a impune sancțiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare. Primul-ministru a cerut CSM să fie informat în legătură cu orice forma de ingerință în justiție a vreunui membru al Guvernului și a cerut public în mai multe rânduri respectarea independenței justitiei, se mai specifică în documentul citat. Referitor la Avocatul Poporului, autoritățile române susțin că în funcție a fost numită o persoană care
Guvernul anunță: Cerințele lui Barroso, îndeplinite în totalitate by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39645_a_40970]
-
Europene în cadrul uzual asigurat de Mecanismul de Cooperare și Verificare, și reasigură partenerii europeni de deplina sa cooperare în acest proces. În același timp, Guvernul își asumă ca obiectiv întărirea independenței justiției pe viitor, prin limitarea și mai puternică a ingerinței factorului politic în deciziile care privesc acest domeniu, precum și prin aplicarea reformelor necesare creșterii eficienței și refacerii credibilității actului de justiție în percepția publică", conchide sura citată. Citește aici lista transmisă de Jose Manuel Barroso lui Victor Ponta
Guvernul anunță: Cerințele lui Barroso, îndeplinite în totalitate by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39645_a_40970]
-
cele două războaie. Alături de St. Witkiewicz și Bruno Schulz, cum îi plăcea să afirme. Literatura lui Witold Gombrowicz, considerată în ansamblul ei, reprezintă o contribuție majoră la eliberarea virtualităților creatoare ale individului. Umanitatea, ultragiată pe treapta componentelor particulare, protestează împotriva ingerințelor alienante ale formelor vieții contemporane, reclamând repunerea lor neîntârziată în drepturile încălcate de cerințele intolerante ale colectivității. Locul de merit, polemic și inovator, pe care și l-a câștigat astfel în literatura polonă și universală, nu poate fi pus la
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
folcloristica în anii 1948-1958. Bornele temporale ale investigației sunt impuse de chiar mersul evenimentelor politice, căci după abolirea Monarhiei, noul regim își impune cu mijloace nu o dată violente punctul de vedere. Este epoca în care au loc "cele mai brutale ingerințe în domeniul etnologiei, care vor avea consecințe pe termen lung. Ca și în domeniul literaturii, imixtiunea partidului comunist, dirijismul, controlul, supravegherea se manifestă și în domeniul etnologiei. Sunt trasate sarcini, sunt aplicate sancțiuni (apar critici în presa comunistă, în reviste
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
ai perioadei comuniste s-au mai făcut. îmi amintesc că, pe la sfârșitul anilor ^90, Centrul Național al Creației Populare a organizat, la Râmnicu-Vâlcea, un Colocviu cu tema " Confiscarea ideologică a folclorului în perioada comunistă", cu luări de poziție ferme, demonstrând ingerințele masive ale ideologicului în cercetarea și chiar în viața formelor folclorului, și contestări la fel de violente. Contribuția dr. Stelian Cârstean se intitula " Confiscarea " folclorului?, semnul întrebării indicând o îndoială reală în ceea ce privește posibilitatea de "confiscare " a folclorului adevărat, autentic. în comunicarea mea
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
problemelor stringente ale revoluției și construcției socialiste. Subaprecierea bogatelor tradiții naționale și sociale ale poporului nostru a dus la ignorarea sau negarea unor valori autentice ale gîndirii și culturii române. Elanul creator al scriitorilor și artiștilor era adeseori jugulat de ingerințe administrative. În ce mă privește, sînt pe deplin conștient de răspunderea ce îmi revine în această privință date fiind sarcinile pe care le îndeplineam în perioada respectivă în conducerea muncii ideologice. Aș dori să încredințez plenara că m-am străduit
O carte despre Cameleonea (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6865_a_8190]
-
în egală măsură, la adresa criticii universitare ca și a celei impresioniste, ,,publicistice". Sub denumirea de ,,noua critică" și avîndu-l ca protagonist pe Roland Barthes, se impune o viziune novatoare, cu un aer revoluționar, ambiționînd a ,,purifica" lectura textului de orice ingerințe posibile. Textul nu e doar unicul în măsură a se explica, dar el se produce pe sine, sfidînd contextul. Deși pretenția structuralismului era cea de-a se elibera de orice influență extraliterară, au fost convocate, în mecanismele sale interpretative, semantica
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
-o. Fără nici o urmă de maliție, norocul lui Paulescu a fost că, ajungînd victima unei escrocherii internaționale, a devenit simbolul unei nedreptăți. O nedreptate care dovedește că medicina poate fi scena unor jocuri de culise. Mai precis, Paulescu este simbolul ingerinței ideologiei în medicină, un exemplu de proscris care a fost sancționat din motive de răzbunare politică. Faptele sînt prea știute spre a încuraja o detaliere istorică, de aceea o privire lapidară ajunge: în 1921 Paulescu descoperă un hormon secretat de
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
nefericire, după alegerile din 2000, în loc ca reforma să fie îmbunătățită și dusă mai departe, preocuparea principală a ministerului a fost demolarea măsurilor luate de ministrul Andrei Marga. În scurtă vreme a început operația de pesederizare a învățământului, prin inadmisibile ingerințe ale factorului politic în viața școlii românești, manualele alternative sunt pe cale de dispariție, programele școlare și sistemele de examinare, date peste cap etc. Iar toate aceste măsuri retrograde au fost susținute nu cu argumente - de altminteri nici nu există argumente
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
a declarat, joi, că nu va denunța pactul de coabitare cu Traian Băsescu, deși acesta l-a încălcat de sute de ori până în prezent, și a arătat că gestul șefului statului de a discuta cu procurorul general reprezintă o brutală ingerință în justiție. "Eu nu denunț pactul, deși președintele a fost consecvent până acum, în sensul că l-a încălcat de sute de ori. Președintele astăzi zice una, mâine zice alta", a spus Ponta la Antena 3. El a susținut că
Ponta spune că nu va denunţa pactul cu Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34986_a_36311]
-
de sute de ori. Președintele astăzi zice una, mâine zice alta", a spus Ponta la Antena 3. El a susținut că președintele are "procurori favoriți și procurori nefavoriți" și că discuția avută de acesta cu procurorul general reprezintă o brutală ingerință în justiție. "Eu n-am vorbit niciodată cu domnul Nițu, nici pe cine propune, nici pe cine revocă. Am constatat azi că președintele Băsescu l-a sunat pe procurorul general și i-a spus pe cine să pună în justiție
Ponta spune că nu va denunţa pactul cu Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34986_a_36311]
-
procurorul general și i-a spus pe cine să pună în justiție, se mai și laudă cu asta. Faptul că președintele Băsescu are procurori favoriți și procurori nefavoriți este un mod de a interveni în justiție. E cea mai brutală ingerință pe care o poate face cineva", a afirmat Ponta. "Cel care face presiune și intră cu bocancii în justiție e președintele Băsescu. Tot acest circ pe care îl face președintele este de fapt disperarea lui Traian Băsescu că nu mai
Ponta spune că nu va denunţa pactul cu Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34986_a_36311]
-
putere le repetă cu obstinație de ani de zile. Nu uită nimeni cererile de la Comisia Europeană privitoare la prezentarea stadiului și conținutului dosarelor care îi priveau doar pe anumiți politicieni, invariabil de la PSD sau PNL. Asta, în timp ce se criticau presupusele ingerințe ale politicului în actul de justiție din România”, a mai spus eurodeputata. În opinia vicepreședintelui social-democrat, fosta putere „a admis ca MCV să fie folosit împotriva intereselor României, cum e cazul aderării la Spațiul Schengen, pentru a utiliza o parte
Raportul MCV conține clișeele fostei puteri, susține Corina Crețu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39624_a_40949]
-
1959 și două în 1961), ultima creditabilă este cea din 1946. În cazul Bietului Ioanide (care ar comporta o discuție mai lungă), Nicolae Mecu arată de ce edițiile din 1953 și 1965 trebuie folosite numai pentru comparație: pentru că ambele au suferit ingerințele serioase ale cenzurii, până la "ideologizarea romanului". Cele mai grave intervenții au fost operate în jurnalul lui Tudorel (din capitolul XVI): aici fiul detaliază modul în care trăiește ideologia legionară, iar tatăl citește cu uimire rătăcirile fiului. În ediția din 1965
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
fapt, n-au participat la scrutin, avînd vreo 50 asemenea cazuri. După atîtea argumente, conchidea declamatoriu acuzator: "Așadar, alegerile, vorbind chiar numai de cele din urmă, alegerile dvs au fost pătate de ilegalitate, pătate de violarea secretului votului, pătate de ingerințe brutale, materiale, manifestate prin bătăi și teroare". În principiu, deputatul liberal Delavrancea avea dreptate. Actul electoral în sine era brutal falsificat. Dar era asta numai o culpă a conservatorilor? Liberalii nu procedau, de regulă, aidoma? Ba da. Acesta era un
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
ideologiei comuniste, obligând la prostituarea creatorului și la ocultarea convingerilor lui intime, a face binele în sens ideal, dincolo de accepția imediată, contingentă, a bunătății, devine a face bine opera în sine, respectându-i autonomia și propriile criterii. în pofida puterii, a ingerințelor politice, a interdicțiilor și a indicațiilor cenzurii, începând din deceniul șapte, autorul care se respectă va acționa după o intransigentă morală a "lucrului bine făcut". A crea un obiect de artă adevărat echivalează de fapt cu lupta împotriva falselor producțiuni
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
de profunzime al filozofului, pe care de altminteri l-a cunoscut în carne și oase și căruia i-a studiat biografia cu aplicație și migală. Un astfel de ambasador poate fi crezut fără rezerve, căci știe să se ferească de ingerința conjuncturii și de ispita speculației interesate. Înșurubat într-un Sibiu în care însuși Noica vedea simbolul spiritului german coborît pe meleaguri românești, Ion Dur întruchipează figura cordială a unui sibian exemplar: plăcut la înfățișare, cu o căldură spontană în atitudine
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
din istoria acestei instituții. începutul deceniului 6 n-a înscris desigur un moment fast în destinele culturii române; au existat totuși forme de supraviețuire, iar alături de ele și speranța regenerării. Teoria, critica și istoria literară au plătit un tribut greu ingerințelor politice și dogmatismului ideologic. Dar ceea ce, sub o cenzură atotputernică, rămînea de neocolit în cadrele exprimării scrise putea să se tempereze sensibil în forma comunicării orale. Aici controlul devenea mai dificil și riscul ereziei mai palid. Limbajul catedrei nu putea
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
nu are conștiința că face metafizică. Parafrazîndu-l pe Leibniz, Schopenhauer scrie: „Muzica e un exercițiu de metafizică ocult, în care spiritul nu știe că filosofează.” (p. 307) Straniu e că filosofarea aceasta se face fără lexic, muzica fiind scutită de ingerința noțiunilor, care au dezavantajul că impun o tentă abstractă ce merge pînă la alterarea prospețimii voinței. Dumnezeu nu se lasă prins în concepte, ci doar în sentimente, ceea ce înseamnă că voința mai întîi se trăiește și abia apoi se discută
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
ale Bisercii la cunoștințele astăzi verificabile ale științelor. Și astfel, neavînd la îndemînă certitudinile pozitive ale științei sau certitudinile dogmatice ale teologiei, filosofia nu poate fi gîndită ca o îndeletnicire autonomă, al cărei domeniu de valabilitate să nu mai îngăduie ingerințe supărătoare din partea disciplinelor amintite. Filosofia a vorbit mereu despre teme pe care, preluîndu-le din afara ei, le-a împrumutat din religie la început și din științe mai apoi. Și tocmai de aceea o istorie a filosofiei universale nu poate face abstracție
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
trecut Reținem o observație a lui Daniel Cristea-Enache despre Andrei Pleșu: „Mai întâi, e vorba de a gestiona corect raportul cu propriul trecut de cobai al socialismului real și de a nu uita, sub nicio formă, experiențele umilitoare de control, ingerință, abuz, nivelare. Intelectualul cu memorie și caracter nu ține minte și nu relatează exclusiv propriile probleme din lagărul socialist. Pleșu evită de multe ori, în interviuri, să se refere la necazurile sale, preferând să aducă în discuție ori chiar impunând
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]