8,637 matches
-
retorica și dramaturgia abordează aceste fapte pe care tocmai le-am amintit. 4. Abordarea monologului narativ clasic în dramaturgie Așa cum se ilustrează în istoria teatrului, și așa cum tocmai am menționat și noi, povestirea este o formă monologată de întindere variabilă, inserată într-un dialog. În funcție de curentul specific, povestirea apare ca fiind asumată fie de către povestitor (n. tr. povestaș), care este străin acțiunii, fie de către un personaj implicat în acțiune. Primul caz reprezentativ poate fi regăsit în tragedia antică și în versiunile
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt inserate. O îndelungată tradiție a analizat pînă acum diversele aspecte ale narativității. Vom arăta că o caracterizare lingvistică și textuală a secvențelor descriptive este astăzi posibilă și este chiar în măsură să ne ajute să înțelegem detaliile anumitor funcții definite în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exemplar viu. J. Verne, p. 162 "Ficționalizarea" cunoștințelor demonstrează faptul că, la J. Verne, este posibilă transformarea timpurilor narative (perfect simplu și imperfect) în prezentul discursului științific și că, în scriitură, se face o trecere continuă de la secvențe descriptive specifice, inserate în narațiune, la secvențe generice, cu caracter clar explicativ: (29) Pe oglinda apei se forma o boltă lină de plante marine, ce fac parte din această exuberantă familie de alge, din care cunoaștem mai mult de două mii de specii. Vedeam
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
J. Giono, Le Bonheur fou Aici descriptivul se manifestă sub forma unor micro-propoziții. Fie că acestea apar în forma unui adjectiv sau a unei relative, sau chiar a unei serii de relative, întinderile descriptive, exemplare prin nota lor discretă, se inserează între segmentele de acțiuni. La fel se întîmplă și în cazul dialogurilor, atunci cînd enunțurile descriptive nu manifestă decît aspectul non-verbal12 al situației (gesturi, mimică, intonații...). Însă, cu toate că admitem că descriptorul urmărește cu precădere să fie exhaustiv, el nu va
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pentru a pune capăt seriei de deosebiri dintre povestire și descriere, scriitorii realiști nu au inventat, ci mai degrabă au sistematizat anumite artificii de scriitură cu scopul de a face să dispară acele suplimentări parazitare, obligînd descrierea fie să se insereze în planul textului (prin camuflare), fie să se justifice. a) Camuflarea descrierii Este vorba de evitarea stagnării descriptive prin dispunerea elementelor obiectului descris într-un plan cronologic sau spațial al textului și cu ajutorul unor elemente organizatoare (mai întîi, apoi, la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ca o tentativă de rezolvare a tensiunii constitutive a textualității despre care tocmai s-a discutat. În Laocoon, Lessing descrie foarte bine problema cu care s-a confruntat Homer: fie rămîne în afara secvenței descriptive și nu produce decît micropropoziții descriptive inserate în narativ: "Homer nu are, în general, pentru fiecare lucru decît o singură trăsătură descriptivă. Pentru el o corabie este fie neagră, fie înaltă, fie rapidă, fie prevăzută cu rame, și totul apare, în general, cît mai întunecat: el nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de exemplu). În acest caz, din nou se prezintă două posibilități: aceste secvențe pot să se urmeze unele pe altele, liniar și să fie coordonate între ele (cum este cazul în basm, cel puțin în general). Aceste secvențe pot fi inserate unele în altele într-un punct oarecare al secvenței principale 3. Este necesar să subliniem că tipologiile textuale globale de care s-a vorbit mai devreme nu pot avea o bază pertinentă decît în cazurile simple de structuri secvențiale omogene
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1985, pp. 156-162) a dezvoltat problematica mărcilor de inserție a unei povestiri într-o conversație. Frontieră Frontieră Secvență Rezumat Secvență Încheierea unei secvențe Secvență conversa Intrare narativă Morală conversa țională prefață Încheiere țională (...) Deschidere Schimb Închidere (...) narativ În cazul descrierii inserate în povestire, trebuie să amintim că Ph. Hamon (1981) a subliniat importanța sintagmelor ce introduc secvențe descriptive în povestirea realistă-lizibilă literară și a vorbit de asemenea chiar de "Clauzule" (1975). Dezvoltînd studiul său, deja am văzut că există trei mari
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asemenea, atunci cînd precizează că, în tipul de scriere a cuvintelor încrucișate, inventarul definițiilor date cititorului, amatorul unui astfel de joc, apare ca un fel de dicționar inversat, deoarece o listă de definiții (expansiune) face trimitere la denumiri ce trebuie inserate în grilă, în virtutea unor constrîngeri ale semnificantului, el pune accent pe operația inversă, de atribuire. Revenind la subiectul operativității externe și cel al orientării configuraționale în ansamblul său și pentru a încheia, putem spune că aceasta din urmă trece prin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
el le construiește prin practici sociale, el le primește din mediul său. [...] Nu are importanță ce societate "impune" membrilor săi cadre cognitive plecînd de la care se constituie, în sînul unei comunități, un fond de credințe aproape stabile și stabilite, constant inserate în discursul care circulă [...]. Aria structurilor de credințe nu este limitată la o singură lume (percepută ca) obișnuită. M. Charolles, 1978, p. 29 Opera lui Jules Verne constituie unul din cele mai bune exemple de organizare a unor astfel de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui nume propriu la o temă-titlu rămasă la nivel de proprietăți: "femeie" + "tînără"). Am revenit deja asupra analizei noastre din nr. 34 al Pratiques (1982). Trebuie să adăugăm că de acum nu vom mai afirma că descrierea paragrafului 2 este inserată în povestire. Primul paragraf nu dezvoltă, de fapt, decît cîteva micropropoziții narative (și nu o secvență completă) în dependență ierarhică față de descriere. În plus, printr-o tematizare (internă lui Pd(1)SIT), "noua muzică braziliană" este descrisă la rîndul său
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
teoretică simplistă între, pe de o parte, funcționalul-narativ și, pe de altă parte, calificativul-descriptiv nu rezistă la analiza textelor produse efectiv. Cu toate că predicatele funcționale par să satureze narativul, nu reprezintă totuși singura componentă: în orice moment, predicate calificative se pot insera în povestire sub forma unor micropropoziții descriptive. De asemenea, vom vedea că predicatele funcționale pot să apară în secvențe descriptive. În plus, vom constata că un predicat funcțional nu are întotdeauna în mod necesar o funcționalitate de ordinul a face
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
transformările" evocate de Ph. Hamon nu sînt suficiente pentru a da acestei descrieri o componentă narativă. Cu siguranță, se petrece ceva pe durata acestei descrieri, dar recurgerea la o secvență de acțiuni ordonate cronologic nu este decît modalitatea de a insera, în mod cît se poate de firesc, descriptivul în narativ. Sistemul textului, structura sa secvențială, rămîne în ordinea descriptivului. El nu deține caracteristicile povestirii citate mai sus (sau cel puțin nu toate) care ar permite identificarea în acest extras, a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
trotuar pînă ajungi într-o parcare mare, la dreapta. Mergi tot așa înainte pe drumul pavat cu dale cenușii. Blocul 333 este la dreapta. Acest tip de secvență are propozițiile sale descriptive ("mică stradă pietonală", "drumul pavat cu dale cenușii") inserate într-o structură secvențială injonctivă, scopul fiind, ca în oricare tip de rețetă, cel de a FACE SĂ FACĂ. Diferența dintre o rețetă și o descriere de itinerariu este atît de mică încît putem spune că nu este necesar să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în p, nu împiedică faptul G descris în q. Fie schema: Spațiu M p (F) TOTUȘI q (G) Spațiu H (cauză) (contradictorii) non-q (non-G) Cum a arătat și J.-C. Anscombre, totuși refutativ poartă încă marca lui totuși simetric: "chiar inserat într-o strategie concesivă, totuși marchează întotdeauna un anumit sentiment de uimire, cel de a vedea că F și G coexistă" (1983). Aceasta apare atît de evident în (59) încît primele fraze sînt în întregime consacrate pentru a sublinia uimirea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
A. Petitjean, 1982. Capitolul 2 Exerciții Oricare ar fi forma sa (exercițiu de recapitulare, de producție, de sistematizare...), exercițiul este o activitate punctuală și analitică cu o funcție de convergență (aplicarea unei reguli, verificarea unor cunoștințe, antrenarea pentru învățarea unui mecanism...). Inserate în cadrul unei strategii de învățare comună la clasă (ex: a scrie o povestire), ele sînt colective sau individuale și vizează: favorizarea însușirii unui evantai larg de micro-obiective; aprofundarea cunoștințelor deja însușite. Astfel, în baza unor cunoștințe expuse în partea I
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
află gura, mărginită de buza inferioară; de fiecare parte, pedipalpele anterioare formează lama masticatoare. Fiecare din aceste două pedipalpe, sau picioare-mandibulă, este prevăzută cu o antenă cu cinci articulații; la mascul, tarsul este umflat și are o alveolă unde se inserează bulbul genital, cu funcția de organ copulator. a) În afara specializării extreme, marcate la începutul fiecărui paragraf (corpul, partea din față a corpului, ochii, universul senzorial, partea ventrală) se observă o aspectualizare și o tematizare sistematice. În primul paragraf, vom sublinia
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mormînt etc.) care ilustrează astfel, drept exemplu, lucrurile văzute. 5) Cititorul poate urmări cu ușurință ordinea temporală a evenimentelor pe care eu le transmit. 2. Exerciții de repetiție Principiu: scrierea unui text plecînd de la un model organizator explicit care trebuie inserat prin imitare. EXERCIȚIUL B.6. Producția unei descrieri a cărei temă-titlu este implicită. Textul imitat este Broasca de Francis Ponge. Atunci cînd ploaia în rafale inundă cîmpurile deja băltind de apă, o amfibie pitică, o stîngace Ofelie, mică cît un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de 1 milion de grade, datorită coldenginului care, plasat în interiorul motorului, servea la răcire. Nava se putea împărți în mai multe componente cu autopropulsie în caz de atac [...]. Elev de clasa a V-a** A doua versiune Nava spațială este inserată în povestire prin intermediul unei acțiuni pretext (vizita) și sub forma unui dialog (întrebările unui neinițiat/răspunsurile unui specialist). Într-o bază dezafectată, de departe se zări un nor de praf. Era un jeep de culoare roșie cu trei minireactoare nucleare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cuvin) Păulescu Terente 1957 1958 (Cuvin) Miculiț Gheorghe 1959 (Cuvin) Teretean Traian 1960 (Cuvin) 5.3. EVENIMENTE 5.3.1. O slujire a tinerilor din Cuvin Unul dintre serviciile religioase în primii ani după redeschiderea bisericilor de după război a fost inserat în revista „Farul Creștin” din 3 martie 1945. Serviciul despre care este vorba se referă la duminica din 17 februarie 1945, în care frații din Cuvin s-au bucurat de prezența Domnului și de prezența tineretului din Mâsca și din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
au existat lideri responsabili pentru această lucrare și au avut întâlniri separate și vizite la alte biserici. Două evenimente deja amintite în acest istoric sunt următoarele: Unul dintre serviciile religioase în primii ani după redeschiderea bisericilor de după război a fost inserat în revista „Farul Creștin” din 3 martie 1945. Serviciul despre care este vorba se referă la duminica din 17 februarie 1945 în care frații din Cuvin s-au bucurat de prezența Domnului și de prezența tineretului din Mâsca și din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe fața internă a perețillor ventricular. Rolul lor este de a contribui la curgerea unidirecțională a sângelui prin cord, menținând valvele atrioventriculare închise în timpul sistolei ventriculare. Inelele musculare de la locul de vărsare a venelor mari în atrii, care se contractă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de sud a acestui oraș. Fragment din Legenda de Passione Sancti Verecundii militis et martyris, în M. FALOCI-PULIGNANI, San Francesco e il monastero di San Verecondo, MF, X (1906), reprodus în TM, 10-11 (alături de numerotarea paragrafelor făcută de noi, am inserat și numerotarea progresivă a întregului text). 1. (6). Printre evenimentele mai recente [așa relatează cronicarul, după ce a terminat expunerea martiriului Sfântului Verecundo], fericitul sărăcuț Francisc a fost oaspetele Mănăstirii Sfântul Verecundo de mai multe ori. Piosul abate și călugării îl
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dorința de a atinge măcar poala hainei sale (Mc 6,56) sau chiar să rupă o bucată din haina sa. D) Ștefan de Borbon Ștefan de Borbon a fost un mare predicator dominican și a murit în 1261. El a inserat multe exemple în compilațiile sale. Două dintre ele îl privesc pe Sfântul Francisc: despre reverența și demnitatea preoților, și despre predica în fața prelaților. Ambele exemple sunt repetate de două ori. După cum menționează autorul, el vorbește din «auzite». Despre respectul Sfântului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
chirurgical pentru pierderea auzului. Acesta este un dispozitiv (o spiră cu mai mulți electroziă introdus în interiorul urechii interne, respectiv în cohlee. Electrozii stimulează direct nervul auditiv transmițând informația sonoră la creier. Se compune din două părți: partea internă care este inserată în cohlee și stimulează electric nervul auditiv și o parte externă, procesorul de sunet. Partea internă se fixează pe osul temporal, sub piele, în timp partea externă este detașabilă, ca și ochelarii și este amplasată în spatele urechii. Partea externă primește
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]