2,171 matches
-
semnificație precisă: - degetul mare simbolizează comanda (grațierea sau condamnarea la moarte) sau cerința (ajutor, pauză, etc.); - indexul, atenția cerută sau amenințarea (a pune la index înseamnă a îndepărta); - degetul mare, erecția falică; atunci când este întins («degetul de onoare»), constituie o insultă tăcută, dar totuși foarte puternică, pe care cel ce visează o adresează altcuiva sau care îi este adresată; - inelarul, sentimentul, angajamentul și iubirea (este degetul pe care se poartă verigheta); - degetul mic, curiozitatea, cunoașterea, secretul («a avea pe cineva la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nu mai poți sta în teatru"; cu aceeași hotărîre aplicase tînărul Caragiale în 1879 epitetul de Ticălos bătrîn directorului Ion Chica, pe care îl lămurea apoi și în scris: "Mă mărginesc dar a mînținea prin scrisoarea de față ofensa și insulta ce v-am făcut-o oral". Ce va fi făcut oral I. L. Caragiale reprezentanților casei regale e greu de presupus, limitîndu-mă la examinarea surselor scrise. În 1897, ziua de 10 Mai îi prilejuiește elogierea mărețelor realizări și a conducătorului iubit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
individul. Și în cazul alcoolismului se face simțită nevoia de a realiza distincția între alcoolismul ocazional și cel cronicizat, primul facilitează exacerbarea anumitor senzații, sentimente și porniri instinctuale ceea ce poate determina apelarea la unele comportamente deviante dar de slabă intensitate (insulte, jigniri etc). În cazul cronicizării acestei tulburări, individul manifestă o serie de deliruri sistematizate, halucinație și epilepsie alcoolică, toate acestea favorizează dezvoltarea unor idei delirante, de persecuție sau de gelozie, toate acestea pot duce la tentative sau chiar crime propriu-zise
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nevoie de un aragaz. Coman îi face rost de aragaz prin intervenție personală, face rost și de pânză pentru căminul de copii („Le spui că am spus eu că se poate”), repornește ventilatoarele oprite pentru economie, totul prin ordine răstite, insulte („Du-te dracului !”, „Ești prost !”) și destituiri pe loc. Contabilii, funcționarii, gestionarii sunt prin definiție vinovați, niște șobolani de birou care nu înțeleg cute zanța. Ca să nu încapă vreo umbră de îndoială în legătură cu mesajul filmului, discuția hotărâtoare dintre Coman și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ochi mângâietori și vorbe de femei, ea întinde lanțuri>>586. Este femeia grațioasă și cochetă a vieții obișnuite, și îndrăgostitul distrat, care ba scoate suspine profane în forme platonice și tradiționale, ba își părăsește pe neașteptate îngerașul și izbucnește în insulte contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se ridice împotriva femeilor: Elle donne non son, ma doglia altrui, / Senza pieta, senza fè, senz’amore,/ Liete del mal di chi piș lor credette.587”588
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acest gest are și semnificația unei propuneri indecente, dacă palma este puțin răsucită cu dosul către partener(ă). La greci, în funcție de poziția palmei, gestul are semnificații diferite. Însă, gestul churchillian al victoriei, cu palma îndreptată spre persoana vizată, semnifică o insultă în Grecia. Dacă semnul V cu palma întoarsă exprimă la greci victoria, pentru britanici același semn reprezintă o insultă. În aceste condiții, grecii se simt jenați să folosească acest gest atât în prezența americanilor, cât și în prezența englezilor, fiind
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
greci, în funcție de poziția palmei, gestul are semnificații diferite. Însă, gestul churchillian al victoriei, cu palma îndreptată spre persoana vizată, semnifică o insultă în Grecia. Dacă semnul V cu palma întoarsă exprimă la greci victoria, pentru britanici același semn reprezintă o insultă. În aceste condiții, grecii se simt jenați să folosească acest gest atât în prezența americanilor, cât și în prezența englezilor, fiind conștienți că-i insultă 60. Inițierea în cultură (cunoștințe, comportamente, credințe, valori, tradiții, opere, reprezentări, norme, expresii etc.) se
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de propria-i „subiectivitate” În aprecierea de sine: „Pot promite să fiu sincer, nu Însă nepărtinitor”. * Vorbind despre calitățile necesare celui care vrea să fie critic de artă, V. Hugo a spus: „Negustorii nu sînt critici. Ura nu-i inteligență. Insulta nu-i discuție”. Desigur capacitatea empatică a criticului reprezintă principala condiție pentru surprinderea notei specifice a operei unui artist: „A critica Înseamnă a coincide cu aventura spirituală a poetului” (A. Béguin). * „Abia atunci noi, oamenii, Înțelegem valoarea bunurilor noastre cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fost declarația care ordona distrugerea tuturor fortărețelor care nu erau construite în preajma frontierelor Franței. Un alt demers, de această dată de natură psihologică, a fost cel care prevedea interzicerea duelurilor. Nobilii francezi, deosebit de mândri, nu suportau nici cea mai mică insultă și apelau la duel ca singura măsură de ștergere a unei ofense. Prin interzicerea duelurilor și prin condamnarea la moarte a tuturor celor care ar fi fost prinși duelându-se, Richelieu i-a obligat pe nobili, încă o dată, să apeleze
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.). Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive (premiale), mulți oameni sunt nevoiți (sau se văd nevoiți) să caute aproape inconștient (ca și când "le-ar prefera
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de izolare, independența acestui tip de individ "are o orientare negativă: ea este axată pe a nu fi influențat, constrâns, legat, obligat" (idem, p. 66, s.a.). De obicei, calm și rațional, el se poate înfuria sau poate trece realmente la insulte dacă izolarea și independența îi sunt amenințate. El poate fi, totodată, expert în a găsi metode de evadare. Fugind de oameni, individul izolat speră "să atingă o anumită integritate și seninătate" (idem, 1998, 75). Autoarea precizează faptul că motivul pentru
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nepotrivirile, ceea ce la rându-le amplifică emoțiile și sentimentele negative existente. b. Creșterea/dezvoltarea conflictului În multe situații, conflictele escaladează. Escaladarea relațiilor conflictuale poate fi explicată prin faptul că "victima vrea să compenseze pierderea sa psihologică" și va răspunde la insultă cu o altă insultă; dar nu cu una mai slabă, ci cu una mai puternică. Este greu să ne abținem de la ispita de a-i da o lecție celui care ne-a jignit, pentru ca altă dată să nu-și mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
-le amplifică emoțiile și sentimentele negative existente. b. Creșterea/dezvoltarea conflictului În multe situații, conflictele escaladează. Escaladarea relațiilor conflictuale poate fi explicată prin faptul că "victima vrea să compenseze pierderea sa psihologică" și va răspunde la insultă cu o altă insultă; dar nu cu una mai slabă, ci cu una mai puternică. Este greu să ne abținem de la ispita de a-i da o lecție celui care ne-a jignit, pentru ca altă dată să nu-și mai permită acest lucru (într-
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
într-o lume am zice a reacțiilor de moment și a lipsei tot mai acute a bunului-simț). Se întâmplă astfel deoarece suntem precum spun I. Oglev și Vl. Russev (2005) "niște ființe extrem de imperfecte" (p. 81), care reacționăm intransigent la insulte și jigniri. Desigur, morala ne îndeamnă la abținere sau mai mult învățăturile etice, religiile ne îndeamnă la a uita jignirea. Dar, cu toate acestea, "numărul doritorilor de "a întoarce și celălalt obraz" nu crește", constată autorii (ibidem). Poate că acest
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau grafic. Delirul Falsele interpretări patologice sunt cuprinse în grupa stărilor delirante. Acestea cuprind tulburările de gândire și procesele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiți de acord să respectați următoarele reguli: Fiecare din voi va avea posibilitatea să vorbească, de aceea vă rog să vă ascultați reciproc fără a vă întrerupe, așteptând până când vă va veni rândul. Fiecare se va exprima fără violență, porecle, insulte sau cuvinte vulgare. Fiecare va spune adevărul. Mediatorul: Ion, ești de acord să respecți aceste reguli? Ion: Da. Mediatorul: Dar tu, Mircea? Mircea: Nici o problemă. Mediatorul: Aveți unele întrebări înainte de a începe medierea? Mircea: Ai spus că totul va fi
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
un prilej de a ne exprima aprecierea mai mare, după cum să folosim fiecare argument ca un mod de a transmite cererile și solicitările noastre. În final, trebuie să ajungem la stadiul în care ne delimităm cu ușurință de curentul violenței, insultei și lezării oamenilor și de a fi în stare să creăm mici insule ale cooperării și încrederii reciproce. Capitolul 5 COMUNICAREA ÎN GRUP Toți oamenii aparțin unor grupuri variate, fiecare dintre noi este afiliat în mod inevitabil unei diversități de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu cele 20 de miloane" publicistica independentă era unanimă în a răspunde: "S-au cheltuit de miniștri în risipe inutile și în daruri deghizate", însă vocea acesteia era acoperită de zgomotul asurzitor al declasaților plătiți din iubitul buget proporțional cu insultele și vociferările lor... Noi plătim și azi cu greutatea aurului slăbiciunea controlului părinților noștri; da, părinții noștri au fost vinovați, ei au permis ca niște financiari improvizați să dispună după plac de viitorul generațiilor de azi; da, ei au îngăduit
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de abuz, fie el verbal sau scris, împotriva unui cetățean care își expune public ideile, sub semnătură. Nu poate fi vorba aici, nici măcar în cel mai figurat dintre sensuri, de vreo "democratizare" a opiniilor, ci doar de încurajarea iresponsabilă a insultei, a imprecației, a ultrajului mediatic făcut și cu sentimentul scandalos și barbar al impunității. Pe acest fundal, dublat de violența de limbaj inimaginabilă adoptată de manipulatorii de televiziune, am asistat, în ultimii ani, la veritabile linșaje mediatice, orori care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
stema. Toate stemele decupate de-ți vine a crede că s-au produs sub o directivă, altfel nu ar fi toate decupate. Mergând la pâine văd pe bulevardul nostru patru coloane de muncitori de la fabricile chimice Îndreptându-se către centru. Insultă la adresa populației care nu li se alătură. Toate pancartele cu lozincile comuniste Înșirate pe bulevard sunt zgâlțâite și aruncate la pământ. În oraș se strigă: „Armata e cu noi!” și „Fără violență!” O trăsătură uimitoare: străzile sunt pline de tineri
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu va fi certat sau pedepsit pentru că vorbește defectuos, nici măcar expresia “bâlbâială” nu trebuie pronunțată față de el. De cele mai multe ori, bâlbâiala fiziologică se permanentizează datorită familiei care nu se ocupă metodic și avizat de corectarea copilului, procedând cu severitate excesivă, insulte, ironii, reproșuri. Alteori, mediul din grădiniță poate altera tendințele spre bâlbâială, situându-l pe copil în stare de inferioritate față de grupă, întărind teama lui de vorbire și cercul vicios în care a intrat. Dojana, dezaprobarea și chiar pedeapsa pentru lipsa
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a studiat populația Sharanahua din Peru, relatează că în timpul lucrului pe teren, ea a învățat arta acestui popor de a minți. Carnea animalelor sălbatice este considerată o hrană prețioasă; oamenilor le place să fie generoși; refuzurile directe sînt considerate o insultă. Drept urmare, oamenii mint deseori cu privire la proviziile lor de carne. Siskind (1973:85) spune: "Minciuna și secretivitatea rezolvă un conflict între obligațiile pe care le au rudele unele față de altele și o oarecare atitudine de neseriozitate". Deoarece, dacă refuzurile directe sînt
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Drept urmare, oamenii mint deseori cu privire la proviziile lor de carne. Siskind (1973:85) spune: "Minciuna și secretivitatea rezolvă un conflict între obligațiile pe care le au rudele unele față de altele și o oarecare atitudine de neseriozitate". Deoarece, dacă refuzurile directe sînt insulte, nu este o insultă să fii poreclit mincinos. În această societate "minciuna este un talent social esențial". Aceeași asociație între minciună și viața economică este făcută în statul montan Lesotho, în sudul Africii, unde pămîntul fertil este o raritate și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu privire la proviziile lor de carne. Siskind (1973:85) spune: "Minciuna și secretivitatea rezolvă un conflict între obligațiile pe care le au rudele unele față de altele și o oarecare atitudine de neseriozitate". Deoarece, dacă refuzurile directe sînt insulte, nu este o insultă să fii poreclit mincinos. În această societate "minciuna este un talent social esențial". Aceeași asociație între minciună și viața economică este făcută în statul montan Lesotho, în sudul Africii, unde pămîntul fertil este o raritate și de aceea devine deseori
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
conflictuale, ca o modalitate de a evita neînțelegerile. Un alt tip de minciună defensivă a apărut din cauza plăcerii de a păstra secrete. De exemplu, adulții îi întrebau permanent pe copiii din sat ce făceau mamele lor. Ar fi fost o insultă ca un copil să răspundă " Nu vreau să-ți spun", totuși să mărturisească adevărul ar fi însemnat să dezvăluie ceea ce ar fi trebuit să rămînă un secret de familie. De aceea, copiii au învățat să răspundă la aceste întrebări prin
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]