4,097 matches
-
ei înșiși. h Este bine ca omul să-și cunoască rădăcinile genetice, care au asigurat continuitatea spiței, și constituie arborele său genealogic. La fel de important este ca fiecare individ să-și cunoască și rădăcinile spirituale, „laboratorul” în care și-a format intelectul și i-a deschis calea spre mirifica lume a cunoașterii. h Este firesc și bine ca oamenii să se preocupe de frumusețea fizică. Dar ar fi și mai bine dacă ar manifesta aceeași grijă și pentru înfrumusețarea caracterului. Îndemnuri pentru
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
pe picioare... Dacă viața sa a putut să pară la fel de subterană, încîlcită și dezaxată ca, să zicem, a lui Bird sau a unei vedete de muzică rock, este în schimb absolut impresionantă și extraordinară trăirea poeziei de către Nichita Stănescu. Deși intelectul său era, fără nici o îndoială, cu mult deasupra celui al unui om inteligent, el nu l-a folosit în sens intelectualist și cultural, ci a încercat să se servească de el pentru imposibila încercare de a-l depăși, asemenea unui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Nea Gică", pandantul celei dinainte. Autorul, aici, nu se teme de melodramă, de fapt adevărul cel mai adânc al oricărei povești "de amor". Dimpotrivă, el accentuează melodrama și, în "Vademecum", din perspectiva "coafezei", a ființei mărunte și libere de artificiile intelectului, dă o definiție esențialistă a sentimentului: "Dragostea e atunci când se termină filmul și ei doi se sărută dar mai înainte ea nu știa că el o iubește și voia să plece în altă parte să se întîlnească acolo cu alt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un rol important În relația inițială a autoperfecționării și la tot ceea ce se Întâmplă În momentul acestui proces și la rezultatele lui - conștientizarea necesității, motivația necesară activității proprii de tonifiere și organizarea ei. Dar pentru aceasta este necesar un anumit intelect. Intelectul este definit drept capacitatea de gândire a omului. Baza natural biologică a intelectului o reprezintă procesele fizice care reflectă trăsăturile celei mai Înalte activități nervoase: labilitatea, capacitatea de concentrare a excitației și inhibiției În cortexul cerebral, profunzimea și suprafața
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
rol important În relația inițială a autoperfecționării și la tot ceea ce se Întâmplă În momentul acestui proces și la rezultatele lui - conștientizarea necesității, motivația necesară activității proprii de tonifiere și organizarea ei. Dar pentru aceasta este necesar un anumit intelect. Intelectul este definit drept capacitatea de gândire a omului. Baza natural biologică a intelectului o reprezintă procesele fizice care reflectă trăsăturile celei mai Înalte activități nervoase: labilitatea, capacitatea de concentrare a excitației și inhibiției În cortexul cerebral, profunzimea și suprafața de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
În momentul acestui proces și la rezultatele lui - conștientizarea necesității, motivația necesară activității proprii de tonifiere și organizarea ei. Dar pentru aceasta este necesar un anumit intelect. Intelectul este definit drept capacitatea de gândire a omului. Baza natural biologică a intelectului o reprezintă procesele fizice care reflectă trăsăturile celei mai Înalte activități nervoase: labilitatea, capacitatea de concentrare a excitației și inhibiției În cortexul cerebral, profunzimea și suprafața de acoperire a unor zone cu inhibarea simultană a celorlalte, capacitatea de captare a
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
calități este legată de asimilare, de expansiune constantă iar completarea permanentă a cunoștințelor supune creierul unei stări speciale care va determina creșterea competențelor adecvate pentru a utiliza cunoștințele În condiții variate de viață. In ceea ce privește domeniul fitnessului de tonifiere, intelectul se dezvoltă prin identificarea unor motivații adecvate, prin abilitatea de a construi un sistem rațional de activități de tonifiere-dezvoltare, prin evaluarea critică a rezultatelor operaționale și finale și introducerea ajustărilor necesare. Astfel, orice activitate de tonifiere atinge toate cele patru
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
înlocuiește exercitarea voinței de acțiune cu cea a inteligenței"151, motiv pentru care a mai fost numită și "magie contemplativă". J. Maxwell crede că divinația este mai curând o magie naturală psihologică. Dar și în aceste condiții se solicită cunoașterea, intelectul, imaginația, contemplarea și nu doar acțiunea. Eterna curiozitate umană și dorința sa de a-și depăși limitele sunt, în cazul divinației, sinonime cu dorința umană de a pătrunde tainele gândirii divine care se lasă exploatată, cercetată și înțeleasă prin mijloace
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
individul cu un anumit statut (Dragnea și colab., 2002, p. 208), statutul profesorului de educație fizică prezintă unele diferențe față de cel al profesorului în general. Particularități ale statutului profesorului de educație fizică Spre deosebire de profesori din alte specialități, care solicită prioritar intelectul elevului, profesorul de educație fizică, acționând în principal asupra fizicului, dar nu numai, trebuie să prezinte integritate fizică, care să îi permită expunerea exercițiilor într-o dinamică optimă. El trebuie să posede capacitatea de a executa exercițiul fizic cu propriul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
tentați să mintă tot timpul (Ford et al. 1988). Înclinația spre minciună diferă foarte mult de la o comunitate la alta, cît și în sînul acestor comunități, și de la un sector al vieții sociale la altul. Psihologii care urmăresc etapele dezvoltării intelectului au studiat în amănunt felul în care răspîndirea minciunii și capacitatea de a o depista diferă în funcție de vîrstă și sex (DePaulo et al. 1985). Astfel, în urmă cu o sută de ani, spre exemplu, Hall (1891:212) semnala rezultatele unui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ne oglindesc personalitatea mai bine decît cele mai sincere încercări ale noastre de a spune adevărul. Studiile cu caracter favorabil efectuate de psihiatri sau romancieri asupra mințitului nu se compară totuși cu cele ce aparțin psihologilor care cercetează etapele dezvoltării intelectului. Vom vorbi despre descoperirile acestora în capitolul 8. Majoritatea psihologilor preferă lucrul în laborator celui pe teren. De aceea, studiile asupra procesului prin care copiii învață cînd să spună adevărul și cînd să-l ascundă nu sînt numeroase (cf. Bok
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
începe, neîndoielnic, cu Socrate și cu aventura euristică a cunoașterii de sine. Privind lucrurile din perspectiva lui Jankélévitch, am putea vedea, în dialogurile socratice, starea ideală a disputei de idei cu funcție paideică sau, poate, doar aspirația lăuntrică a oricărui intelect veritabil de a-și manifesta constructiv propensiunea interogativă, dubitativă, a conștiinței. "Ironia socratică observă Jankélévitch este prin natura ei un mic spectacol de înfruntare liberă a opiniilor; fie că miza disputei stă în anularea unei false evidențe, fie că se
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la afirmații masive, globale" și la boicotarea "propriei demnități", este de a intui corect elementele structurale și formale care, prin dispoziția polarizantă, fac posibilă departajarea teoretică. Referirile criticului interbelic privesc tonalitatea (neutră sau, dimpotrivă, vehementă), raportul "dominat""dominator", natura "adevărului", intelectul și afectul, finalitatea diferită polemica "să convingă", iar pamfletul "să miște" etc. demersul său putând fi considerat, la noi, piatra de temelie în cercetarea polemicii literare 33. În pledoaria sa pentru reconsiderarea pamfletului ca discurs literar, Cornel Munteanu operează, pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
maximală este, adesea, absurdul. La Arghezi, gestul polemic trebuie privit în dubla sa ipostaziere: pe de o parte, ca marcă temperamentală sau ca expresie a unui complex psihologic conștientizat și asumat, ai cărui poli afectivi generează actul estetic: "Până astăzi intelectul omenesc nu a depășit unicele sale două resurse: admirația și repulsiunea și în aceste două extreme spiritul trebuie să se comporte cu o egală putere. Omul sentimental e un degenerat, dacă nu știe, iubind frumos, să urască admirabil..."111; iar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mai întâi, demontează minuțios discursul corespondentei sale, identificându-i punctele vulnerabile și folosindu-le drept pretext în propriul slalom argumentativ. În această ipostază, scrisul arghezian trădează un spirit creator falocentric (cum altfel ar fi putut scrie poetul iubitei lui?), un intelect exhibat ostentativ, o natură orgolioasă, neconvențională și incomodă. Textul polemic arghezian, privit la toate nivelurile producerii sale (de la intenție și concepție, până la materialitatea sa grafică), poartă amprenta unei masculinități napoleoniene. În cazul particular al corespondenței, argumentația sa vizează un destinatar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
probele de rezistență ale unei vieți care se vrea împlinită: familia și profesia. Raportându-ne la cel dintâi, conflictul de natură psihologică se instalează o dată cu a doua vârstă interogativă și traduce un complex identitar care, groso modo, ține de orice intelect superior aflat în faza incipientă a probematizărilor existențiale pe care însă experiențele individuale îl singularizează. Cu certitudine, etapa duhovnicească a fost determinantă pentru maturizarea eului poetic arghezian. S-a spus că poetul s-a născut atunci când monahul a murit, tocmai
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
înrudirea cu numerele). La Platon, doar muzicienii sunt îngăduiți printre "oamenii de artă" (Banchetul, 205a); de unde, mai târziu, grija lui Michelangelo de a-și muzicaliza arta: "Pictura bună nu e altceva decât [...] o muzică și o melodie pe care doar intelectul o poate percepe cu mare dificultate"*. Inspirația, entuziasmul, suflul divin îi exclud pe fabricanții de figuri și forme materiale chiar dacă aceste grații pot atinge și transfigura lucrurile de ei fabricate. Să nu uităm de umbra lăsată de preistorie și de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
multipli, și învierea ori renașterea ca mijlocitori ai Unului în multiplicitate. Cu alte cuvinte, manifestarea transfiguratoare a prezenței divine se poate face simțită: 1. la nivelul reprezentărilor (în viziune, aievea sau în vis), deci la nivelul a ceea ce medievalii numeau „intelect“ și „imaginație“; 2. (până) la nivelul lumii exterioare trupului, prin mijlocirea unui loc, a unei ființe sau a unui lucru; 3. (până) la nivelul propriului trup, care este transfigurat în (trup de) lumină ori ia altă formă. La nivelul transfigurării
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ființe ori „sfere“ celeste) au fost întruchipate ca având atribute ale circularității (mișcare circulară și/sau formă sferică). Tot astfel s-a presupus că „trupul“ îngerilor, al inteligențelor separate de materie, nu poate exista decât în maniera unei sfere, legătura intelectului cu sfera fiind de altă natură decât legătura dintre sufletul omului și trup, întrucât sfera urmează mișcarea inteligenței și este configurată în concordanță cu aceasta (iar mișcarea inteligenței este circulară, întrucât atenția este cu toată ființa îndreptată către principiul ultim
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
înainte de a încerca să înțeleagă datele deja cunoscute. în plus, cercetătorul trebuie să se elibereze de superstiția potrivit căreia ana liza reprezintă adevărata muncă științifică și că omul de știință ar trebui să propună sinteze sau generalizări abia la bătrânețe. [...] Intelectul poate lucra în această manieră com partimentată numai cu riscul pierderii creativității [s.n.]. Există, poate, în diferite discipline științifice unii savanți care nu au depășit niciodată stadiulanalizei, dar ei sunt victime ale organi zării moderne a procesului de cercetare. în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Iași, 2006, pp. 31-32). 411 Cf. Adrian-Paul Iliescu, op. cit, pp. 84-85, unde autorul descrie caracteristicile fiecăruia dintre aceste modele, după cum urmează: "Modelul intelectualist are în vedere adecvarea manifestărilor umane la cerințe ale rațiunii, la principii sau concluzii stabilite de intelect prin raționament și deducție. Modelul coerentist are în vedere adecvarea reciprocă a opțiunilor și acțiunilor unui om, "potrivirea" lor una la alta sau, altfel spus, adecvarea manifestărilor în raport cu principiul necontradicției. Modelul empirist are, evident, în vedere adecvarea opiniilor și conduitelor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
debilitate mintală etc. Deficiența mintală se clasifică în: a) Deficiența mintală profundă sau gravă IQ = 0-20; b) Deficiența mintală severă sau mijlocie IQ = 20-35-40; c) Deficiența mintală moderată IQ = 35-40 50/55; d) Deficiența mintală ușoară IQ = 50/55-75; e) Intelectul de limită sau liniar IQ = 75-85. a) Dificultăți în învățare, în comportament Dificultățile de învățare reprezintă un grup de tulburări datorate unor disfuncții minimale ale SNC (Sistemului Nervos Central) exprimate prin dificultăți majore în achiziționarea, utilizarea și în înțelegerea limbajului
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
mai clar și mai exact aria de investigație, intru direct în subiectul general avut în atenție și precizez din capul locului că, pentru Toma din Aquino, cunoașterea începe cu simțurile externe, trece prin simțurile interne și se desăvârșește la nivelul intelectului, iar accesul la lucrurile extramentale se realizează cu ajutorul unor entități intermediare. Rolul pe care aceste entități intermediare îl joacă în cunoaștere constituie obiectul unui duel contemporan între exegeții lui Toma. De o parte a acestui duel argumentativ se află adepții
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
vorbi de cunoaștere, în cel de al doilea capitol, care este și cel mai consistent, operez o „disecție“ a procesului cognitiv uman, la toate cele trei niveluri ale sale: cel al simțurilor externe, cel al simțurilor interne și cel al intelectului. La fiecare nivel adresez două tipuri de întrebări: una care vizează anatomia procesului cognitiv și una care vizează fiziologia acestuia. În cadrul analizei anatomice, care stă, la fiecare nivel în parte, sub întrebarea „Cum are loc procesul cunoașterii umane?“, descriu elementele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
am numi o teorie hibrida a cunoașterii a realistă și reprezentationalista în același timp, doar ca pe segmente diferite ale procesului de cunoaștere. Analizând textele to miște, am observat că, de la nivelul simțurilor externe până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile intermediare specifice joacă rolul de id quo al cunoașterii, adică joacă un rol cauzal, ceea ce se integrează în cadrele interpretării realiste. Însă la cel de-al doilea nivel intelectiv, cel al intelectului posibil, la care se produce actul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]