9,535 matches
-
Urmuz sau tipărirea volumului Prezentări, de Sașa Pană (rămas în șpalturi timp de mai bine de șase decenii), au creat și convingerea că mai sunt încă destule de descoperit, în arhive personale și la Academie, ca și în paginile periodicelor interbelice, în legătură cu diversele grupări de avangardă care, până la instaurarea comunismului, au agitat viața noastră literară și au contribuit la împrospă tarea gândirii literare și artistice românești. Volumul pe care îl comentez aici, intitulat Epistolar avangardist, merge însă și mai departe, întrucât
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
putea determina apariția altor documente, cum ar fi unele jurnale, despre care știm că există, însă pe care nu le-au văzut încă nici cercetătorii. Totul, spre mai profunda cunoaștere a acestei Atlantide care este încă, să recunoaștem, avangarda noastră interbelică. Meritul documentar al textelor reunite în Epistolar avangardist este incontestabil și depășește valoarea literară a unei corespondențe, care nu este întotdeauna scrisă cu fața către posteritate. Și care, în consecință, uneori are un caracter literar evident, asumat de expeditor, iar
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
sau aluzii conținute de scrisori. În rest, din punct de vedere filologic, avem de-a face cu o lucrare bine gândită și alcătuită, așezată pe un criteriu editologic transparent, ceea ce facilitează utilizarea ei dincolo de cercul îngust al specialiștilor în avangarda interbelică. Așa cum spuneam, este remarcabil că încă se mai găsesc destui „versanți” ai avangardei ascunși în arhive și colecții, publice sau particulare. Scoaterea lor la lumină transformă interbelicul într-o temă de actualitate.
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
editologic transparent, ceea ce facilitează utilizarea ei dincolo de cercul îngust al specialiștilor în avangarda interbelică. Așa cum spuneam, este remarcabil că încă se mai găsesc destui „versanți” ai avangardei ascunși în arhive și colecții, publice sau particulare. Scoaterea lor la lumină transformă interbelicul într-o temă de actualitate.
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
Gabriela Gheorghișor Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică, Cartea Românească, București, 2012, 322 pag Ca aproape tot ce vine dinspre Tânăra Generație interbelică, Mihail Sebastian reprezintă un „caz”. Cu atât mai interesant și mai controversat din cauza sau datorită originii sale evreiești. Despre tulburii ani ’30 și despre „actorii” principali ai epocii, multe pagini s-au scris, multe condeie s-au inflamat. Până la explozie
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
astfel încât ai impresia, pe multe pagini, că Sebastian constituie doar pretextul unui studiu istoriografic. De altfel, Mihai Iovănel semnalizează el însuși că Mihail Sebastian este, prin biografia lui complexă, un fel de hârtie de turnesol a eterogeniei centrifugale a intelectualității interbelice. De aceea, istoria generală a ideilor (coroborată permanent cu informații de istorie social-politică) îl acoperă, uneori până la înec, pe „eroul” monografiei. A doua consecință a acestui tip de demers analitic glacial este „mortificarea” lui Sebastian. Luându-și precauția de a
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
arhitecta Anca Brătuleanu ne semnalează că e vorba despre un „amplu și excelent proiect ingineresc”, construirea unei căi ferate și a unei șosele prin Defileul Jiului, un proiect ale cărui începuturi le aflăm în anul 1870, care continuă în perioada interbelică (în 1931, se fac studii, măsurători cartografice și variante de traseu, în 1937 se redeschide șantierul) și care nu se oprește nici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Concluzia specialistei este categorică: „Fără exagerare, nu există multe locuri în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4200_a_5525]
-
Simona Vasilache Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, prefață de Ioana Pârvulescu, Editura Humanitas, București, 2012. Prin anii ’50-’60, Ovid S. Crohmă lniceanu ținea, la Universitate, un curs de literatură română interbelică, ce a circulat, multă vreme, bătut la mașină. Epoca se dusese, oamenii ei nu. Despre ei sunt Amintiri-le deghizate. De ce deghizate? O primă explicație o dă Ioana Pârvulescu, amintindu-și-l, la rându-i, pe criticul în piele de
Și scriitorii sunt oameni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4204_a_5529]
-
epiloguri de borangic („O femeie își ascundea fața de lumină. Un bărbat agoniza, undeva în încăperile întunecate. Parcă ieșisem din casa Rimilor” - după vizita la Hortensia Papadat-Bengescu, bătrână și afișând, încă, o amară cochetărie). Un alt episod, tot cu doamna interbelicului, arată un Crohmălniceanu de-o extremă delicatețe, și deferență față de marea literatură, care extrage pasaje potrivite din Balaurul pentru a înnobila textul prea pe linie trimis de ea la o anchetă a Contemporanului. Va fi ultima ei apariție în presă
Și scriitorii sunt oameni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4204_a_5529]
-
Autobuzul de Însurăței, care a reușit să antreneze în jocul prozei și doi respectabili viitori critici ai generației ’80. Ce este, însă, surprinzător la lectură e diferența de ecou a amintirilor din tinerețea lui Crohmălniceanu și sfârșitul ultimelor prelungiri ale interbelicului și a celor de la bătrânețe, cu optzeciști tineri. Deși ultimele ne sunt mai accesibile, și au atingere cu alte amintiri, ale contemporanilor transformați în personaje, parca aș zice că mai mult tentează tablourile sepia cu clasicii umanizați. Și e firesc
Și scriitorii sunt oameni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4204_a_5529]
-
se încheie odată cu pragul majoratului, care coincide cu abdicarea regelui Mihai. E ca și cînd, dintr-o scădere bruscă a apetitului evocator, bunăvoința autorului față de propria biografie ia sfîrșit odată cu întronarea comunismului, motiv pentru care accentul cade pe spiritul perioadei interbelice, în vreme ce viața de după 1947 pare să fi fost atît de ternă, că descrierea ei nu merită prea multe pagini. Tenebrele marxismului sînt atinse în fugă, la cuvînt neajungînd decît amintirile pitorești din anii timpurii. Judecat după oamenii lîngă care a
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
mai degrabă scump, apar români cu studii superioare, din elita societății. Copiii lor sar în apă și strigă, adulții se amuză cum ceilalți sunt stropiți, la un moment dat se ceartă în gura mare peste piscină. Mahalaua vibrantă din perioada interbelică vine cu noi, cu manelele noastre și ocupă ușoruș or spațiul public, și acasă, și în Europa sau aiurea. Experimentul simplu de la piscină este să te uiți ce fac turiștii din țări diferite. Nemții, englezii și polonezii citesc cărți. Francezii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3936_a_5261]
-
comune ale acestora". În altă ordine de idei, Ilieșiu menționează că regionalizarea a existat în România doar în anii comunismului și că cea mai mare prosperitate financiară și economică a țării a fost posibilă fără regionalizare, respectv cea din perioada interbelică. În consecință, senatorul PNL afirmă că această problemă "trebuie decisă cu maximă responsabilitate de către Parlament - cel mai înalt for al poporului român". Totodată, Sorin Ilieșiu militează și pentru ca municipiul Sibiu să devină capitala regiunii centrale, în orice variantă a împărțirii
Ilieșiu cere dezbatere națională responsabilă, privind regionalizarea by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39417_a_40742]
-
Vrem să ne cunoaștem. Vă cer vouă românilor din Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș: treziți-vă, deschideți ochii și priviți în jur. Ajunge cu apatia! Avem un singur scop: autonomie pentru maghiari!”. Politica revizionistă a Ungariei a caracterizat inclusiv perioada interbelică.După Al Doilea Război Mondial, ideea autonomiei Transilvaniei a revenit în forță. Apoi, la mijlocul anilor ’80, a fost elaborat un plan de obținere a autonomiei de către cei care contribuiau la revista Ellenpontok, editat de poetul Géza Szocs. Pomogàts în 1997
Problema autonomiei maghiarilor, una istorică by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39457_a_40782]
-
cele mai importante volume ale ultimei generații de critici își propun să facă lumină în „cazuri” complicate de istorie literară, imposibil de discutat cu cărțile pe masă înainte de 1990. Fie că e vorba de sinteze privind avangarda și scriitura feminină interbelică sau, mai restrâns, de reevaluarea unor scriitori precum G. Călinescu sau Norman Manea, toate aceste studii au un grad înalt de dificultate datorită complexității fenomenului: abordarea estetică e mereu contrabalansată și completată de una istorică și ideologică, astfel încât tabloul rezultat
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
recentul studiu al lui Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihai Sebastian: o monografie ideologică. Și aici, autorul a optat pentru un subiect cât se poate de complex, un adevărat „caz” al literaturii române, menit să permită reflecția mai largă asupra culturii interbelice, atât de întoarsă pe toate fețele odată cu revizuirile postdecembriste. Față de volumele congenerilor, cartea lui Mihai Iovănel are, însă, o miză programatică mai evidentă. În ciuda aparențelor, Mihail Sebastian nu e subiectul principal al cărții sale. Și asta, nu pentru că criticul de la
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
Sebastian de pe fondul de idei al epocii. Un context ideologic, trebuie spus, remarcabil construit, cu o documentație istorică și teoretică exhaustive, ce nu sufocă, însă, tușele criticului. Evreul improbabil e o excelentă dare de seamă asupra câmpului de idei al interbelicului românesc prin filtrul Mihail Sebastian. Problema Mișcării Legionare și raportul ei cu Generația 27, chestiunea evreiască, situația parlamentarismului și a democrației, ascensiunea comunismului sau stabilirea raportului de forțe în câmpul literar interbelic, sunt, toate, teme de reflecție formulate inteligent de
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
dare de seamă asupra câmpului de idei al interbelicului românesc prin filtrul Mihail Sebastian. Problema Mișcării Legionare și raportul ei cu Generația 27, chestiunea evreiască, situația parlamentarismului și a democrației, ascensiunea comunismului sau stabilirea raportului de forțe în câmpul literar interbelic, sunt, toate, teme de reflecție formulate inteligent de cartea lui Mihai Iovănel. Nu lipsesc tonului neutru însă rezolut al discursului, lăsând programatic faptele să vorbească de la sine, momentele de spectacol interpretativ, cu răsturnări de proporții. Astfel, se pare că filozofia
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
mărturii ale mizantropiei transformate în stil de existență”.(p.354) Și, generalizând: „Fără să-și dea, desigur, seama, inaugura o manieră moldovenească de a povesti, bazată pe armonia frazei în sine, manieră ce avea să ajungă la apogeu în perioada interbelică, odată cu Mihail Sadoveanu; în sfârșit, provincialul Hogaș, depărtat de capitalele literare și-a făcut din izolare o virtute ontologică: fără vârstă certă, proza lui se află în afara timpului”. (p. 366) Dacă Hogaș a avut/are un loc important în manualele
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
Dilema veche (deviate, în ultima vreme, spre o eseistică liberă, foarte personală), cît și feeling-ul complexului evantai teoretic din studiul Regăsirea intimității... (unde analiza imaginarului corporal & senzorial servea drept cale de acces spre un set de romane caracteristice ale modernității interbelice și postmodernității postdecembriste), dar mai ales proza confesivă din volumul colectiv Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, trădau calități latente de romancieră. De remarcat că atît în cronica literară - pe care a ținut-o constant de la începutul anilor 2000
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
doar spirit critic și obiectivitate. Cărțile lui, dar cel mai evident memoriile îl contrazic totuși. Textele pe care le propunem în ceea ce urmează, intitulate Amintiri literare bucureștene și Anticarii de altădată sunt evocări ale locurilor unde se întâlneau, în perioada interbelică, scriitorii. Ele urmau să facă parte alături de altele, intitulate Cafeneaua literară, care a și rămas, din volumul Amintiri, volum apărut în 1973, la Editura ,Eminescu" și de atunci nereeditat. Se vede treaba că scriitorul nu le-a considerat demne să
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
pline de umor. Orice ar fi susținut autorul lor, ele probează un real talent de prozator, capabil să-și învie personajele și lumea lor. Asta nu înseamnă că cele la care ne referim nu-și au meritele lor. ,Republica literelor" interbelică, cu maeștri și debutanți, cu cunoscuți și necunoscuți, cu genii și veleitari, cu modești și orgolioși îi cuprindea, tolerantă, pe toți, într-un amalgam pitoresc și stimulativ. Oare astăzi nu este la fel? Simona Cioculescu Amintiri literare bucureștene Locurile obișnuite
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
orgolioși îi cuprindea, tolerantă, pe toți, într-un amalgam pitoresc și stimulativ. Oare astăzi nu este la fel? Simona Cioculescu Amintiri literare bucureștene Locurile obișnuite de întîlnire a scriitorilor în București erau cafenelele și cenaclurile. Le-am cunoscut și eu, interbelic. Mă fixasem, dintre cafenele, la Capșa, nu fără a frecventa, din cînd în cînd, și alte localuri, ca Nestor, Athénée Palace etc. Cafeneaua era rău văzută de unii mari muncitori intelectuali, ca N. Iorga, E. Lovinescu și G. Călinescu. S-
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
o cifră rotunjoară de filtre, dacă-i voi descoperi sorgintea exactă a cavalerilor de spijă din Paris, pomeniți de ,divinul" Mateiu în Craii de Curtea-Veche. L-am satisfăcut, dar n-a trăit să-și onoreze complet datoria. Nicăieri nu era, interbelic, mai justificată sintagma ,republica literelor", decît la cafenea. La aceeași masă se puteau așeza, uneori și neinvitați și chiar și puțin dezirabili, scriitori tineri și necunoscuți, dintre cei mai dezghețați. Ceilalți, timizii, rezemați de bara de alamă de la fațada dinspre
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
punea la ,ștaif" ca nimeni altul, și vestimentar și în alocuții. Ca și cum ar fi fost adepții dictonului ,variatio dilectat", scriitorii capitalei noastre preferau fixației, mutația, care a fost și axa filosofiei dezabuzate a lui Montaigne. Anticarii de altădată În anii interbelici erau două feluri de anticari: cei mai mulți cu etalaje pe o mare porțiune din cheiul Dîmboviței sau pe la răspîntii, ceilalți, instalați în prăvălii proprii sau la Casa Anticarilor, de la Vama Poștei. Această rezidență a lor, în formă ovală, de care beneficiau
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]