3,324 matches
-
ființei. În ontologia triadică (gândirea terțului inclus), Ștefan Lupașcu (Logica dinamică a contradictoriului) concepe trei tipuri de universuri coexistente: realitatea macrofizică binară, fizică; realitatea biologică și starea T, spirit/suflet/ afectivitate/alegere. Universul cuantic integralist de tip bootstrap care stipulează interdependența tuturor particulelor în sistem, precum și informateria concepută de Mihai Drăgănescu se încadrează în transmodernism. Diferența dintre triada lui Hegel și cea a lui Lupașcu este conferită de rolul timpului, la Hegel, termenii se succed, la Lupașcu sunt simultani. La Blaga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a erosului și care își sprijină programele pe nesănătosul principiu al "minoritarismului la rang de lege", iar pe de altă parte avem bătrâna Europă, a unui creștinism parțial amorțit, o Europă a marilor tradiții culturale care mizează pe o firească interdependență și interferență a omogenului cu eterogenul. Suntem avertizați, ceea ce Nicolae Ceaușescu numea societate socialistă multilateral dezvoltată s-a transformat într-un timp record în multiculturalism dezvoltat. Este adus în discuție europarlamentarul britanic Struan Stevenson care declara în "The Daily Telegraph
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cercetării și Tehnologiei, Ministerul Turismului și Fondul Proprietății de Stat vor aduce la îndeplinire Strategia de privatizare a societăților comerciale pentru anul 1998. Articolul 3 Strategiile de privatizare a unor societăți comerciale sau grupe de societăți comerciale între care există interdependențe din punct de vedere tehnologic, economic, financiar, social și al amplasării teritoriale vor fi aprobate prin ordin al ministrului privatizării. Articolul 4 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 140/1998 pentru aprobarea Strategiei
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
dezvoltare a ramurii; - ponderea societății comerciale în domeniu, precum și impactul acesteia, pe verticală, în sectorul respectiv; - gradul de satisfacere a cererii pieței interne și internaționale. Strategiile de privatizare pentru unele societăți comerciale sau grupe de societăți comerciale între care există interdependențe din punct de vedere tehnologic, economic, financiar, social și al amplasării teritoriale vor fi aprobate prin ordin al ministrului privatizării. 1. Industrie Vânzarea acțiunilor gestionate de Fondul Proprietății de Stat la societățile comerciale din industrie se va face prin utilizarea
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
învățământului: * dezvoltarea identității naționale, în contextul integrării europene și mondiale; * dezvoltarea culturală, științifică, tehnica și profesională; * dezvoltarea capacității de anticipare și de adaptare la schimbare, pentru progres psihosocial și integrare; * formarea și dezvoltarea personalității umane integrale, armonioase, creatoare, independente și interdependențe; * dezvoltarea caracterului prospectiv și permanent al educației; * democratizarea educației și a învățământului, asigurarea condițiilor de egalizare relativă și gradata a șanselor de acces și parcurgere, pentru dezvoltarea maximă a potențialului psihofizic al fiecărui individ, pentru realizarea caracterului deschis al învățământului
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
este că memoria colectivă și identitatea grupală sunt intrinsec legate, ceea ce face ca schimbările survenite în conștiința identitară să antreneze mutații în conștiința istorică și viceversa. Programele de construire statală a identității colective presupun cu necesitate, potrivit acestei teze a interdependenței identității de memorie, programe corelate de gestiune politică a trecutului. Manualele de istorie națională pot fi privite, astfel, ca principalele cărămizi textuale cu care a fost construită și reconstruită memoria colectivă ca fundament suportiv al formulei identitare promovată de autoritățile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoric al emergenței și structurării câmpului literar românesc, el însuși făcut posibil de anumite circumstanțe socio-istorice particulare create de evoluția societății românești. Rezultă astfel că inteligibilitatea fenomenelor socio-istorice reclamă, cu imperiozitate, analiza lor sistemic-relațională, ținându-se cont de sistemul de interdependențe structurale în care acestea sunt prinse. O analiză relațională va putea pune în evidență natura reverberativă a prefacerilor structural-formale și de conținut-substantivale suferite de literatura didactică, ca ecouri izvorâte în modificările câmpului literar răsfrânte asupra literaturii didactice. Examinată sub aspectul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Pentru a începe în mod eficient analiza sistemelor de partide e necesar să pornim de la o definiție operațională. Pentru ca un sistem de partide să existe, trebuie să se realizeze o interacțiune orizontală, concurențială între cel puțin două partide și o interdependență verticală între mai multe elemente: alegători, partide, parlamente și guverne. Competiția între partide, așadar, se desfășoară, se definește și are consecințe pe diferite planuri: electoral, guvernamental, parlamentar. Pentru că aceste planuri diferite interacționează, respectivele interacțiuni multiple trebuie să definească natura și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mari lor petreceri cavalerești, și ne-a adus-o, odată cu ziarele, în sufragerie. Între religie și Biserică Nu vreau să intru, acum, în complicata și delicata problemă a raporturilor dintre religie și Biserică. Mă mulțumesc să consemnez, rapid, inevitabila lor interdependență. Problematica religioasă nu este una de tip speculativ, nu circumscrie o disciplină intelectuală dedicată unui adevăr abstract. În joc sunt întrebări ultime, cu importante consecințe existențiale. Și peste tot în lume reflecția religioasă implică participarea la un cult, asumarea directă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai multă pagubă decât însăși pierderea reală""59. Decăderea Turciei și avansul rapid al Rusiei până la Nistru și Marea Neagră încălca un principiu ce domina lumea politică a Europei secolului al XVIII-lea60, cel al echilibrului puterilor, văzut de Balș ca o "interdependență a raporturilor politice ce face ca cea mai minoră împrejurare și cea mai îndepărtată sau cea mai neînsemnată schimbare a stării unui stat" să fie și să poată deveni "relativ de cea mai mare influență și cu cele mai grave
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la fel cum în istoria modernă pentru Olanda și Anglia cele mai mari monarhii ale acelei vremi părțile lor slabe erau tocmai cele mai întărite ale țării, de la care venea chiar ruina lor. Înlănțuirea lucrurilor, legătura schimbătoare și neatârnarea popoarelor, interdependența raporturilor politice face ca cea mai minoră împrejurare și cea mai îndepărtată sau cea mai neînsemnată schimbare a stăpânirii unui stat este și poate să devină relativ de cea mai mare influență și cu cele mai grave urmări pentru toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ulcică cu jar și tămâie, aprinde o lumânare, afumă mormântul și se reculege câteva momente. 4.Semne prevestitoare ale vremii Oamenii satului nostru au păstrat de-a lungul secolelor, poate a mileniilor, experiența acumulată din bătrâni în mersul vremii, observînd interdependența între fenomenele naturale, meteorologice sau de altă natură și trăgând concluzii verificate în timp, de care au ținut seama. Consemnăm așa dar, în beneficiul contemporanilor și a urmașilor noștri, unele semne din moștenirea lăsată de aceștia. -Pe 2 februarie, în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1987) au evidențiat o tendință similară pe eșantionul japonez studiat, fiecare persoană dintr-un grup de studenți angajați într-o sarcină aditivă au lucrat "mai din greu" în colectiv decît individual. Așadar, un tipar valoric, atitudinal și comportamental care favorizează interdependența, gratificarea reușitei de grup, nevoia de apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel interdependent, cu multe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studenți, care nu se cunoșteau între ei, rezultatele obținute au evidențiat un nivel scăzut al conformismului (25%, chiar mai mic decît cel de 37% din experimentul lui S. Asch). Astfel, se poate afirma că există o relație direct proporțională între interdependență și conformism, căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ei, rezultatele obținute au evidențiat un nivel scăzut al conformismului (25%, chiar mai mic decît cel de 37% din experimentul lui S. Asch). Astfel, se poate afirma că există o relație direct proporțională între interdependență și conformism, căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al conformismului. Se sugerează, așadar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
funcționalitate socială. Abrams și colaboratorii (1990) au obținut, de exemplu, rate mai ridicate al conformismului cînd subiecții supuși presiunii unei majorități cantitative erau făcuți să creadă că "ceilalți" sînt colegi de la Psihologie (cu care împărtășesc o doză mai ridicată de interdependență) decît dacă erau de la Istorie antică. După cum se observă, puterea contextului și particularitățile rolului social modelează specific nivelul conformismului, mai mult decît activarea unei identități sociale prescrise (precum apartenența la o anumită naționalitate). 5.5. Devianța socială Festinger, Schachter și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în studiile interculturale, care au avut o aplicabilitate considerabilă îndeosebi în mediul organizațional, atunci cînd se înțelegeau, evaluau și prognozau randamentele filialelor unor mari companii multinaționale. Scopul acestor demersuri avea în prim-plan ideea maximizării performanțelor organizaționale, pornind de la principiul interdependenței și al valorificării diferenței culturale ca resursă în dinamica instituțională. 6.3. Un reper al psihologiei interculturale studiul lui G. Hofstede Referința clasică a cercetării interculturale în cadrul organizațiilor este proiectul lui Geert Hofstede, finalizat în prima sa etapă în 1980
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
exista simultan în aceeași persoană (Singelis et al., 1999; Kashima et al., 2002), iar analiza factorială a sugerat conceptualizarea dimensiunilor individualism-colectivism ca factori independenți. 7.2. Relația individualism-colectivism și independență-interdependență 7.2.1. Planul psihologic: structuri independente interdependente Independența și interdependența reprezintă, după cum am amintit în capitolul referitor la formarea identității, două trăsături distincte ale sinelui, prima referindu se la unicitatea individului, iar a doua punînd accent pe legătura și relația cu "celălalt". Tema sinelui interdependent/ independent a fost introdusă în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în literatura de specialitate din România și de sintezele lui P. Iluț (2001, pp. 86-92), iar recenta Enciclopedie de psihosociologie (2003) evocă, fie și numai indirect, variabilitatea culturală a sinelui (Iluț, 2003, pp. 327-331). Putem sintetiza principalele caracteristici ale structurii interdependenței și independenței din tabelul 1. Se presupune că indivizii din orice cultură pot avea o structură psihică fie independentă, fie interdependentă. Totodată, se cuvine realizată delimitarea dintre planul cultural (vorbim despre colectivism versus individualism) și cel psihologic (independenț\ versus interdependenț
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pot avea o structură psihică fie independentă, fie interdependentă. Totodată, se cuvine realizată delimitarea dintre planul cultural (vorbim despre colectivism versus individualism) și cel psihologic (independenț\ versus interdependenț\). 7.2.2. Planul cultural-societal: structuri individualiste-colectiviste Afilierea este expresia relației de interdependență, care este, totodată, echivalentul în plan individual al colectivismului, definit prin raportarea formal solidară la grup. O caracteristică esențială a culturilor colectiviste dezvăluie cum indivizii pot fi determinați să-și subordoneze finalitățile personale scopurilor unui colectiv și multe dintre comportamentele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
impunîndu-se a fi privite conjugat. Susținînd o asemenea poziție, Triandis, Bontempo și Villareal (1988) au afirmat că este posibilă reprezentarea culturii grupurilor de-a lungul unui continuum nuanțat colectivism-individualism, dar în momentul în care unitatea de studiu devine persoana, dimensiunile interdependență și independență trebuie luate în considerare separat. Așadar, numeroși specialiști în sociologie, psihologie, istorie socială sau antropologie culturală clasifică societățile, politicile, credințele sau structurile personale și grupale ca aparținînd sau ca înclinînd către una dintre cele două categorii separate: individualism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
vor căuta ajutorul celorlalți din in-grup (Sinha, Tripathi, 1994). Subiecții din națiunile individualiste sînt învățați să valorifice și să urmărească independența și realizările personale (Gudykunst, 1998), iar cei din națiunile colectiviste cultivă armonia interpersonală și solidaritatea prin care se accentuează interdependența și realizările grupului (Markus, Kitayama, 1991). Comparînd, de exemplu, valorile culturale din America Latină (reprezentînd cultura colectivistă) cu cele ale țărilor vest-europene (culturi individualiste), psihosociologii au semnalat diferențe referitoare la atribuirea de semnificații conceptului de "individual" rezultate din valorizările diferite ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de semnificații conceptului de "individual" rezultate din valorizările diferite ale mediului social. Astfel, în America Latină, individul își desfășoară existența înconjurat de prieteni, viața socială este bogată, subordonarea față de grup fiind o realitate practicată din convingere. Culturile colectiviste, activînd relațiile de interdependență în cadrul grupurilor, valorizează empatia, manifestarea efectelor pozitive, urmăresc întreținerea unor bune relații interpersonale, riscînd însă să dezvolte conflicte ascunse. în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individuale. Nici unei persoane nu ar trebui să-i fie permis să încalce drepturile celuilalt. O asemenea abordare nu intră în limitele tradiționale ale individualismului și colectivismului, ceea ce furnizează autorul fiind mai degrabă o viziune sincretică proiectată asupra lor. " Independența și interdependența reprezintă două trăsături distincte ale Sinelui, prima sugerînd separarea și unicitatea individului, în timp ce a doua pune accent pe uniune, legături, relații" (Rață, Iacob, 2002, p. 63). Acești doi termeni formează o dimensiune, fiecare aflîndu-se la polul opus celuilalt. E necesar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
separarea și unicitatea individului, în timp ce a doua pune accent pe uniune, legături, relații" (Rață, Iacob, 2002, p. 63). Acești doi termeni formează o dimensiune, fiecare aflîndu-se la polul opus celuilalt. E necesar a se face distincție și între conceptele de interdependență, respectiv dependență. Ultimul menționat este definit în Dicționarul de psihologie Larousse ca "stare a unei persoane care este supusă unei ființe sau unui lucru". în acest sens, se face distincția între două tipuri de dependență: a) dependență fizică, ce sugerează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]