3,529 matches
-
biografia eminesciană, ci opera în întregul ei, este menit să reliefeze pregnant acest adevăr. Partea ultimă a lucrării propune o viziune sintetizatoare a celor susținute în capitolele anterioare. Întemeiat pe exemple cu valoare generalizatoare ce sunt analizate ca atare, parcursul interpretativ se direcționează de la real la sublimare, pătrunzând în magma vulcanică și încifrată a creației poetice. Analizând temele majore ale liricii eminesciene, exemplele alese sugerează corespendențele dintre topoii esențiali și sublimările acestora. Deși temele au în fluidul lor o altă ordine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
viza: "Astăzi, la .............. anul ................ s-a prezentat registrul (jurnal Inventar) al comerciantului ................ și s-a vizat cu a noastră semnatura, punîndu-se și sigiliul tribunalului sau judecătoriei". Articolul 3 Dispozițiunile adăugate la articolul 26 și 27 din Codul Comercial, au caracter interpretativ. ANTONESCU Mareșal al României și Conducătorul Statului ----------
DECRET nr. 662 din 27 martie 1944 pentru adaugirea unor dispoziţiuni la art. 26 şi 27 din Codul Comercial*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127400_a_128729]
-
consideră că atît sub imperiul art. 16, cât și sub imperiul art. 277 cod comercial, trebuie să se admită efectul translativ al girului cambial asupra garanțiilor reale accesorii. În această situație, s-a legiferat art. 33 din legea creditului, pe cale interpretativa, decizandu-se că girul transmite garanțiile fără formalitățile dreptului comun, în următoarele condiții: a) Pentru că girul să transmită garanțiile reale, art. 33 cerea că în actul de constituire a garanției să se constate că pentru creanța garantată s'au emis
RAPORT nr. 151.840 din 31 octombrie 1940 al ministrului justiţiei către Conducătorul Statului Roman şi Preşedintele Consiliului de Miniştri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127405_a_128734]
-
partea finală a alin. 1, să împiedice pe debitor de a putea opune posesorului cambiei în raport cu garanția reală, alte excepții decât cele pe care art. 19 din legea cambiei le făcea opozabile în raport cu cambia sau biletul la ordin. În ceea ce privește caracterul interpretativ al art. 33, s'a discutat dacă era necesar că legiuitorul să precizeze ce texte de lege se interpretează, fără a se fi putut constată că art. 33 curma o controversă existența, atît sub imperiul art. 1936 cod civil și
RAPORT nr. 151.840 din 31 octombrie 1940 al ministrului justiţiei către Conducătorul Statului Roman şi Preşedintele Consiliului de Miniştri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127405_a_128734]
-
art. 277 cod. com., cât și sub imperiul art. 16 din legea cambiei și că acest text conținea soluții în sensul opiniei care domină în cele trei legislații înrudite: română, franceza și italiană. În fața acestor dificultăți ridicate de un text interpretativ, ne-a apărut necesară abrogarea și înlocuirea lui cu un text nou care, fără să poată schimba interpretarea fixată de legiuitorul din 1935, să precizeze această interpretare în termen cât mai satisfăcători. Noul text fixează, interpretarea articolelor controversate, pe următoarele
RAPORT nr. 151.840 din 31 octombrie 1940 al ministrului justiţiei către Conducătorul Statului Roman şi Preşedintele Consiliului de Miniştri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127405_a_128734]
-
emisiuni de televiziune și programe radio, din domeniile culturii, artei, științei și învățămîntului. 3. Expoziții de artă și alte prezentări culturale, inclusiv concerte simfonice, de balet, dansuri populare și alte manifestări muzicale similare că și alte producții în domeniul artelor interpretative. Articolul 3 Înaltele părți contractante vor încuraja, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în fiecare țară: 1. Schimbul de vizite de profesori, cercetători și membri ai instituțiilor culturale, de artă și de știință în funcție de posibilitățile lor. 2. Oferirea de burse
ACORD CULTURAL din 12 aprilie 1975 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Filipinelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126968_a_128297]
-
alte niveluri; F) expoziții din domeniile artei, culturii, educației și de informare generală; G) vizite și schimburi de reprezentanți din domeniile arhitecturii, artei, literaturii, muzicii, teatrului și altor arte, inclusiv schimburi de grupuri profesionale și de amatori din domeniul artelor interpretative - muzică, dans și teatru; H) prezentarea de filme artistice și documentare, organizarea de săptămîni ale filmului, precum și schimburi și alte activități în domeniul cinematografiei; I) vizite și schimburi de sportivi, echipe sportive, precum și de specialiști în domeniile educației fizice și
ACORD din 13 decembrie 1974 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea şi schimburile în domeniile culturii, învăţămîntului, ştiinţei şi tehnologiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127050_a_128379]
-
numai semnificația unei recomandări. În reglementarea raporturilor de muncă stabilite între aceste societăți comerciale și salariații lor o importanță deosebită o are contractul colectiv de muncă". ... Curtea Constituțională constată că Decizia nr. 82 din 29 aprilie 1997 are un caracter interpretativ, practica utilizată în unele decizii înainte de modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. O dată cu modificarea să, prin Legea nr. 138/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, competența
DECIZIE nr. 71 din 11 mai 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 4 din Legea nr. 1/1970 privind organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124919_a_126248]
-
că Președintele Republicii Franceze a sesizat Consiliul Constituțional al Franței pentru a decide dacă ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, semnată la Budapesta la 7 mai 1999, trebuie precedată de o revizuire a Constituției, ținând seama de declarația interpretativa făcută de Franța și de angajamentele la care urma să consimtă în partea a III-a a acestei convenții. Prin Decizia nr. 99-412DC din 15 iunie 1999 a Consiliului Constituțional s-a constatat că actul internațional examinat cuprinde clauze contrare
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
termen, dar, de asemenea, funcția pe care aceasta o dobîndește în viața de zi cu zi. Elementul invocat extinde considerabil și clarifică definiția lui E.T. Hall, precizînd rolul culturii atît ca factor de influență asupra comportamentului, cît și ca factor interpretativ al conduitelor noastre pe scena socială. Rolul interpretativ al culturii, în maniera în care fost introdus de Spencer Oatey, este important cînd luăm în considerare interacțiunea interculturală sau reacția față de produsele create într-un context cultural diferit. în concluzie, "cultura
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o dobîndește în viața de zi cu zi. Elementul invocat extinde considerabil și clarifică definiția lui E.T. Hall, precizînd rolul culturii atît ca factor de influență asupra comportamentului, cît și ca factor interpretativ al conduitelor noastre pe scena socială. Rolul interpretativ al culturii, în maniera în care fost introdus de Spencer Oatey, este important cînd luăm în considerare interacțiunea interculturală sau reacția față de produsele create într-un context cultural diferit. în concluzie, "cultura" este formată din diferiți factori subiectivi, care sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este important cînd luăm în considerare interacțiunea interculturală sau reacția față de produsele create într-un context cultural diferit. în concluzie, "cultura" este formată din diferiți factori subiectivi, care sînt împărtășiți de un anumit grup și care acționează ca un cadru interpretativ al comportamentului (Dahl, 2005). Conceptualizarea culturii presupune, așadar, un travaliu dilematic considerabil. Un mod eficient de a lămuri sfera noțiunii acestui concept ne impune să apreciem disponibilitatea "culturii de a fi pentru societate ceea ce memoria este pentru individ" (Kluckhohn, 1954
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
i s-a dat numele: grupul de ursari. Pentru a realiza un spectacol mult mai amplu și mai atractiv, pe lângă acest număr de dresaj au mai introdus În program dansatori și cântăreți vocali. Unii spectatori au Început să aprecieze arta interpretativă a muzicanților pe care i-au solicitat separat să cânte la diferite petreceri. Astfel, lăutarii aveau posibilitatea să-și câștige existența prestând servicii diferitelor categorii de populație și fără să-i Însoțească pe circari. Rromii care practicau alte meserii tradiționale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
trestie (tip flautul lui Pan), tamburina (folosită de ursari), clarinetul. Muzica lăutărească conține multă improvizație (de aceea În prezent unii lăutari rromi au ales jazz-ul, arta improvizației și a variațiunii), este spontană, bogată ritmic, variată melodic, dezvoltă ample valențe interpretative (imită uneori trilurile păsărilor), conturează ritmuri suple, combinate (de la suav la pătimaș, de la jalnic la exuberant, de la grațios la impetuos), folosește schimbările de ritm și de măsură, sincopa (tonul sacadat și fraza prelungită), repetiția și tehnica variațiunilor, În unele spații
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie, tamburina, surla și clarinetul. Caracteristicile muzicii lăutărești sunt caracterizate de: - spontaneitate; - diversitate;ritmurile suple și combinate; - ample valențe interpretative; - natura transpozitivă;folosește așa-numita „gamă țigănească”. Astăzi meseria de muzician a fost preluată și este dezvoltată, aproape În exclusivitate, de rromii din neamul ursarilor. Un număr Însemnat de rromi-ursari, lăutari, au emigrat În occident de unde au revenit În țară
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
LLR, 23, nr. I, 1994, 52-57. [75] DUMITRESCU-BRATEȘ, MARIA, Limba română. Ghid de conversație. București, Editura Niculescu, 1994, 208 p. [76] DUNĂ, ION, Lucian Blaga: Paradis în destrămare. în: LLR, 23, nr. 1, 1994, p. 32-34. [77] DUȚU, OLGA, Lectura interpretativă a textului literar la ciclul primar, Ecouri, 2, nr. 12, 1994, 10-11; vers. fr. La lecture interprétative du texte liltéraire à l'école élémentaire, ZGR, 2, nr. 1-2, 1993, 83-84 [rez. rom.]. [78] ENACHE, DANIELA; ENACHE, GHEORGHE, Teste de limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
etc.) numără printre soluțiile oferite și comunicarea virtuală, iar fotografia de arhitectură este astăzi principalul agent de comunicare virtuală a arhitecturii. În cultura imaginii, fotografia de arhitectură este un instrument puternic care, dispunând de o difuzare globală și de mijloace interpretative ale realității, influențează direct calitatea culturilor arhitecturale prin controlul exercitat asupra difuzării mediatice și asupra percepției lor În societate. În comunicarea virtuală care susține calitatea consumabilă a faptelor culturale de astăzi, principalul mijloc de captare a atenției publicului este calitatea
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
demersuri arhitecturale și considerând fezabilă realizarea practică aunui astfel deinstrument de proiectare derivat 170 din arta fotografică, credem că acesta poate fi un aport În câmpul discuției despre preexistență, tradiție, și devenirea (considerăm ca „Înnoirea― este un termen limitat) fundamentată interpretativ pe aceste baze.
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
încă mai este însoțit de „ecouri” ale opticii unor critici influenți (Lovinescu și Călinescu, îndeosebi), sceptici în ce privește acele criterii de artă în stare să-l definească pe autorul Baltagului drept un autentic romancier. Și spun asta fără a uita abordările interpretative (Nicolae Manolescu, Constantin Ciopraga, Alexandru Paleologu...) nebântuite de îndoieli asupra calității de „romane” a unor capodopere sadoveniene. Totuși, câți critici l-ar socoti pe Sadoveanu, ca romancier, un egal al contemporanilor săi Rebreanu, Camil Petrescu? Șirul capodoperelor sadoveniene se deschide
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
în acel excepțional creuzet cultural care a fost Bizanțul, o atitudine spirituală ce este parte a Europei. Excesul de care a dat dovadă raționalismul și iluminismul veacurilor XVIII și XIX a însemnat mai cu seamă credința în hegemonia unei atitudini interpretative ce a părut aplicabilă oriunde și la orice. S-a creat pe această cale o viziune ce avea înfățișarea sistematicului și comprehen¬sivului în ceea ce privește istoria și cultura acelui spațiu al Europei, Răsăritul, ce nu putea să înfățișeze altceva decât o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a sistemului, în filosofia Răsăritului. Ceea ce s-a întâmplat atunci când, în secolul IV după Hristos, primii gânditori bizantini au trebuit să dea expresie modului creștin de a înțelege divinitatea, omul și lumea, este un fapt de o complexitate deosebită. Instrumentele interpretative care, până pe la mijlocul veacului trecut, au fost puse în lucru de exegeți în caracterizarea atitudinii spirituale din primele secole creștine și din vremea patristică, nu au putut găsi în literatura de această factură decât dominanta apologetică și pe cea a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
instrumentelor hermeneutice cu care a început să se ope¬reze în a doua jumătate a veacului XX. Direcția inaugurată de Martin Heidegger și continuată de Hans Georg Gadamer a însemnat conștientizarea orizontului în care se plasează hermeneutul în practica sa interpretativă, ca diferență față de orizontul interpretat. Interpretarea a încetat astfel de a mai fi o proiectare a mentalului exegetului la textul pe care îl avea în față. Recunoașterea diferenței, a specificului și identității sub care stă textul altui orizont cultural a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nu au reușit să justifice îndeajuns existența unei filosofări cu proprie identitate, în Răsărit. Precizări mai recente au venit să clarifice înțelesul folosinței termenului de filosofie în spațiul bizantin, reușindu-se într-o bună măsură să se iasă din fundătura interpretativă la care ajunsese exegeza clasică bizantină. În primul rând trebuie găsită raționalitatea sub care se justifică dubla atitudine a bizantinilor față de filosofie: respingere și în același timp utilizarea căilor și mijloacelor sale expli¬cative. De folos este aici precizarea oferită
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
platoniciene. Matsoukas consideră că această manieră nu poate fi regăsită în maniera în care a fost tratat discursul teologic în Apus, uneltele filosofiei operând și în câmpul discursului inspirat. Din această cauză chiar și interpreții moderni, au avut un handicap interpretativ atunci când au vrut să înțeleagă atitudinea bizantină față de filosofie. Ceea ce îi apărea în fața unui interpret apusean când citea textele bizantine care pomeneau sau implicau filosofia era folosirea necritică și indistinctă a acestui concept, fiind mereu prezentă îndoiala dacă în acest
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ca și în cel al XIV-lea. La fel și reluarea unor teme și preocupări constante, legate mai cu seamă de mereu reluata evaluare a experienței creștine, a scopurilor și mijloacelor acesteia. Acest fapt a stat la originea multor confuzii interpretative ce vizau spiritualitatea bizantină. Putem, la modul schematic, să identificăm în ce constau diferențele în maniera de filosofare pe parcursul îndelungatei existențe a Imperiului Bizantin. Pentru a accentua schimbările survenite, vom face referință la un moment de început și la unul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]