6,649 matches
-
adevăratei fascinații emanate. Contribuie din plin cultura aleasă, o inteligență superioară, bine augmentată de un subtil simț al umorului, un fel de a privi și de a vedea în profunzime realitățile înconjurătoare, marea experiență în lucrul cu oamenii dar și intuiția că folosește cu aceeași grație și eleganță oricare din cele șapte limbi pe care le vorbește fluent. Dintre care două (ebraica și rusa) au și grafii diferite. Normal, te bucuri fiindcă, uite, ai prilejul de a întâlni omul pe care
CU MAGDALENA BRĂTESCU LA INTERSECŢIA UNIVERSURILOR de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375157_a_376486]
-
soarelui? Tată, mă auză? Nu mai vreai să stai cu mine de vorbă? Sunt eu, Niculae, mamei te arăți și mie nu. De ce? Nu maiai nimic să-mi spui?” Întregii comedii verbale, Marin Preda îi scoate la iveală o adâncă intuiție a omenescului, în sens tragic. Disimularea lui Moromete e o reacție defensivă, dictată de o îndelungată experiență istorică. Între vorbe și gânduri el introduce un decalaj deliberat, care-i dă posibilitatea să-și păstreze o mare stăpânire de sine și
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
de a-și valorifica înzestrările scriitoricești, prin înălțarea scrierii din planul adecvat reportajului sufletesc în cel al ficțiunii romanești. El imaginează o poveste de viață și istorie încărcată de dramatism, pornind pare-se de la o întâmplare reală, pe care are intuiția creatoare de a o integra unor evenimente ce au marcat, în mod tragic și acuzator, decizii politice inumane ale căror materializări au adus grave mutilări sufletești nu doar unor destine individuale ci și unor întregi colectivități umane. Două sunt evenimentele
DRAMA UNEI COPILE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372133_a_373462]
-
să înțelegi, dacă nu vezi lucrarea ori măcar fotografia ei. Nu fusese considerată demnă de a fi achiziționată, fiindcă nimeni nu îi înțelesese mesajul, liniile curbe strident materializate în tușe groase, angoasante alarmau ochii, nicidecum... -... să lase privitorului privilegiul propriei intuiții, să înțeleagă obiectul inspirației, nu? continuă poetic Miramoț -Cam așa, îi zâmbi Solitarul. Cu atât mai mult, li se părea o lipsă de imaginație, dacă nu și o ironie din partea autorului lucrării de a-i da asemenea titlu. Ei bine
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
DE-AL TREILEA OCHI TEO CABEL, Tablouri fără semnătură, Editura LORILAV, 2010 Încă de la prima poezie prezentă în volumul de față, Teo Cabel se dovedește un intuitiv. Deși ochii nu-i sunt îndeajuns, urechile prea puține, el a descoperit, prin intuiție, cum să privească și să-și descopere universul: „Ochii mei, ferestre prin care / Nu Te văd niciodată...// Te simt / Și nu știu unde / Să arăt cu mâna!” (Ferestre) Este vorba, desigur, despre Dumnezeu care se află în fiecare din noi, nu-L
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
făceam?!! Nu cred! Vin cu câteva teorii cu liniuța căci vorba aceea nu sunt pe științe umaniste: - gândesc mai mult cu sufletul decât cu creierul - orice înseamnă asta dă-mi un stimul afectiv pozitiv și fac o treabă frumoasă sigur - intuiția feminină la cote înalte - ce o mai fi și asta? - am văzut că pot intui continuări la teoreme sau răspunde corect la întrebarea "cum e de bun simț să fie?" - mai pe șleau dacă eu aș fi creeat lumea - cum
CAND DUMNEZEU ITI ESTE SUFLEUR de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375690_a_377019]
-
putea, dacă ți-ai folosi puțin creierașul! îi replică Amneris, în gând. Hai femeie, aruncă o privire la aparatele astea! Tu știi prea bine care sunt valorile normale, căci ești mai deșteaptă decât colegele tale! Hai Lucia, un pic de intuiție, ce naiba! Vezi ce a combinat nenorocitul ăla de Giani pe aici, de m-a sabotat în felul ăsta!” Privirea ei împunse cu disperare asistenta care o privea ca pe o integramă imposibil de rezolvat. - Da, crede-mă că mă gândesc
CONDAMNARE ( CONTINUARE-FRAGMENT 19) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375666_a_376995]
-
ce te gândești? mă întrabă Corra, lipindu-mi buzele mătăsoase de ureche. Nu mă supăr dacă te gândești la iubita ta. Ai o iubită, nu-i așa? Nu se poate să nu ai o iubită! - Da, îi șoptesc, uimit de intuiția ei. - Maria? Mă sperii. - De unde știi cum o cheamă? - Tocmai i-ai pronunțat numele în locul numelui meu, dar nu mă supăr! Poți să-mi spui și așa! - Te rog să mă ierți! - Și eu am un iubit, stai liniștit! Și
DRUMUL APELOR, 31 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375700_a_377029]
-
și cu siguranță ar fi ieșit urât. Decise să-l aștepte, sperând ca va ajunge pentru cursa următoare care era peste două ore. Dealtfel, nici nu ar fi putut purta singură atâta bagaj! Erau doi km de la stație până acasă. Intuiția ei de dovedi justă și respiră ușurată când îl văzu sosind fluierând vesel, însoțit de doi prieteni. Renunță să-l mai dojenească pentru întârziere și urcară în autobuz cu toții. Dar ghinionul făcu în așa fel, ca autobuzul să aibă o
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
nu dincolo de zonele existențiale ale lumii acesteia limitrofe și claustrofobice. Iar dacă suntem absolut siguri și convinși că lumea aceasta este singura lume posibilă în infinitul astronomic de posibilități, poate că n-am fost suficient de binecuvântați și cu darul intuiției și al viziunii metafizice, cu darul vederii. (Darul intuiției metafizice) • Trezirea omului din somnul metafizic și mithopoetic este un epifenomen istoric relativ recent. După ce am dormitat o istorie întreagă legănați de vise poetice ne-am trezit acum la o realitate
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
claustrofobice. Iar dacă suntem absolut siguri și convinși că lumea aceasta este singura lume posibilă în infinitul astronomic de posibilități, poate că n-am fost suficient de binecuvântați și cu darul intuiției și al viziunii metafizice, cu darul vederii. (Darul intuiției metafizice) • Trezirea omului din somnul metafizic și mithopoetic este un epifenomen istoric relativ recent. După ce am dormitat o istorie întreagă legănați de vise poetice ne-am trezit acum la o realitate rece pe care încercăm prin toate mijloacele să o
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
capabili să vadă ceea ce este de văzut, îi va cuprinde iarăși dorul de vis metafizic. (Dorul de vis metafizic) • O fi creierul aur cenușiu cu însușiri electrochimice și electromagnetice, ochiul un aparat de fotografiat ori video, dar gândurile, ideile, emoțiile, intuițiile ce sunt? Intre formele materiale ale realității și cele invizibile, non-corporale, există o prăpastie dar și un pod al imaginației metafizice. Orb lângă orb ținându-se de mână, toți pot cădea în prăpastia metafizică. Doar unul dintre ei dacă și-
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
mai multe șanse de mântuire decât mulți care au avut darul credinței întratât încât să poată muta și munții din loc. S-ar putea ca mulți atei să nu au fost înzestrați și cu darurule bogate ale imaginației și ale intuiției metafizice. Dacă nu omul este creat după chipul și asemanarea lui Dumnezeu, ci Dumnezeu este creat după chipul și asemănarea omului, atunci n-ar trebui să fie pe lume atâți ateiști și antiteiști. Totul este clar, misterul s-a rezolvat
TEOLOGUMENA – DESPRE ATEISM de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379229_a_380558]
-
șă plâng? Ha, ha, ha! Disperat, moș Ion înțelese că tâmpitul nu-l va ajuta cu nimic. Așa cum, în toate situațiile în care văzuse moartea, nimeni nu-l ajutase. Între timp îi revenise respirația normală. Simpatica doamnă dispăruse și ea. Intuiția îi spunea că, deși a plecat de lângă patul lui, stă pe-aproape ca să-și râdă de el. Deaceea îi spuse lui Ionică: Mă băiatule, de data asta nu glumesc. Moartea mă ține-n ghiare ca pisica pe șoricel. Ha, ha
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
să eviți nenorociri prescrise, Ce revelație te ajută să-nțelegi Că-ți vin pedepse și bucurii, destinice? Să nu dai vină doar pe soarta O fi existând și-acea predestinare, Dar în moment nodal, îndrăznește, speră Viitorul nu-i implacabil, intuiția-i singură salvare! La răscruce mi-e destinul, știu, Dar n-am nevoie de nici o profeție Spre o predestinare oarbă, chiar vreau să fiu Supusă unui test divin de-nțelepciune! -Aleg să-mi fie Viața, Provocare! Referință Bibliografica: La răscruce
LA RĂSCRUCE MI-E DESTINUL ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369174_a_370503]
-
fiica și cu ginerele era ameliorată. Și, ca și când ar fi fost în temă, Mira se eschivă cu tact, încât medicul ar fi putut să-și dea singur răspuns. Revenind în cameră, îi disipă Marietei curiozitatea afișată în priviri, înțelegând că intuiția nu o înșelase, că ceva se voia descoperit, că, poate, doar ea avea s-o ajute pe Marieta să-și revină cu demnitate... Și, ca și când n-ar fi existat nici o întrerupere, Mira se pomeni că evocă un alt moment din
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
de stilizare. Compozițiile sale sunt geometrice, lipsite de disonanță, sugerând spontaneitate în culori. Stilul lui este asociativ, vizual și ideatic. Artistul ne invită în universul cosmic, în care predomină mișcarea, dinamica astrelor, firească apariție a vieții, evoluția și „creația" omului... Intuiție și spontaneitate, expresivitate și impact imperativ asupra privitorului, abordare temerară, neconvențională a temei - iată ce caracterizează lucrările acestui neobosit novator. Numai în ultimii ani, Itzhak Hanit a vernisat cinci expoziții personale și a participat la opt expoziții de grup în
ÎN LINIE DREAPTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374280_a_375609]
-
care poți zări veșnicia. Prima parte cuprinde impresii de călătorie. Poetul Liviu Jianu, referindu-se la această carte, afirmă cu admirație: „Există oameni care transmit prin cuvânt o simfonie a simțurilor, și nu numai, a memoriei, istoriei, geografiei, artei, culturii, intuiției, a extrasimțurilor, a conștiinței, a magmei care le aparține, dar la care suntem și noi toți conectați, fie și numai prin cuvântul comunicat". Sub pana autoarei, lumea largă devine "Omenirea Pitorească", parafrazându-l pe Vlahuță. Ceea ce spune Milena Munteanu este
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
Carte unică, de o rară coerență compozițională, Evanghelia Tăcerii - Solilocvii are o construcție armonioasă, inseparabilă între conținutul poetic, dens și forma adecvată, materialul lingvistic fiind ordonat după o logică interioară. Părțile se organizează într-un tot unitar, ca produs al intuiției artistice, dar și ca realizare deliberată de creatorul ei. Vitalitatea cuvântului o dovedește originalitatea, atât în planul creației, cât și în cel al meditației asupra poeziei: „Cuvântule, dezbracă-te încet! Descalță potcoava puterii și spune-mi: pe ce cărare mi-
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
ale textului poetic, pe care le-am identificat, le corespund trei modalități ale limbajului și am în vedere: înțelegerea rațională („Cum să te uit, Tăcere...”), nivelul simbolic („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie și tristă ziua desfide letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
formă a materiei despărțită de ape. În Evanghelia Tăcerii, citim o frumoasă și concentrată compoziție lirică despre geneză și extincție: „Pământul din Tăcere s-a născut! Și în tăcere se va duce în pământ!” Convins de apriorismul kantian al formelor intuiției sensibile, de subiectivismul timpului și al spațiului, poetul se întreabă: „Gol e pământul și acum fără tine. Ce cauți, mărite, în grădina mea?” Regenerarea spirituală se produce ori de câte ori se reîntoarce (fie și numai cu gândul) la pământul natal: „Pământ al
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
este, de fapt, axis mundi: „Inima Oceanului se va preface în munte, luna Câmpia va-mbujora, pe ritmul de ploi și de lacrimi, numai tu, numai tu vei cânta ... ” Centru al vieții spirituale - inima, simbol al chintesenței divine, este locul intuiției, al cunoașterii contemplative: „Inima mea a uitat Adevărul, de aceea, acum sporesc prin Tăcere, frigul și cataclismul așteptărilor, pun pe masă pâinea nenorocului, cuțitul stă în închinăciune și, dintr-odată, sufletul meu vorbește pădurilor: depărtați-vă de acest mincinos poet
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
absolutului, ca ceea ce este în sine universal, lipsit de diferențe, și astfel complet nedeterminat. Această abstracție extremă, întrucît nu are nici conținut particular, nici nu este reprezentată ca personalitate concretă, nu se înfățișează sub nici un aspect ca o materie căreia intuiția i-ar putea da o formă oarecare. Deoarece Brahman, ca această supremă divinitate în general, este absolut inaccesibil simțurilor și percepției, ba, propriu-zis, nu este nici măcar obiect pentru gîndire. Deoarece de gîndire ține conștiința de sine, care își afirmă un
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a priori orice conexiune dintre gîndirea hegeliană și gîndirea indiană veche, în timp ce realitatea este cu totul alta: pînă la sfîrșit, în respingerea tocmai a ideilor respective, își va însuși o anume mentalitate fundamentală ce este în esență indiană. 2. Invers, intuiția índică sare în chip tot atît de nemijlocit din acest domeniu al suprasensibilului în acela al celei mai palpabile realități sensibile. Cum însă identitatea nemijlocită și deci calmă a celor două laturi este suprimată, și în locul ei diferența a devenit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
încorporează conținutul enorm al absolutului în sensibilul nemijlocit și individual, în așa fel că acest ce individual însuși așa cum este el, trebuie să reprezinte desăvîrșit în sine un astfel de conținut și să existe ca atare ca acest conținut pentru intuiție. În Rămăyana, de exemplu, prietenul lui Răma, Hanuman, prințul maimuțelor, este o figură principală și săvîrșește cele mai vitejești fapte [128]. [...] De asemenea, vaca Cabală, care apare în Rămăyana și ea, în episodul cu penitențele lui Visvamitras, este învestită cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]