3,057 matches
-
demonstra că atitudinile ce puteau fi ușor etichetate drept antisemite nu căpătau o mare amploare și credibilitate, deși numărul vocilor lucide din politica românească în privința relației dintre români și evrei nu creștea în mod deosebit. Apreciată pe bună dreptate de către istoriografia românească ca perioada marilor reforme pentru spațiul de la nordul Dunării, domnia lui Al.I. Cuza lăsa nerezolvate, după șapte ani de guvernare, probleme diverse din mai multe domenii de activitate. Una dintre acestea, care a reprezentat în opinia noastră un
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de rezistență împotriva ocupantului nazist (Constantiniu, Chiper: 1995, 9-10), în timp ce în alte viitoare "democrații populare" grupările de partizani erau deosebit de active (Iugoslavia sau Polonia). Pe cale de consecință, comuniștii români se erijează în principalii orchestranți a ceea ce va fi denumit, în istoriografia dintre 1948-1989, "marele act istoric", "insurecția națională armată antifascistă" și, respectiv, "revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă" (Giurescu: 1996, 6). Cu toate acestea, într-o lucrare publicată la sfârșitul regimului, partidul nu mai este nici măcar menționat ca
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rescrise pe cât posibil, eliminându-se orice conținut "dăunător"; hărțile au fost de asemenea modificate, fiind omise Basarabia și ținutul Herța; proiecțiile cinematografice, emisiunile radio și corespondența populației erau de asemenea cenzurate (Mocanu: 1995, 199-201). În aceste condiții, partidele numite în istoriografia stalinizată "istorice" vor pretinde organizarea de alegeri democratice, singura măsură funcțională aptă de a surmonta criza politică aflată pe un traseu ascendent. Opțiunea lor se lovea de intransigența Anei Pauker sau a lui Vasile Luca, lideri comuniști de formație cominternistă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acest statu-quo era difuză și ținea de raporturile de forță încă nedefinitivate de la sfârșitul războiului și deci nu putea fi atribuită preponderent, așa cum încearcă să ne convingă Ion Șuța, dezinteresului vinovat al puterilor occidentale (Șuța: 1991, 286-297). Tonul encomiastic al istoriografiei române din perioada conducerii lui Gheorghiu-Dej la adresa rolului Armatei Roșii în reorganizarea postbelică a țării avea să fie atenuat treptat în timpul epocii Ceaușescu, pe măsură ce veleitățile independentiste ale secretarului general al PCR se amplificau. În ultimii ani ai regimului, a devenit
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
148), poziția lui Dej era departe de a fi consolidată, între 1945 și 1948 fiind relativ precară și până la neutralizarea politică a Anei Pauker și a susținătorilor săi Vasile Luca și Teohari Georgescu, survenită la începutul anului 1952, instabilă. În istoriografia perioadei 1945-1952 se întâlnește uneori o dihotomie pernicioasă, aceea dintre comuniștii așa-zis "locali" sau naționali, conduși de Gheorghiu-Dej, respectiv comuniștii ajunși după 23 august de la Moscova, denumiți "internaționaliști" sau simplu "moscoviți", a căror figură emblematică era încarnată de Ana
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
profita de campania de destalinizare pentru a își exprima nemulțumirile. Conflictul cu liderii PMR ajunge la apogeu în februarie 1958, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la grevele muncitorilor ceferiști de la Grivița, cele mai importante din perioada interbelică. În istoriografia oficială a momentului, hipertrofiat și sistematic distorsionat, Dej va ocupa locul central; în realitate, el nu fusese decât unul dintre organizatorii secundari ai grevei, meritul principal în acest sens aparținându-i vechiului militant comunist Constantin Doncea. Convocat pentru a lua
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a justifica proaspăt descoperita tendință a regimului Dej, ultimul pronunțându-se în termeni deosebit de virulenți la adresa Uniunii Sovietice: "Porcii de ruși!". Animozitatea care a apărut în secolul XIX între Principatele Române și Imperiul Țarist reprezintă un subiect deloc neglijat în istoriografia română post- decembristă. În perioada comunistă însă, subiectul a fost reintegrat în circuitul istoric de abia la începutul anilor '60, ca urmare a eforturilor Bucureștiului de a se elibera de sub tutela sovietică. Opresiunile la care imperialismul rus supusese populația și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
posibile ale lui Marx. Și în deceniile următoare poate avea loc, probabil va avea loc, o dezvoltare a gândirii și practicii care ne-ar putea permite să ajungem la un nou consens ideologic, la o nouă epistemologie științifică, o nouă istoriografie care va încorpora previziunile și valorile fundamentale ale lui Marx și, în spirit marxist, le va depăși înspre un nou Aufhebung care ar putea permite construcția unei lumi mai democratice, mai egalitare (Wallerstein: 1991, 96-97). Iată deci adevărata dimensiune a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
țară pe care, chipurile, ar fi pierdut-o de două ori, în 1526 prima dată și în 1918 a doua oară. Omul nostru, amețit de istoria milenară a „splendidei rase”, vorbește de „Noua descălecare” secuiască, folosind un termen luat din istoriografia românească, cu profunde semnificații: „descălecare” în sens de întemeiere de țară. Acum e mai clar: se cere întemeierea unei țări secuiești, care nu poate fi decât un bantustan, asaltat de români, care l-ar putea lăsa să moară de foame
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
90 de ani de la prima revenire a Basarabiei la Țara Mamă, România. De când s-a putut vorbi la noi despre Basarabia, în mod public, nu pe la colțuri, problema unirii românilor din teritoriul dintre Prut și Nistru a fost prezentată de istoriografia „comunistă” și de cea postdecembristă într-o viziune triumfalistă, a adunărilor plebiscitare care hotărăsc entuziast unirea, ca și cum toți priveau cu jind la raiul din România, roasă de lipsuri, de boli și de ocupația străină, a trupelor Puterilor Centrale. Prea puțin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
susține revendicările (juste sau nu). Iată de ce argumentele istorice au devenit foarte importante în regiunea aceasta, suplinind lipsa forței militare. Dimitrije Djordjevič scotea în evidență faptul că "doi factori determină relațiile dintre istorici și politică în Balcani: rolul jucat de istoriografie în naționalismul modern și cel interpretat de pătura subțire a intelectualității în viața publică și politică a popoarelor din Balcani. Începînd din secolul al XVIII-lea, renașterea națională (politică) a societății balcanice și-a găsit baza ideologică în operele și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a asistat la cursurile lui Treitschke. Ca și amiralul A. von Tirpitz (ca și amiralul A. T. Mahan, acesta avea legături strînse cu George Bancroft și cu școala lui filosofică) N. M. Karamzin, care a lucrat în Rusia înainte ca istoriografia naționalistă să-și facă apariția acolo, a justificat puterea nelimitată și arbitrară a autocrației rusești. Argumentele lui erau bazate pe istoria Rusiei. Acești istorici s-au amestecat puțin în politica țărilor lor, cu toate că scrierile și cursurile lor au exercitat o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
realismul, Bismarck și Marx. Cu toate acestea, Italia s-a unit grație naționalismului romantic. Germania se va uni nu datorită romantismului, ci prin "fier și sînge", prin așa-numita Realpolitik a lui Bismarck. Cu toate acestea, în noul Imperiu German, istoriografia naționalistă avea să se manifeste prin Heinrich von Treitschke și prin istoricii germani care i-au devenit discipoli: Max Lenz, Gustav Schmoller, Dietrich Schaffer, Hans Delbruck și alții. Națioalismul romantic și-a făcut apariția în Europa central-răsăriteană în prima jumătate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
plăceau (poate că nici nu le înțelegea cu adevărat), dar recunoștea existența lor și a învățat să coexiste cu națiunea. În zilele noastre, mulți intelectuali consideră națiunea drept domeniul "naționaliștilor". Aceste școli filosofice revizioniste încearcă să pătrundă pînă și în istoriografie, respingînd importanța trăsăturilor naționale 8. Ei uită în ce constă diferența dintre șovinism și faptul de a fi conștient de trăsăturile naționale. Drept urmare a exceselor unui anumit naționalism rasial din timpul secolului al XX-lea, unii intelectuali ignoră și disprețuiesc
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Preluînd și dezvoltînd unele descoperiri ale lui Xenopol, Iorga a susținut că geto-dacii sînt strămoșii românilor, prin căsătorii mixte contractate cu cuceritorii lor romani; argumentele sale generale stabilesc locul poporului român în cadrul culturii europene. Tendințele junimiste erau foarte pronunțate în istoriografia lui Iorga. El susținea că feudalismul nu a fost un produs organic al societății românești, care era bazată pe răzeși, fiind adaptat sub influența dezbinătoare a Ungariei, Poloniei și Bizanțului. Nu fusese nimeni altul decît Mihai Viteazul cel care a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
părăsește scena politică (la care el însuși s-a referit în repetate rînduri ca fiind un "Super-Fanar")61 și revine la munca lui de istoric! Un pasaj poetic și straniu pe care Iorga l-a scris despre Miron Costin, părintele istoriografiei românești, i s-ar putea aplica și lui. Relatînd arestarea lui Miron Costin, despărțirea lui cu forța de familia sa și asasinarea lui de către acoliții lui Constantin Cantemir, Iorga presupune următoarele: "Poate că acoliții lui Cantemir nu l-au lăsat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
controversate, în special modul în care îl interpretează el pe Mihai Viteazul, ca și pe celălalt fulger de-o clipă al scenei românești, acea sclipire democratică incitatoare (un alt istoric politician) care a fost Nicolae Bălcescu. Panaitescu a reintrodus în istoriografia românească un element căruia i se simțea lipsa de la dispariția lui Bogdan: cunoașterea profundă a limbilor slave, de la fundamentala slavă veche (bisericească), trecînd prin polonă și rusă, pînă la sîrbo-croată. Fusese și el studentul lui Iorga la București și la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de o gerontocrație"162. Nu este deloc greu să ghicim la cine se referea Giurescu. Să ne amintim de discursul de deschidere ținut de Panaitescu în 1929 la Congresul de la Sibiu. El își exprima dorința "de a face (astfel ca) istoriografia românească să fie mai occidentală și mai puțin balcanică, deoarece istoria aceasta mai occidentală și mai puțin balcanică reflectă o altă generație". Iorga a replicat: "ca și cum istoria ar fi proprietatea unei anumite generații!"163 Viziunea lui Iorga asupra istoriei se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
eforturi la fel de importante în această privință din partea oponenților lor"; și, în sfîrșit, 4) chemarea istoricilor Noii școli la combaterea "exceselor naționale" și la "obiectivitate metodologică". Michelson menționează că aceste eforturi, "deși nu au fost întotdeauna constante...", au ajutat la maturizarea istoriografiei românești 167. Autorul cărții de față nu poate decît să-și exprime opinia. "Revista istorică română" a fost o publicație valoroasă, Panaitescu aducîndu-și contribuția la istoriografia română prin abordarea sa originală și cunoștințele lui în domeniul limbilor slave și al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
menționează că aceste eforturi, "deși nu au fost întotdeauna constante...", au ajutat la maturizarea istoriografiei românești 167. Autorul cărții de față nu poate decît să-și exprime opinia. "Revista istorică română" a fost o publicație valoroasă, Panaitescu aducîndu-și contribuția la istoriografia română prin abordarea sa originală și cunoștințele lui în domeniul limbilor slave și al slavisticii. Brătianu era expert în istoria Bizanțului. Contribuția lui Giurescu la istoriografia română a fost etichetată de Michelson drept un "reper", ceea ce este poate exagerat. Giurescu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
exprime opinia. "Revista istorică română" a fost o publicație valoroasă, Panaitescu aducîndu-și contribuția la istoriografia română prin abordarea sa originală și cunoștințele lui în domeniul limbilor slave și al slavisticii. Brătianu era expert în istoria Bizanțului. Contribuția lui Giurescu la istoriografia română a fost etichetată de Michelson drept un "reper", ceea ce este poate exagerat. Giurescu nu oferea orizontul intelectual al lui Iorga. Cunoștințele lui de istorie universală erau limitate și nu deținea nici cunoașterea profundă a istoriei vecinilor României. Capacitatea lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
românilor a profesorului Giurescu au depășit tot ce se știa pînă acum în domeniul recenziilor de carte". (Iorga i-a numit pe istoricii Noii școli de istorie "măgari turbați"). Condurachi scria că "aceasta este o metaforă extrem de rară în paginile istoriografiei universale"176. Dar ceea ce era mai rău abia de acum înainte avea să se întîmple. Iorga, eternul student, a alcătuit din inițialele numelor lui Giurescu și Panaitescu cuvinte formate din patru litere pe care le-a folosit într-o serie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
119. După șaizeci sau optzeci de ani, nu putem spune decît că Iorga nu văzuse încă nimic. În ceea ce privește opera istorică a lui Iorga din ultimul deceniu al vieții sale, ne vom referi la cele mai importante titluri. Locul României în istoriografie a fost stabilit de trioul Xenopol, Pârvan și, mai ales, de Iorga. Xenopol a fost autorul teoriei dacoromâne, Pârvan a furnizat dovezile arheologice, iar Iorga a contribuit la stabilirea locului României în istoria universală. După o viață întreagă de cercetări
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
273 346 359 408 415 441 445 461 463 469 În aceeași colecție au mai apărut: 1. Sherman David Spector, România la Conferința de Pace de la Paris 2. Stephen Fischer-Galați, Europa de Est și Războiul Rece 3. Fr. Kellogg, O istorie a istoriografiei române 4. Catherine Durandin, Istoria Românilor 5. Stephen Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea În pregătire: Walter M. Bacon, Nicolae Titulescu Format 1/16 (70 x 100) Bun de tipar: 1998; Apărut: 1999 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
folosit din plin de ocazie! Am profitat frumos în folosul istoriei." Șeicaru, op. cit., pp. 85-87 44 "Noua Școală" ("Noua Școală de Istorie") urma să fie o încercare a istoricilor mai tineri de a introduce o versiune mai puțin romanțată în istoriografia română 45 Iorga explica în fața unui public american că "singura cale de a ține o conferință acceptabilă despre istorie este să o faci ca istoric, nu ca profesor de istorie. Dacă o faci ca profesor de istorie, cauza este pierdută
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]