2,990 matches
-
a aderat și istoricul Fioravanti care a scris în secolul al XVIII: Fioravanti, Memorie storiche, pp. 39-46. În general, pentru studierea autonomiilor orașelor toscane, vezi E. Fasano Guarini, "Potere centrale e comunità soggette nel Granducato di Cosimo I", Rivista storica italiană, LXXXIX, 1977, pp. 490-538. 34 Pentru existența acestor legături deja în epoca luptelor dintre "Albi" și " Negri" din Florența și Pistoia [delle lotte fra i Bianchi e Neri sia di Pistoia che di Firenze] vezi R. Davidsohn, Storia di Firenze
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
188 de florini. 45 N. Machiavelli, Îl Principe, cap. 20. 46 Reforma din 24 aprilie 1376, publicată în I capitoli del Comune di Firenze, Guasti I. (ed.), pp. 19-21. 47 Ediție critică în D. Quaglioni, Politica e diritto nel Trecento italiano. Îl "De tyranno" di Bartolo da Sassoferrato (1314-1357), Firenze, Olschki, 1983, pp. 131-146. Vezi și A. Marongiu, "Îl regime bipartitico nel trattato șui guelfi e i ghibellini ", în Bartolo da Sassoferrato. Studi e documenti per îl VI centenario, ÎI, Giuffrè
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Changing Patterns of Medicean Patronage: The Florentine Dominion During the Fifteenth Century", în Gian Carlo Garfagnini (ed.), Lorenzo îl Magnifico e îl suo mondo. Convegno internazionale de studi, Florența, Leo S. Olschki, 1994, pp. 87-107. O versiune mai scurtă, în italiană, a fost publicată că "Appunti șui rapporti dei primi Medici con le comunità del dominio fiorentino", în Riccardo Fubini (ed.), La Toscana al tempo di Lorenzo îl Magnifico. Politică, economia, cultura, arte, Pacini Editore, Pisa, 1996, 3, pp. 907-1015. Sunt
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
p. xix. În pofida, anilor dați în titlul Del Piazzo, volumul include de asemenea câteva ricordi ale scrisorilor din anul 1476. Pentru perioada 1492-1494, vezi M. Del Piazzo, "I ricordi de lettere di Piero di Lorenzo de' Medici", în Archivio storico italiano, 112, 1954, pp. 378-432; și 113, 1955, pp. 101-142. Multe dintre numeroasele lacune care apar în aceste consemnări, îndeosebi în decursul anilor 1470, au rezultat din perioadele în care secretarii lui Lorenzo au încetat să păstreze înregistrări asupra muncii lor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de' Medici and Arezzo, pp. 40-41, discută patronajul lui Luca Piti la Arezzo. * Publicat inițial în engleză în Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power, ed. W. Connell and A. Zorzi, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 144-164. Publicat în italiană în Lo stato territoriale fiorentino (secoli xiv-xv): ricerche, linguaggi, confronti, W. Connell și A. Zorzi (eds), Pacini Editore, 2002, pp. 359-383. Îmi face plăcere să le mulțumesc lui Arthur Field și Paul Kristeller pentru comentariile lor pe marginea schiței acestui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Appendix I, unde Silvester era numit "del Massaio" în sentința dată împotriva lui, și "Massaio" în sentința dată împotriva lui Chiarus. 6 Despre Cei Opt pentru Securitate, vezi Giovanni Antonelli, "La magistratură degli Otto di Guardia a Firenze", Archivio storico italiano, CXII, 1954, pp. 3-39; Lauro Martines, Lawyers and Statecraft în Renaissance Florența, Princeton, Princeton University Press, 1968, passim; Andrea Zorzi, L'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica Fiorentina. Aspetti e problemi, Leo S. Olschki, Florența, 1988. 7 Legea din 25
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
176-191. 73 Nicolai Rubinstein, The Government of Florența under the Medici, 1434-1494, Clarendon Press, Oxford, 1966, pp. 246, 259, 269 and 277. 74 Despre ambasada venețiana a lui Manetti, vezi Nadia Lerz, "Îl diario di Griso di Giovanni", Archivio storico italiano, CXVII, 1959, pp. 247-278; și Francesca Trivellato, "La missione diplomatică a Venezia del fiorentino Giannozzo Manetti a metà Quattrocento", Studi veneziani, n.s., XXVIII, 1994, pp. 203-235. Interesul său principal comercial în Veneția constă într-o investiție de 2.000 de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Florența, Papafava, 1987, p. 176 n. 187. 76 Elio Conți, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984, p. 349, descrie discuția din 6 Martie 1453. Martelli, "Profilo ideologico", cît., pp. 30-33, explică ce era atât de ofensiv într-un astfel de tratat aparent inofensiv. Cf. Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 593. 77
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
al Manetti nella "cinquina" del 1452, confrontato con i coefficienti dello stesso nelle precedenți "distribuzioni", era obiettivamente eccessivo". 87 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 601; Naldi, Vită, cît., col. 593. 88 Matteo Palmieri, Ricordi fiscali, 1427-1474, (ed.) Elio Conți, Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984, p. 156, îl enumeră pe Pitti că primul dintre cei cinci membri ai comisiei de la Cinquina din 1452. 89 Cifră provine de la o înregistrare cadastrala păstrată în Biblioteca Comunale Forteguerriana di Pistoia, Fondo forteguerriano
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sau Cei Zece pentru Război [Dieci di Balia], în scopul de a primi și execută o sentință hotărâtă de aceste corpuri. A se vedea Andrea Zorzi, "Aspetti e problemi dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina", în Archivio storico italiano, 145 (1987), p. 443. 13 H. F. Jolowicz și Barry Nicholas, Historical Introduction to the Study of Român Law, 3rd ed., Cambridge University Press, Cambridge, 1972, pp. 395-397. 14 Ernst H. Kantorowicz, The King's Two Bodies: A Study în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1364 de la Azzolino Viviani, chomesaro vostro la Sân Miniato, ibid., fol. 69. Alte scrisori de la aceiași funcționari ai timpului au fost publicate în Giuseppe Canestrini, "Documenti per servire alla storia della milizia italiană dal XIII secolo al XV", Archivio storico italiano, ser. 1, vol. 15 (1851), pp. 61-69, dar cuvântul commissario nu apare în studiul său. Canestrini (ibid., p. XL notă 1) se referă la anumite scrisori din 1359 redactate de commissari fiorentini, dar până la închiderea Arhivei Florentine de Stat nu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Gli stemmi del Palazzo d'Arnolfo di Sân Giovanni Valdarno, Cantini, Florența, 1986, pp. 13-22. Asupra ideii de "vicariat" în Italia medievală târzie, vezi: Giovanni De Vergottini, "Ricerche sulle origini del vicariato apostolico", în idem, Scritti di storia del diritto italiano, 3 vol., ed. Guido Rossi, Milano, Giuffrè, 1977, ÎI, pp. 537-584; Giovanni Tabacco, "Sulla distinzione fra vicariato politico e giuridico del sacro impero", Bollettino storico-bibliografico subalpino, 46 (1948), pp. 31-71; Philip J. Jones, The Malatesta of Rimini and the Papal
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
of State, 1100-1300", în idem, Studies în Medieval Legal Thought: Public Law and the State, 1100-1322, Princeton University Press, Princeton, 1964, pp. 241-309. 32 A se reține concluzia recentă a lui Alberto Tenenti, Stato: un'idea, una logică. Dal comune italiano all'assolutismo francese, Îl Mulino, Bologna, 1987, p. 43: "nella sensibilità collettiva italiană della metà del Trecento un concetto di `stato' è ormai strutturato e adulto". A se compară, totuși, cu Harvey C. Mansfield, Jr., "On the Impersonality of the
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Comparisons and Relations, ÎI, Cinquecento, La Nuova Italia, Florența, 1980, pp. 101-133, 107-109. 69 Zorzi, "Uffici", completează, pentru începutul Quattrocento-ului, tabloul oferit de Gino Mași, " Îl sindacato delle magistrature comunali nel sec. XV (con speciale riferimento a Firenze)", Rivista italiană per le scienze giuridiche, n.s., 5 (1930), offprint. Ar trebui specificat, în orice caz, ca investigarea învinuirilor aduse funcționarilor teritoriali necesită că martorii să meargă la Florența, unde oamenii din regiunile supuse erau deopotrivă vizibili și vulnerabili la represalii. 70
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
au fost recent reconstituite după "leze Pisana" din1492, text publicat în Novissimorum Statutorum ac Venetarum Legum Volumen, Pinelli, Veneția, 1729, fols. 156v-158v. Aprecieri moderne asupra Auditori Novi se găsesc în Bruno Dudan, Sindicato d'oltremare e di terraferma, Rome, Foro italiano, 1935; J. E. Law, "Verona and the Venețian State în the Fifteenth Century", în Bulletin of the Institute of Historical Research, 52 (1979), pp. 17-20; Gaetano Cozzi, "La politica del diritto", în Stato, società e giustizia nella repubblica veneta (secc
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Dunker & Humblot, Leipzig, 1910, pp. 291-292. 99 Fubini, "Classe", pp. 127-29; Sergio Bertelli, "Petrus Soderinus Patriae Parens", Bibliothèque d'Humanisme et Renaissance, 31 (1969), pp. 93-114; Roslyn Pesman Cooper, "L'elezione di Pier Soderini a gonfaloniere a vită", Archivio storico italiano, 125 (1967), pp. 145-185; eadem, "The Florentine Ruling Group under the Governo Popolare, 1494-1512", Studies în Medieval and Renaissance History, n.s., 7 (1984-1985), pp. 98ff. 100 Câteva indicații, nu în întregime clare, cu privire la commissari care i-au înlocuit pe căpitani
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pot fi găsite în Antonio Anzilotti, La costituzione internă dello Stato Fiorentino sotto îl ducă Cosimo I de' Medici, Lumachi, Florența, 1910, p. 57; Arnaldo d'Addario, "Burocrazia, economia e finanze dello Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento", Archivio storico italiano, 121 (1963), pp. 428-431 notă 45; Fasano Guarini, Lo stato, pp. 21, 38, 40. Există o anumită confuzie chiar în surse; de pildă adesea statutele de secol XVI se referă la rectori inexistenți sau la cei chemați pentru alte demnități
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
modernă, Rome, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, 1994, I. Pentru critică calității justiției penale administrate de comisarii granducali, vezi Vincenzo Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569", Archivio storico italiano, ser. 5, 10 (1892), pp. 328-329; și cf. E. Fasano Guarini, "Arezzo, Pistoia, Pisa nelle note del commissario Giovan Batistă Tedaldi (1566-1574)", în Bollettino storico pisano, 60 (1991), pp. 175-176. * Publicat inițial în engleză în Italian Culture, 8 (1990), pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
stesso tetto. Mutamenti della famiglia în Italia dal XV al XX secolo, Îl Mulino, Bologna, 1984, oferă un studiu necritic al acestei literaturi. De o valoare mai mare este Fulvio Pezzarossa, "La memorialistica fiorentina tra medioevo e Rinascimento", în Lettere italiane, 31 (1979), pp. 96-138. 2 Așa cum arată Julius Kirshner, "Americal Historiography of the Italian Renaissance", în Italian Quarterly, 23 (vară, 1982), p. 51. 3 Angelo Ciccehetti și Răul Mordenți, I Libri de Famiglia în Italia, I: Filologia e storiografia letteraria
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Jacques Heers, Le clan familial au Moyen Age: étude sur le structures politiques et sociales des milieux urbains, PUF, Paris, 1974; Roberto Bizzocchi, "La dissoluzione di un clan familiare. I Buondelmondi di Firenze nei secoli XV e XVI", Archivio storico italiano, 140 (1982), pp. 3-45. 4 Un grup interuniversitar care-i include pe mulți dintre acești cercetători a primit finanțare de la Centro Nazionale di Ricerche pentru o compilație a unui manuscris conținând recensământul cărților cu înregistrări de familie. Grupul a publicat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de acelasi autor, "Le memorie degli altri". [Duccio Balestracci, "Le memorie degli altri. Ricordanze, libri di conți e cronache dei ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58; La zappa e la retorica. Memorie familiari di un contadino toscano del Quattrocento, Salimbeni, Florența, 1984]. 12 Frază este împrumutata de la Linda Lewin, Politics and Parentala în Paraiba. A case-Study of Family-Based Oligarchy
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
periferia", Storia dell'arte italiană, I: 1, Questioni e metodi, Einaudi, Torino, 1984, pp. 285-348. 15 În legătură cu această și ceea ce urmează, a se vedea remarcă lui Ernesto Sestan, citat de Fulvio Pezzarossa, "La memorialistica fiorentina tra Medioevo e Rinascimento", Lettere italiane, 31 (1979), pp. 133-134. 16 Vezi formularea frumoasă a lui Guido Ruggiero, The Boundaries of Eros: Sex Crime and Sexuality în Renaissance Venice, Oxford University Press, New York, 1985, p. 8. 17 Aș dori să mulțumesc pentru sugestiile lor utile autorilor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
and Historiography în the Italian Renaissance, p. 149. 28 Vezi Ch. 11, Donald R. Kelley în volumul The Oxford History of Historical Writing . 29 Barbara Baldi, "Enea Silvio Piccolomini e îl De Europa: umanesimo, religione e politică", în Archivio storico italiano, 161 (2004), pp. 619-683. 30 Pius ÎI, Commentaries, ed. Margaret Meserve and Marcello Simonetta, vol. 1 și 2, Cambridge, Mass., 2004-2007, cu următoarele volume în curs de apariție. 31 Gary Ianziti, Humanistic Historiography under the Sforzas: Politics and Propagandă în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
administrarea lui ar fi fost, se pare, împărțite la o întâlnire între Mafia siciliană și cartelul Medelin al lui Escobar în Aruba, dincolo de coasta Venezuelei, la sfârșitul anilor 1980. O întâlnire la Praga în 1992 între Mafia rusească și cea italiană a culminat, se pare, cu o înțelegere de a împărți posesia unei bănci comerciale din Yekaterinburg în Urali. Din surse mai mult sau mai puțin sigure se zvonea că columbienii, rușii și italienii au întreținut periodic întrevederi la nivel înalt
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
primul rînd de venețieni. Majoritatea acestora aveau instituții autonome respectate de succesivele puteri ocupante. Guvernul se afla în mîinile unor consilii alcătuite din cetățenii de vază din partea locului. Limba comerțului și a administrației, latina pe vremea romanilor, a devenit acum italiana; limba italiană și-a menținut dominația pînă de curînd. Situația aceasta nu a împiedicat totuși dezvoltarea literaturii croate, al cărei centru era în secolul al cincisprezecelea Dalmația. Statele care rîvneau la dominarea teritoriului Dalmației luptau și pentru obținerea controlului asupra
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]