3,017 matches
-
39, situate în partea superioară a ierarhiei adverbiale stabilite de Cinque (1999), proiecția la care se deplasează verbul este MOOD (70); în toate celelalte limbi analizate, verbul este precedat de adverbul probabil (i.e. echivalentul său în limba respectivă) (exemplificare prin italiană (71); distribuție identică în portugheza europeană și în spaniolă): (70) a. Antoine confondprobablement(*confond) le poème. (franceză) ' Anton confundă probabil poemul' b. Andrei greșește probabil. (română) Andrei le confundă probabil pe cele două surori. (71) Antonio (*confonde) probabilmenteconfonde la poesia
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
71); distribuție identică în portugheza europeană și în spaniolă): (70) a. Antoine confondprobablement(*confond) le poème. (franceză) ' Anton confundă probabil poemul' b. Andrei greșește probabil. (română) Andrei le confundă probabil pe cele două surori. (71) Antonio (*confonde) probabilmenteconfonde la poesia. (italiană) ' Anton confundă probabil poemul' Coborând în ierarhia proiecțiilor funcționale, observăm că, spre deosebire de portugheza europeană și de spaniolă, în română, franceză și italiană verbul precedă adverbul de timp deja (exemplificare prin română (72a), italiană (72b) și portugheza europeană (73)); în italiană
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
italiană) ' Anton confundă probabil poemul' Coborând în ierarhia proiecțiilor funcționale, observăm că, spre deosebire de portugheza europeană și de spaniolă, în română, franceză și italiană verbul precedă adverbul de timp deja (exemplificare prin română (72a), italiană (72b) și portugheza europeană (73)); în italiană verbul se deplasează într-o poziție mai înaltă decât în portugheza europeană și în spaniolă, însă nu la fel de înaltă ca în română și franceză (cf. (71) vs (70)). Deci, în italiană, verbul ocupă o poziție medie, ridicându-se la T.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
română (72a), italiană (72b) și portugheza europeană (73)); în italiană verbul se deplasează într-o poziție mai înaltă decât în portugheza europeană și în spaniolă, însă nu la fel de înaltă ca în română și franceză (cf. (71) vs (70)). Deci, în italiană, verbul ocupă o poziție medie, ridicându-se la T. (72) a. Maria știe deja povestea asta. (română) b. Maria conoscegià (*conosce) questa storia. (italiană) 'Maria știe deja povestea asta' (73) A Maria (*sabe) jàsabe este história. (portugheză europeană) 'Maria știe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
spaniolă, însă nu la fel de înaltă ca în română și franceză (cf. (71) vs (70)). Deci, în italiană, verbul ocupă o poziție medie, ridicându-se la T. (72) a. Maria știe deja povestea asta. (română) b. Maria conoscegià (*conosce) questa storia. (italiană) 'Maria știe deja povestea asta' (73) A Maria (*sabe) jàsabe este história. (portugheză europeană) 'Maria știe deja povestea asta' În fine, în toate limbile analizate (exemplificare prin română, italiană, portugheza europeană (74)), cu excepția spaniolei, verbul precedă adverbul aspectual mereu; în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbul părăsește domeniul lexical vP și se deplasează la o proiecție joasă din câmpul aspectual. Deplasarea verbului este deci joasă în portugheza europeană și foarte joasă în spaniolă. (74) a. Maria știemereu răspunsul. (română) b. Gianni confondesempre (*confonde) queste poesie.(italiană) ' Ion confundă mereu aceste poezii' c. O Joăo vêsempre(*vê) este tipo de filmes. (portugheză europeană) 'Ioan vede mereu filme de acest fel' (75) a. Sergio (confunde) siempre confunde estos poemas. (spaniolă) 'Sergiu confundă mereu aceste poezii' b. Sergio contestabien
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
rezultând dintr-o combinație de factori care alătură numărului de morfeme și condiția nonsincretismului. Concret, diferența dintre română și italiană - varietăți caracterizate prin diferențe în nivelul deplasării verbului (deplasare înaltă, la MOOD, în română vs deplasare medie, la T, în italiană) - rezidă în instanțierea diferită a categoriei de mod în aceste două varietăți: dacă analizăm paradigmele de indicativ, subjonctiv și condițional din aceste două varietăți, observăm că în italiană (77a) există paradigme sintetice pentru toate cele trei moduri, iar gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasare înaltă, la MOOD, în română vs deplasare medie, la T, în italiană) - rezidă în instanțierea diferită a categoriei de mod în aceste două varietăți: dacă analizăm paradigmele de indicativ, subjonctiv și condițional din aceste două varietăți, observăm că în italiană (77a) există paradigme sintetice pentru toate cele trei moduri, iar gradul de sincretism este foarte redus, pe când în română (77b), cu excepția persoanei a III-a singular și plural, subjonctivul este sincretic cu indicativul, iar condiționalul se realizează analitic. (77) a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
it. lavorare ('lucra') (apud Schifano 2015a) INDICATIV SUBJONCTIV CONDIȚIONAL 1SG lavoro lavori lavorerei 2SG lavori tu lavori lavoreresti 3SG lavora lavori lavorerebbe 1PL lavoriamo lavoreremmo 2PL lavorate lavoriate lavorereste 3PL lavorano lavorino lavorerebbero Cu alte cuvinte cuvinte, spre deosebire de română, în italiană, categoria de mod se instanțiază paradigmatic, ceea ce elimină necesitatea deplasării la MOOD în italiană, însă nu și în română, unde este obligatorie. Deplasarea verbului compensează, așadar, lipsa instanțierii paradigmatice a unei categorii. Schifano (2015a) extinde raționamentul instanțierii paradigmatice în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lavori tu lavori lavoreresti 3SG lavora lavori lavorerebbe 1PL lavoriamo lavoreremmo 2PL lavorate lavoriate lavorereste 3PL lavorano lavorino lavorerebbero Cu alte cuvinte cuvinte, spre deosebire de română, în italiană, categoria de mod se instanțiază paradigmatic, ceea ce elimină necesitatea deplasării la MOOD în italiană, însă nu și în română, unde este obligatorie. Deplasarea verbului compensează, așadar, lipsa instanțierii paradigmatice a unei categorii. Schifano (2015a) extinde raționamentul instanțierii paradigmatice în continuare 40 pentru a deriva diferențele dintre italiană (deplasare medie) și portugheza europeană (deplasare joasă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ceea ce elimină necesitatea deplasării la MOOD în italiană, însă nu și în română, unde este obligatorie. Deplasarea verbului compensează, așadar, lipsa instanțierii paradigmatice a unei categorii. Schifano (2015a) extinde raționamentul instanțierii paradigmatice în continuare 40 pentru a deriva diferențele dintre italiană (deplasare medie) și portugheza europeană (deplasare joasă) și, respectiv, portugheza europeană și spaniolă (deplasare foarte joasă). Rezultate de reținut • în română, verbul se deplasează în cea mai înaltă proiecție din domeniul flexionar, MOODP; acest rezultat este în linie cu concluzii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
MOODP. Așa cum este concepută "mecanica" derivărilor sintactice în modelul bazat pe ACORD, relația dintre deplasarea sintactică și ACORD este indirectă: ACORDUL precedă deplasarea, fiind deci o condiție pentru deplasare, însă nu forțează deplasarea. În cazul românei (și al francezei) (spre deosebire de italiană, portugheza europeană și spaniolă), verbul se deplasează la MOOD ca efect al instanțierii paradigmatice sărace a categoriei modului. Există două alternative pentru felul în care se petrece acest proces de deplasare, ambele posibile: (i) deplasarea directă a VP din [Spec
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
116) a. Citește-mi scrisoarea! Du-te acasă! b. Nu-mi citi scrisoarea! c. Nu te du(nelit.) / duce(lit.) acasă! Roberts (1994) discută un alt efect de blocare indus de negație, și anume deplasarea cliticului în structurile restructurate din italiană; după cum arată paradigma de mai jos, negația blochează ridicarea cliticului (exemple din Roberts 1994: 223): (117) a. Nonlo voglio fare. (italiană) b. *Lo voglio non fare. c. Voglio non farlo. Nu vreau s-o fac' S-au propus o serie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Roberts (1994) discută un alt efect de blocare indus de negație, și anume deplasarea cliticului în structurile restructurate din italiană; după cum arată paradigma de mai jos, negația blochează ridicarea cliticului (exemple din Roberts 1994: 223): (117) a. Nonlo voglio fare. (italiană) b. *Lo voglio non fare. c. Voglio non farlo. Nu vreau s-o fac' S-au propus o serie de analize pentru a surprinde efectele de blocare induse de negație 62: Roberts (1994) extinde distincția A/A-bar asupra centrelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Auxiliarele 1 Ca și în româna modernă, în româna veche auxiliarele sunt centre, clitice morfosintactice generate în domeniul flexionar IP, și nu se deplasează la C (Hill și Alboiu 2016). În alte varietăți romanice vechi (e.g. spaniola veche, franceza veche, italiana veche), deplasarea auxiliarelor în domeniul complementizator (în general, pentru satisfacerea regulii V2), diagnosticată prin encliză pronominală, este bogat atestată (Rivero 1993; Roberts 1994; Poletto 2014)2. Româna veche nu prezintă linearizări de tipul auxiliar - clitic (- verb lexical). Plasarea constantă a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
constrângerii V2 formulate de den Besten (1983) în analiza neerlandezei și a germanei, extinsă ulterior la analiza generală a limbilor germanice (cu excepția englezei) (v. Vikner 1995; Zwart 1998) (v. §3.1.1 infra). Majoritatea fazelor mai vechi ale limbilor romanice (italiana veche, franceza veche, spaniola veche, napolitana veche, siciliana veche, venețiana veche și sarda veche) au fost analizate ca prezentând sub diverse forme regula V2 (v. Benincà 1983, 1995, 2006; Vanelli 1986, 1998; Adams 1987; Fontana 1993, 1997; Roberts 1993; Lemieux
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pe bătrân tânăr din nou' (napolitana veche; Ledgeway 2008) b. Il prossimo tuo non ucciderai e nol fedirai DEF vecin tău nu ucide.VIITOR.2SG și nu=l răni.VIITOR.2SG ' Nu-l vei ucide, nici răni pe vecinul tău' (italiana veche;Poletto 2014) c. E esto fiz yo porque tomases ejiemplo și asta face.PS.1SG eu fiindcă lua.SUBJ.2SG exemplu ' Și eu am făcut asta ca să iei exemplu' (spaniola veche; Mensching 2012) (67) A questo resposse Iasone DAT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C - caracteristic limbilor germanice. (70) E per volontà de le Virtuditutta questa roba și prin testament GENDEF Virtuți toate aceste lucruri tra' poveri dispense între săraci împărți.PS.3SG ' Și conform testamentului Virtuților a împărțit toate aceste lucruri la săraci' (italiana veche; Poletto 2014) În fine, o serie de autori (Salvi 2001; Ledgeway 2007, 2008; Poletto 2014; Wolfe 2015a) au remarcat existența construcțiilor V1 în limbile romanice vechi în propoziții neinterogative 23: (71) Leggesi di Salamone che... citi.PREZ.3SG=se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
autori (Salvi 2001; Ledgeway 2007, 2008; Poletto 2014; Wolfe 2015a) au remarcat existența construcțiilor V1 în limbile romanice vechi în propoziții neinterogative 23: (71) Leggesi di Salamone che... citi.PREZ.3SG=se de Solomon că ' Se știe despre Solomon că' (italiana veche; Poletto 2014) Urmând cercetări mai vechi ale Paolei Benincà, Poletto (2014) analizează aceste structuri ca implicând ridicarea verbului la proiecția de Topic pentru a satisface o constrângere de tip Tobler-Mussafia. Analizând date din siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
complementizator. 3.1.4.1. Deplasarea V-la-C prin inversiune V-AUX Discutând influența slav(on)ă asupra sintaxei românei vechi, Dragomirescu (2015a) subliniază faptul că fenomenele de inversiune V-AUX25 sunt prezente și în majoritatea celorlalte varietăți romanice vechi: spaniola veche, italiana veche, franceza veche, catalana și provensala medievale, portugheza veche. Autori ca Rivero (1993); Mensching (2012); Dragomirescu (2015a) subliniază varietatea tipurilor de auxiliar care permit inversiunea: auxiliare perfective, condiționale, de viitor. De asemenea, Dragomirescu (2015a) arată inversiunea de acest tip este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veche; Mensching 2012) d. almeno quello che detto cel-puțin care că spus è non è inutile a sapere fi.PREZ.3SG nu fi.PREZ.3SG inutil INF ști.INF 'Cel puțin ceea ce s-a spus nu este inutil de știut' (italiana veche; Franco 2009, apud Poletto 2014) e. Le voir reconeü vos ai DEF adevăr recunoscut vă avea.AUX.1SG 'V-am recunoscut adevărul' (franceza veche;Buridant 2000: 377, apud Dragomirescu 2015a) Discutând structurile de condițional și viitor cu inversiune V-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sistematic investigat în bibliografie; datele de care dispunem sunt deci mai limitate, majoritatea autorilor consultați (Rivero 1993; Roberts 1993, 1994; Mensching 2012; Poletto 2014) exemplificând fenomenul prin auxiliare perfective. Structuri cu encliză pronominală la auxiliar sunt înregistrate în franceza veche, italiana veche și spaniola veche: (74) a. Ai le jou bien fait? avea.AUX.1SG îl eu bine făcut ' Am făcut-o bine?' (franceza veche; Roberts 1994) b. Hailo tu fatto per provarmi? avea.AUX.2SG=îl tu făcut pentru încerca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fait? avea.AUX.1SG îl eu bine făcut ' Am făcut-o bine?' (franceza veche; Roberts 1994) b. Hailo tu fatto per provarmi? avea.AUX.2SG=îl tu făcut pentru încerca.INF=mi 'Ai făcut-o ca să mă pui la încercare?' (italiana veche; Roberts 1994) c. Y esto avemos lo provadoenlas n<uestras>tablas și asta avea.AUX.1PL îl dovedit înDEF noastre tabele ' Și asta, am dovedit-o în tabelele noastre' d. Ya don Rachel et Vidas avedes-me olbidado. deja don
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2PL=mă uitat ' Don Rachel și Vidas, deja m-ați uitat' (spaniola veche;Rivero 1993) Al doilea tip de structuri în care diagnosticele sintactice arată cu claritate că auxiliarul se deplasează în domeniul complementizator sunt structurile cu inversiune AUX-Subiect-V din italiana veche, discutate de Poletto (2014). Autoarea arată că aceste structuri prezintă următoarele caracteristici: (i) elementul interpolat între auxiliar și verbul lexical este subiectul (realizat ca grup nominal definit, pronume, cuantificator / expresie cuantificațională); (ii) verbul lexical apare înaintea modificatorilor verbali (inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
iar verbul lexical se părăsește domeniul lexical vP, deplasându-se în domeniul flexionar IP (V-la-I). (75) a. quali denari avea Baldovino lasciati loro care monede avea.AUX.IMPERF.3SG Baldovino lăsat lor 'pe care monede li le lăsase lor Baldovino' (italiana veche; Poletto 2014) b. primeramente avea ella fata a llui ingiuria întâi avea.AUX.3SG ea făcut DAT lui insultă ' Întâi l-a insultat ea' (italiana veche; Poletto 2014) Structurile de acest fel diferă de structurile dislocare a nucleului verbal
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]