5,069 matches
-
și n-am cui,/ n-am cui să-i tac înfiorarea./ Lumina febrelor refugiindu-se/ în fierul cel vechi al/ unor prea vechi manuscrise,/ nedescifrate uși deschise/ ale unei taverne/ în bobul de grâu”. Vidul interior, proclamat obsesiv, dă la iveală spații unde se înstăpânesc lipsa de iluzii, demitizarea, chiar iconoclastia, uneori textul având rezonanțe de parabolă ironică: „Un șarpe ține loc/ de semn de carte./ Vântul citește la tribună/ decrete urgente despre/ o fericire obligatorie./ La ghișeu, Mona Lisa reclamă
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
doză apreciabilă de scepticism, referitoare la reușita demersului didactic. Prima întrebare care îți vine în minte în momentele de neliniște este „Din ce rezultă eșecul școlar? ”, pentru ca mai apoi, potop de reproșuri să-ți inunde conștiința, căutând să scoată la iveală partea de vină a fiecăreia dintre părți - pentru că, indubitabil, două sunt componentele care alcătuiesc și în același timp netezesc drumul spre reușită:cadrul didactic și elevul. Lucrarea de față încearcă să dea câteva răspunsuri acestor întrebări - frământări, răspunsuri care ne-
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
De aceea, Peleșul devenea pe timpul verii capitala politică a statului român. Dar mai presus de orice, Castelul Peleș era “ un adevărat giuvaer, o creațiune feerică în ținuturile urșilor și ale vulpilor! Pădurile s-au gătit ca să iasă mai bine la iveală din verdeața orbitoare a brazilor, iar soarele ziua, luna și lumina electrică noaptea, revarsă pe ele valuri de aur, de argint și de opal, care te face să visezi (...) Dacă m-aș asculta, m-aș înrădăcina la poalele Bucegilor privind
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
spre consultarea arhivelor sau a periodicelor, încercând să completeze cu date noi biografia marilor clasici. Un volum precum Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite (1996) înscrie efortul de a completa datele ascendenței lui Eminescu pe linie maternă ori de a scoate la iveală acte ale unor instituții cu care Ion Creangă a intrat în relație, ceea ce are drept rezultat completări și corecții ale unor informații. Altă carte, Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieții și zidirea operei (1998), se impune tot prin minuție, cercetarea atentă a
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
în Analize și interpretări literare (1975), lui Mihai Eminescu, Al. Macedonski, Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu, G. Bacovia, Liviu Rebreanu ș.a.; cu toate că interpretul se mulțumește prea adesea cu simplul montaj de citate critice, câteva interstiții din acest covor livresc dau la iveală un lirism reținut și o bună intuiție exegetică. Un parcurs similar îl va avea și poezia lui U. Inițial sub influența lui G. Tutoveanu și a lui Mihai Codreanu, ea se va îndrepta treptat către modernismul interbelic, arătându-se permeabilă
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
ori pe țarina Caterina „cel Mare”, Eugen Ionescu îl are în vedere pe „un oarecare van Gogh” etc. Cu fervoare e abordată și eseistica. Aproape șase ani (1932-1938), pe lângă studiile consacrate alchimiei asiatice și celei babiloniene, Mircea Eliade dă la iveală textele ce vor forma volumele Fragmentarium și Oceanografie, precum și intervenții în favoarea lui Mihail Sebastian și a lui Nae Ionescu (Judaism și antisemitism, Creștinătatea față de judaism), „carnete de vacanță”, pagini de jurnal, interviuri (Convorbiri cu Lucian Blaga), numeroase note și articole
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
cărei întemeietori sunt Teodor Bălășel, I. I. Buligan, G. F. Ciaușianu, C. Ciobanu-Plenița, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, Gh. Gh. Fierăscu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, I. N. Popescu. În articolul-program se afirmă că revista apare „pentru adunarea, rânduirea și darea la iveală a folclorului oltenesc, precum și pentru cercetarea și punerea lui în legătură cu tot ce cunoaște știința folcloristică”. În consecință, se publică credințe, superstiții, legende, snoave, povești, balade, cântece, ziceri, descântece, vorbe oltenești, folclor țigănesc etc. Materialele care alcătuiesc sumarul sunt asigurate îndeobște
SUFLET OLTENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
postcomunism a adus cu sine și creșterea marcantă a inegalității sociale, precum și modificarea patternului de inegalitate, cel axat pe privilegii birocratice, specific societății socialiste, fiind înlocuit cu unul bazat pe mecanismele pieței (Deacon, 1993). De asemenea, tranziția a scos la iveală o problemă care exista și în timpul comunismului fără să fie recunoscută și care s-a acutizat pe fondul transformărilor produse în perioada de tranziție. Este vorba despre sărăcie. Unul dintre principalele trenduri în politicile sociale postcomuniste este reprezentat de retragerea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Închisoare. Revigorarea mișcării naționale a românilor basarabeni În perioada revoluției de la 1905-1907 La Începutul secolului al XX-lea mișcarea națională românească din Basarabia a cunoscut o Înviorare datorită Înfrângerii Imperiului Rus În războiul ruso-japonez (1904-1905). Insuccesul Rusiei a scos la iveală decadența autocrației țariste. Prima revoluție burghezo-democrată rusă din anii 1905-1907 a impus apoi țarismului un șir Întreg de cedări de ordin politic. Primii care au reacționat prompt la schimbarea situației din Rusia au fost basarabenii aflați În acea perioadă În
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
științificității din discursul postmodernist ține de un avangardism juvenil care nu duce la nimic. Reconsiderarea lucidă a acestora nu înseamnă abandonarea nerațională a tuturor frământărilor postmoderniste. Cu atât mai mult cu cât ele au avut darul de a da la iveală, dincolo de cecitatea economizantă a gândirii moderne, perspectiva antropologică sans rivages a formării personalității umane. Or, aceasta însemnă un anamnesis fecund, dar neexploatat rațional de către postmoderniști. Teoreticienii și designerii de curricula postmoderne s-au apropiat extrem de mult de tradițiile străvechi ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era un preot care se evidențiase anterior ca scrib palatin la curtea lugalului (regelui). Cunoaștem destul de bine întregul curriculum al e-dubbei în urma descoperirii ruinelor orașului mesopotamian Suruppak (locul natal al miticului Utnapiștin din Epopeea lui Ghilgameș). Au fost date la iveală, între altele, documente privind organizarea, desfășurarea, conținutul, metodologia de instruire și sistemele de admitere și absolvire, vechi de cel puțin șase mii de ani. Un text pedagogic celebru și mai vechi incizat pe tăblițele din lut a fost găsit la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care constituie diferitele acorduri ale armoniei absolute (evn óí" o(i lógoi eísí twn sustatikwn thv" teleíon a(rmonía" sumqwniwn)”. 45. Vezi nota 29. De asemenea, Aristotel (Metaphysika, I, 6): „Și câte alte potriviri se pricepeau șpitagoreiciiț să dea la iveală, pentru a raporta proprietățile numerelor ale scării armonice atât la diferite atribute și părți ale cerului și la întocmirea Universului, adunându-le pe toate acestea laolaltă; le alcătuiră într-un sistem. Iar dacă se ivea vreo lacună undeva, râvneau cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îndestul - și profund - importanța sa în istoria filosofiei și în schimbarea miraculoasă a mentalității vechilor elini. Dar cercetarea gândirii sale paideutice, în ciuda străduințelor repetate 1, după opinia mea, n-a fost niciodată suficient de sagace și nu a dat la iveală decât aserțiuni superficiale pe care, probabil, Socrate însuși le-ar fi luat în râs. Dar Hegel a intuit cu subtilitate că „principiul filosofării lui Socrate coincide cu însăși metoda ca atare”2 și a stăruit asupra a ceea ce uimitorul sophos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sacru al Akademiei a fost evidențiat de Ch. Picard, în „Dans les Jardins du héros Academos” (discurs ținut la Institut de France, la 25 octombrie 1934, cu prilejul descoperirilor pe care săpăturile la situl Akademiei din Atena le dăduseră la iveală în acel an; apud Marrou, op. cit., p. 391). Se dovedea că așezarea Akademiei pe locurile legendarului Akademos îi conferea acesteia sacralitate. 9. Cf. Picard, op. cit. (apud Marrou, op. cit., p. 321). 10. Am preluat, fără prea multă convingere, această înțelegere brutală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
depășește în acest fel nu numai spiritul pedagogic al Renașterii, ci și pe acela al Iluminismului incipient; ba, s-ar putea susține că viziunea sa asupra formării integrale a omului este superioară tuturor teoriilor ridicole despre „educația permanentă” date la iveală de psihopedagogii zilelor noastre. Imitatio Christi, ca și paideia elină fuseseră mult caricaturizate în Renaștere. Mulți reprezentanți ai acesteia înțeleseseră că formarea omului nu poate fi redusă la instrucția copilului. Au surprins însă numai dimensiunea social-cetățenească a acestei formări. Numeroase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curente noi, distructive în raport cu „tradițiile” curriculare moderne. Așa au apărut: reconceptualismul (Huebner, 1962), umanismul (Rogers, 1962; Maslow, 1962); teoria noilor priorități curriculare (Berman, 1965). Alți „nonconformiști” au scotocit, cu metode neortodoxe, prin „locuri neumblate” ale curriculumului și au dat la iveală lucruri neobișnuite. Este cazul lui Jackson (1968), care a dezvăluit existența așa-numitului „curriculum ascuns” - un „monstru pedagogic” care a înfiorat liniștita lume a cercetărilor educaționale pozitive. S-au făcut și profeții morbide. În 1969, curriculumul modern a fost declarat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
avem de-a face cu o „voce postmodernă”, chiar dacă ea îngână doar „uvertura marii simfonii”. 13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns”tc "13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns”" Aceste explorări teoretice păreau doar „presimțiri”, „tatonări”, „ipoteze”. Curând însă au fost scoase la iveală fapte. În 1968 a fost publicată cartea lui Philip Jackson Life in Classrooms. Autorul aborda empiric un teritoriu rămas, cu totul surprinzător, neexplorat: clasele de elevi. Cercetătorii și teoreticienii curriculumului nu se aplecaseră „atât de jos”, realitățile educaționale concrete din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmoderniste din anii ’90; s-a produs ceva similar cu descoperirea particulelor elementare în fizica nucleară: după evidențierea „mezonului lui Yukava” a fost descoperită o diversitate de -oni nucleici; tot astfel, după descoperirea lui Jackson, cercetătorii postmoderniști au dat la iveală o întreagă „junglă” de hidden curricula care ne modelează personalitatea și chiar ne pecetluiesc soarta, fără ca școala formală și educatorii salarizați să afle de existența acestei școli secrete. 13.7. Moartea curriculumului moderntc "13.7. Moartea curriculumului modern" „Moartea curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoretică” este una insidioasă - ea ilustrează zicala franțuzească La même Janette, autrement coifée. Este vorba despre discursuri care prezervă sau repetă cunoștințe și teorii familiare, banale sau de mult știute într-un limbaj nou, „modern”. Autorii pretind că scot la iveală adevăruri noi numai pentru că spusele lor apelează la terminologii pretențioase și sofisticate. Schwab a inventariat un număr mare de lucrări și autori de acest gen care nu făceau altceva decât să repete Raționalul lui Tyler sau argumentele progresiviste ale lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Gödel a lovit direct în „inima” formalismului, năruind marea speranță a matematicii: axiomatizarea completă, universală, definitivă. Consecințele au fost enorme. Cea mai gravă a fost punerea în discuție a raporturilor dintre „adevărat” și „demonstrabil” în matematică. Au fost scoase la iveală câteva „imposibilități” ale matematicii: „imposibilitatea unei demonstrații de necontradicție absolută”; „incompletitudinea oricărei formalizări necontradictorii”; „imposibilitatea dezvoltării unui singur sistem de axiome pentru întreaga matematică” ș.a. Apoi, numeroase teorii prestigioase ale matematicii au fost „deconspirate” ca fiind vinovate teorii nedecidabile: „axiomatica
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului" „La început n-a existat decât curriculumul!” „Curriculumul” ca atare! - și nimic mai mult. Cu alte cuvinte, ceea ce se face cu migală și cumpănită judecată în școli. Așa credeau primii teoreticieni moderni ai curriculumului. Postmoderniștii au dat însă la iveală un întreg „continent curricular” nou. Mai întâi, a fost descoperit hidden curriculum. Apoi au apărut o puzderie de curricula nedorite, fără sens, insidioase, care au fost botezate în fel și chip. S-a încercat defrișarea sistematică a acestei jungle onomastice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bază ideologică. Posibilele consecințe politice și sociale ale acțiunilor noastre trebuie să susțină deciziile pe care le luăm. III. Analiza scopului/sarcinii presupune luarea în considerare a încă nouă reguli: a) Lasă ca scopurile instruirii și învățării să iasă la iveală pe parcursul instruirii! Așa cum conținutul nu poate fi asimilat integral , tot astfel nici scopurile învățării nu pot fi prespecificate integral și apar pe parcursul și în contextul învățării. În acest sens, W.D. Winn a adus, în 1990, serioase argumente de pe pozițiile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nici o noutate. Majoritatea cercetărilor au arătat de multă vreme că nici chiar regimurile cele mai crude nu se pot menține la putere în absența unui minim consens social, care depășește sfera îngustă a privilegiaților. Dar acest lucru nu iese la iveală dintr-o perspectivă politică și ideologică a analizei. El apare însă imediat, atunci când examinarea acestor regimuri are loc din unghi social. Or, tocmai aici își vădește însemnătatea istoria cotidianului, în felul în care este ea practicată astăzi în istoriografia germană
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la învățătură, viața privată, relația cu familia etc. Orice motiv era destul de bun ca mijloc de constrângere și era consemnat ca atare în documente și în evidențele centralizate. O simplă verificare în cartotecă sau o investigație pe teren scotea la iveală „materialul compromițător” care putea transforma relația omului obișnuit cu securistul într-o complicitate obligatorie, indiferent de potențialul ei. Se recrutau astfel și persoane „necorespunzătoare”, neînzestrate pentru munca operativă, dar care în plin război ideologic asigurau instituției un bilanț statistic mulțumitor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
chilug, cu faciesul supt și ochii înfundați în orbite, ale căror priviri stinse evocau agonia muribunzilor fără șansă de salvare. Totul părea ireal. Mi se părea că răsfoiesc un album cu desenele lui Goya, în care „somnul rațiunii” scoate la iveală toată hidoșenia din om. Mi-am revenit imediat. Revederea unor prieteni și colegi m-a bucurat. Îndată am fost luat în primire de doi colegi din Iași care mi-au făcut loc între ei, pe unul dintre priciuri. Abia mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]