5,195 matches
-
o simetrie desăvârșită. În limpezimea absolută a cristalului, te vezi - Îți spui - așa cum ești. O geometrie liniștitoare, pe deplin euclidiană, domină impasibil relația ta cu celălalt. Sau poate ar trebui să punem totul pe seama absenței timpului dintre voi: instantanee, lumina izbește suprafața (plan desăvârșit, fără nici o zgârietură, fără nici o curbă - copie materială a planului matematic) și se Întoarce, fără ca, speri tu, cel care vede să fie mai bătrân decât cel care este văzut 1. Cât e de posibil totuși ca un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
riscă să nu treacă - cred că de aici vine tentația lui Cornel de a traduce filosofia În viață, de a-i arăta implicațiile și aplicațiile În traiul nostru de toate zilele. Mi s-a Întâmplat În ultima vreme să mă izbesc de un obstacol similar, de granița dintre mediul universitar, academic, și mediul gazetăresc. Nu știu cum trebuie procedat: să Încerci să vorbești pentru toată lumea sau să accepți că sunt lucruri care se adresează doar unui cerc restrâns de cititori? E aceasta o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
voi. Acesta e momentul În care textul capătă vedere. Acum femeia s-a așezat În text. Acum Începe iubirea pe care inima a așteptat-o. Și orice iubire e trupească În trup divin abia atunci când e o iubire de cuvinte izbite cu nădejde și de piele atinsă cu nesațul de a găsi punctul de fugă al iubirii (căci există un punct de fugă al iubirii trupurilor cerboase ale bărbatului și femeii - e o prefacere a celor două trupuri, care sunt cerboase
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar părea că are o tresărire de conștiință, realizând că și-a părăsit, odată cu bărbatul, și fiica, Maria, pe atunci o copiliță în vârstă de doi ani. Invocând drepturile ei firești, cere să fie lăsată să o revadă, dar se izbește de refuzul aspru al soțului ultragiat. După mulți ani de la plecarea Elizei de acasă, rana lui nu s-a închis, ceea ce îl face să fie cu atât mai neîndurător. Curios, autorul ține partea iresponsabilei frivole, al cărei zbucium târziu i
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
prin grele lipsuri materiale și nu o dată recurge la gesturi de cerșetorie deghizată. Tragedia Saul, scrisă în colaborare cu Cincinat Pavelescu, i se joacă în 1893, dar volumul Excelsior, din 1895, nu se bucură de nici o semnalare favorabilă. „Am fost izbit pentru această epigramă mai mult decât poate îndura un om”, crede M. Este amestecat în scandalul stârnit de caterisirea mitropolitului Ghenadie, prin „Liga ortodoxă” (1896-1897), gazetă scoasă de el și de care se leagă debutul lui Tudor Arghezi, poet prezentat
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
în cuvinte simple, sugestia inefabilului și indeterminatului ca în acest poem ungarettian: „Garoafe, / petalele cad ca niște silabe, / pe masă mai tremură / versul neterminat.” Adesea alunecă însă în aglomerări metaforice care sufocă sensul și barează calea emoției către cititor sau izbesc prin tiparul lor desuet: „pana azurului”, „nicovala adevărului”, „glia gândurilor”, „ironia clipelor”, „zăpada desăvârșirii”. În Ram de lumină (1990), una dintre cele mai bune cărți pe care le-a scris, alături de Arșița stelelor, expresia își păstrează constant simplitatea, întâlnindu-se
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
criticii literare (Critica literară la „Steaua”, 18/1958). O stare de confuzie se înstăpânește astfel, relativizând inițiativele care vizau, fie și colateral, punerea în discuție a conceptului de realism socialist și a compatibilității sale cu dezvoltarea literaturii române. Acestea se izbesc de Rezoluția Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 9-13 iunie 1958, care impune revenirea în forță la vechiul concept. Urmează expunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej dintr-o altă plenară a Comitetului Central (26-28 noiembrie 1958), care determină o plenară
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
un cimitir de scoici ce strălucea. // La marginea vieții clocotitoare-a mării / Stă nefiresc de țeapăn, trufaș însă răpus. Privește încă parcă talazurile zării / Cu gâtul galeș îndoit în sus. // Murdare și sărate-s aripile-i deschise / Furtuna ce-l izbise îi cântă-un surd prohod, / Lucesc multicolore în juru-i scoici ucise / Al căror miez căldurile îl rod.” În finalul cărții, adolescența, vârstă a schimbărilor, este asociată unui timp istoric nou, „primele iubiri” fiind „închinate Partidului”. Bineînțeles, confesiunea e afectată de
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
în căutarea mamei și a surorii lui. Poartă în suflet cinstea și demnitatea, dar este disprețuit, înșelat și batjocorit tocmai pentru că are o structură aparte. Întorcându-se în țară, la Brăila, după doisprezece ani de pribegie și căutări disperate, se izbește de aceleași adversități morale și sociale și se vede aruncat din nou pe drumuri, pradă viciului. Priviți izolat, rupți de realitățile și mentalitatea vremii în care trăiesc, protagoniștii din Chira Chiralina pot fi considerați „cazuri” prin prisma fiziologicului sau a
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
de procedee, cât de licențe: de la raritatea, dacă nu chiar absența semnelor de punctuație la construirea de propoziții eliptice de predicat. Prozodic, demuzicalizarea versului amintește într-un fel de Adrian Maniu („Ceas cu articulații moarte / Orele păsări arse de lut / Izbind chei oarbe fără toarte / În inima somnului mut”), pe alocuri rime sărace, asonanțe, versuri rimate diferit (încrucișat sau îmbrățișat) sau când rimate, când nerimate, în aceeași poezie. Ceea ce îl particularizează însă de acum și îl impune interesului estetic e un
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
le însoțesc (15, plus un adverb care întărește: profund umanist), comparativ cu V (4 subjonctive, care au și valoare de imperative - să creăm etc. -, plus un infinitiv - a asigura - și gerunziul cu valoare verbală - cinstind). Din cele 26 de S, izbesc cele 6 nominalizări (Nmzi), acele "abstracte verbale" caracteristice limbii române, frecvente în Ll a "Epocii", și în al căror statut ambiguu, bivalent (S și V) prevalează valoarea verbală (semnificativ: "șîndemnul laț acțiune", "mobilizarea", "lupta" etc. specifice dictaturii comuniste): înflorirea< a
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
răspunsese, măreț, călătorul, - de nerecunoscut! * * * Rîdem noi, dar primele contacte ale românului învățat cu străinătatea au fost, din epocă în epocă, - izolați cum se întîmpla să fim, - niște comicării. Cel mai bine surprinde reacția aceasta caraghioasă a locuitorilor din Carpați izbiți de progresul apusean, G. Călinescu, în Istoria literaturii române, cu geniul său impunător care, din perioadă în perioadă, se amplifică, în ciuda contestărilor celor mărunți la talent și grozavi în virtuți născocite. Dacă vrem a intra în Evropa, e bine să
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
2189 din 28 decembrie 2016. împinge capătul unei sfori zice și asta pentru că așa vede el depărtarea un capăt un nimic sub care se tânguie o umbră ar putea prea bine să tragă de capătul celălalt precum marea de valul izbit de mal dar trupul său descompus în nisip fără să știe îl arde pe tălpi prea multă demagogie ar zice nebunul sub inconștiența privirilor de alături ... Citește mai mult împinge capătul unei sforizice și asta pentru că așavede el depărtareaun capătun
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
multă demagogie ar zice nebunul sub inconștiența privirilor de alături ... Citește mai mult împinge capătul unei sforizice și asta pentru că așavede el depărtareaun capătun nimic sub carese tânguie o umbrăar putea prea bine să tragăde capătul celălalt precummarea de valul izbit de maldar trupul săudescompus în nisipfără să știeîl arde pe tălpiprea multă demagogiear zice nebunulsub inconștiența privirilor de alături... XXIII. EU, DOAR UN NUME..., de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2172 din 11 decembrie 2016. între o bucată de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
părinți și În general, față de adulții care impun limite, prin comportamente dominante și agresive față de alți copii de aceeași vârstă. Părinții au un rol extrem de important În „rezolvarea” acestor tulburări de comportament, dar În foarte multe cazuri, părinții și educatorii, izbindu-se de Încăpățânarea copilului foarte des, la un moment dat Își pierd răbdarea, Îl agresează la rândul lor pe copil, iar copilul răspunde din ce În ce mai agresiv. Este foarte important ca părinții să colaboreze cu educatorii și să apeleze la ajutor specializat
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
că n-am auzit nici o somație din partea sa. Admit și ipoteza că prima rafală putea fi îndreptată în sus, căci nu-mi amintesc gemete de răniți în primele secunde. Dar apoi armele au coborît pe orizontală. Am văzut gloanțele care izbeau la un metru de capul meu. Cînd te prăbușești îngrozit în noroiul străzii, în timp ce întunericul nopții coboară încet, vă asigur că imaginea gloanțelor trasoare și sunetul asfaltului mușcat de proiectile nu sînt senzații care pot fi uitate cu ușurință. Nici
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
sunt prezentate revistele „Abecedar”, „Azi” și „Alfa”. Experiență din „preistoria poetului tânăr”, S. este evocată mai târziu de Ștefan Baciu, alături de „Stilet”, ca o încercare de a schimba fața literaturii: „Țineam cu toții să facem ceva, să rupem vechile cadre, să izbim în plin, fără milă, fără nici un fel de considerație”. M. Pp.
START. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289884_a_291213]
-
creării societății și decide organizarea, la Ateneul Român din București, a unei adunări de protest împotriva proiectului de buget al învățământului. C. Esarcu evidențiază în discursul său că proiectul „lovește în mod grav instrucțiunea și dezorganizează acolo unde nu o izbește direct”. În fața valului de proteste, guvernul este nevoit să renunțe. Ziarele românești din Transilvania („Albina”, „Familia”, „Gazeta de Transilvania”), „Foaia Soțietății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina” salută fondarea asociației, exprimându-și satisfacția față de programul de acțiuni anunțat. În
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
din ce în ce mai politizată, rămâne reticentă. Cum arată scriitorul la douăzeci și cinci de ani? Iată un portret făcut de Paul Georgescu: „La 25 de ani, după cum se știe, era slăbuț, foarte brunet - pirpiriu; semăna leit cu Panait Istrati, brăileanul fiind mai năsos. Ceea ce izbea la el era fixitatea privirii, atenția nemaipomenită a privirii, care nu se îndrepta totdeauna către convorbitor sau spre ceea ce vedea; era o privire atentă, întoarsă asupra lui însuși, asupra senzațiilor lui, poate. Pare ciudat, și probabil că acest lucru s-
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
abstractizată într-un mod pur formal, departe de adevărata viziune suprarealistă: „Regele vorbea în sala tronului./ Șambelanul își încerca norocul./ Sub tron o virgulă elegantă/ roșie ca focul./ Pe când regele rostea ultimele silabe/ regina umbla prin palat/ în patru labe/ izbind în uși cu ciocul” (Capricii, II). În altele se observă o proliferare a materiilor, mai ales imunde, și o accentuare a melancoliei , ca în invocarea ruinelor, conotată politic, dar care reia, în subtext, o mai veche temă suprarealistă. Oricum, în
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
de vid, voința de solidaritate cu lucrurile. Charles Baudelaire ura mișcarea, poetul român începe să se teamă de metamorfozele lucrurilor, el care celebrase dislocarea, ruperea lanțurilor gravitaționale: „Mă amestec cu obiectele până la sânge/ ca să le opresc din pornire, dar ele izbesc pervazurile și curg mai departe/ spre o altă orânduire”. El locuiește acum într-o sferă vidă și simte teroarea inconsistenței pe măsură ce simțurile cresc alarmant: ochii se deschid, unul câte unul, din talpă, din degete etc. Apar păsările, într-o imagine
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
copii de piatră / din care sculptați sînt doar sfinții”. Elegia oului, a noua, aceea ce nu figurează în prima ediție, aduce imaginea barbiană a oului și a sinelui care locuiește în el. Lupta sinelui de a ieși din sine se izbește de dura lege a determinațiunii în univers, văzut, aici, ca o însumare de ouă din ce în ce mai mari. Imagine pur plastică, folosită și de vechea iconografie bizantină, împinsă de S. spre simbolismul creației și drama cunoașterii: „Sinele încearcă din sine să iasă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
a sublinia impactul înnoitor al demersului său, evoluția literară a scriitorului e văzută în termenii unei bătălii: trimisă din primele linii ale avangardei, unde se dădea lupta împotriva unor „stări false care se cuibăriseră într-un suflet prăfuit”, bomba „a izbit în plin”, iar Voronca „s-a afirmat precis ca un proiectil. Ardeau atunci violent toate buruienile ce înțeleniseră din timpuri poezia: anecdota, morala, luna, lacul, ochii albaștri”, în vreme ce tinerii distrugeau trecutul „cu frenezia devastării unui oraș invadat de dușmani”. Direcționată
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
de ani, poetului i se publică volumul antologic Alborada. A mai semnat cu numele real ori cu pseudonimele Ear, E. Arabescu, B. Bănulescu, Mălin Bucur, Dem. Codrescu, E. Frăsinel, Firu Magdalin, Radu Vochița. Fixată în tipare clasice, poezia lui Z. izbește, la debut, printr-o senzualitate debordantă. Aproape toate cele șaisprezece piese ale ciclului Trandafirii negri din placheta Rostiri tari poetizează situații erotice, cu etalarea detaliilor corporale feminine. Vibrația cea mai autentic lirică se află în Candoare, poem al ingenuității adolescentine
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
au bătrânii ochii uneori mai grei / Și parcă-ar ține-așa de-o lebădă pe ape? // De ce-au părinții, parcă, tot un dor de spus, / Tot o pădure au și-o-nălbesc cu trunchii, / Copiii-n lume gata să izbească-n sus / Și să despice drum cocorilor prin unghii? // [...] Această lume-acum ce bântuie și-n stei, / Stăm țintuiți de ea, legați ca de-un ecou, / La împerecherea clipei și la desperecherea ei, / Când e și moarte-n tot și naștere
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]