3,852 matches
-
relație, iar el are un comportament care lasă de dorit și te face să suferi? Dai vina pe tine sau îl învinovățești pe el? Timpul este cel mai bun sfetnic. Astfel de probleme cer multă răbdare și raționament. Cum spuneam, japonezii când au o problemă, nu caută vinovații ci caută soluții de rezolvare a problemei. Schimbarea mentalității unui bărbat nu este ușoară, dar nu este imposibilă atâta timp cât se va ști și cum să se facă acest lucru. Nu impunându-i alternativele
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
devorează (Hervé, 1905, f.p.). "Prin ce aberație", se întreabă Hervé, "paria [proletarii dezmoșteniți și exploatați] diferitelor Patrii se aruncă unii asupra altora cu atâta ură, la prima chemare a stăpânilor lor? Cum pot muncitorii și țăranii germani, francezi, ruși sau japonezi să fie atât de proști încât să nu vadă că singurii lor dușmani sunt cei care în propriile lor Patrii storc de la ei cele mai bune fructe ale muncii lor și trăiesc în lux pe costul lor? Patriotismul este cel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fondatoare ale Organizației Națiunilor Unite, status care a fost evidențiat cu ocazia semnării la San Francisco (25 aprilie 1945) a Cartei Națiunilor Unite, unde delegația chineză a fost invitată să semneze prima Actul istoric, recunoscându-se contribuția la înfrângerea imperialismului japonez 16. S.U.A. și U.R.S.S au înc ercat să asocieze China la lumea postbelică, dar China nu dispunea de însușirile necesare unei mari puteri, ca urmare a unei diplomații independente, în favoarea interesului ei național. La Conferința de la Yalta, convocată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
înregistrează cca. 7000-8000 de seisme, unele insesizabile, altele majore. Japonia are o populație de 126.182.077 locuitori, fiind a șaptea țară din lume, cu o densitate de 334 locuitori pe km2. Capitala țării, Tokio, numără 12 milioane de locuitori; japonezii provin din mai multe grupări etnice; populația indigenă a insulelor nipone s-a amestecat cu popoarele din Asia continentală și regiunea Pacificului; limba și cultura niponă ilustrează amestecul amintit; rata de alfabetizare este de 100%; tinerele familii consideră că unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
insulei Honshu. Împăratul Jimmu, conform cronicilor, și-a stabilit domnia în Kyushu, și-a condus armata către nord și și-a întins dominația către Yamato, o provincie din centrul Honshu, care a dat numele casei imperiale și ulterior tuturor vechilor japonezi. Casa conducătoare Yamato și-a consolidat puterea prin declararea unei vechi forme de Shinto ca religie generală, creând, în fapt, un instrument politic. Cel mai important eveniment al perioadei a fost importarea Budismului, datată în anul 552, când regele Paekche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Japonia a rupt relațiile cu Rusia și a atacat Port Arthur din sudul Manciuriei, începând al doilea război cu Rusia, pe care l-a câștigat. Tratatul din 1905 a oferit Japoniei insula Liaodong (până în 1923, apoi până în 1991), numită de japonezi Kwangtung, și jumătate din Peninsula Sahalin (cunoscută sub numele de Karafuto); Rusia a recunoscut interesul Japoniei în Coreea; în anul 1910, Coreea a fost anexată de Japonia sub numele de Chosen. După Primul Război Mondial, China a cedat Japoniei drepturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
N.U.; S.U.A. au retrocedat Japoniei 20% din teritoriul Insulei Okinawa. * Creștinismul a fost introdus în Japonia de misionari portughezi încă din secolul al XVI-lea. Cele două principale religii în Japonia sunt: Șintoismul și Budismul, fiind respectate de majoritatea japonezilor. Religia de baștină a Japoniei este Shinto. Potrivit unei legende japoneze, cele trei obiecte sacre ale puterii japoneze, considerate permanent simboluri imperiale, semnificând putere, bani, cunoaștere, au fost: spada, giuvaerul și oglinda, dăruite zeiței soarelui. Mai importantă decât armele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a profitat de prezența în Extremul Orient pentru a culege, din surse competente, date și informații detaliate despre Japonia, pe care le-a inclus în ultimul capitol al cărții sale Descrierea Chinei sub titlul "Descrierea vestitei și marii insule a japonezilor și ce se află acolo". Nicolae Milescu, după ce face o prezentare a reliefului, scoate în evidență obiceiurile, hărnicia, cumpătarea și curajul, precum și alte trăsături morale ale japonezilor. "Populația acestei insule scrie N. Milescu este foarte curajoasă atât în călătoriile pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
al cărții sale Descrierea Chinei sub titlul "Descrierea vestitei și marii insule a japonezilor și ce se află acolo". Nicolae Milescu, după ce face o prezentare a reliefului, scoate în evidență obiceiurile, hărnicia, cumpătarea și curajul, precum și alte trăsături morale ale japonezilor. "Populația acestei insule scrie N. Milescu este foarte curajoasă atât în călătoriile pe uscat cât și pe mare". Deși această carte a fost tipărită abia cu două secole și jumătate mai târziu, ea s-a bucurat, chiar și sub formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
între cele două țări". Ministrul plenipotențiar Mihail Kogălniceanu și eminent om de stat, reprezentând România la Paris, informa la M.A.E. la București că scrisoarea a fost remisă Legației Japoniei pentru a fi remisă la destinație prin intermediul unui diplomat japonez care urma să plece la Tokio. În iulie 1881, Legația română la Paris a înaintat la M.A.E. răspunsul împăratului Japoniei. Astfel, a avut loc inaugurarea în anul 1902 a contactelor diplomatice între plenipotențiarii români și japonezi. Ambasadorul japonez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
parțial pe anul 1958. Participarea României la Târgul Internațional anual de mostre de la Osaka fusese consemnată în 1957 printr-un arbitraj între Camera de Comerț a Republicii Populare Române și Asociația Japoneză de arbitraj comercial. În cursul anului 1957, diplomații japonezi din diferite capitale ale lumii (Belgrad, New Delhi, Ankara, Cairo, Teheran ș.a.) au manifestat interes pentru reluarea relațiilor diplomatice între Japonia și România. Ambasadorul japonez la Cairo a comunicat ambasadorului român că s-a hotărât, în principiu, restabilirea relațiilor diplomatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
la Tokio să obțin o întâlnire cu coordonatorul spațiului european, pentru a constata ce gândește Partea japoneză cu privire la vizita la nivel înalt a delegației române, care fusese contramandată din cauza lipsei unui acord între cele două părți. La M.A.E. japonez, am fost primit de un adjunct al ministrului, care a exprimat punctul de vedere potrivit căruia va veni timpul când va propune reluarea discuțiilor asupra vizitei mult dorite de ambele părți și aceasta se va efectua, întrucât ambele părți doresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
punctul de vedere potrivit căruia va veni timpul când va propune reluarea discuțiilor asupra vizitei mult dorite de ambele părți și aceasta se va efectua, întrucât ambele părți doresc un asemenea eveniment. La plecarea de la vizita la M.A.E. japonez, interlocutorul ne-a condus până la ieșire; în holul prin care am trecut am observat o persoană care nu avea aspectul unui om care își dedica munca curățeniei; interlocutorul meu, care m-a însoțit până la ieșirea din clădire, a afirmat, constatând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a audiat primul curs Ținut de Haeckel și a rămas profund impresionat. Între timp se obișnuise cu atmosfera din laborator, intrase în ritmul celorlalți studenți. „Auditoriul era compus din studenți de diferite naționalități; afară de Germani mai erau Englezi, Americani, Ruși, Japonezi, Greci, Bulgari etc.; erau și oameni în vârstă. Încetul sala se umplea. Unii luau note de pe planșe, alții priveau preparatele, iar alții își notau titlul cărților. Deodată se auzea cum cineva coboară scările cu pași grăbiți și apăsați; repede fiecare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lume. Sufletul meu însă era încărcat și doream să mor. O masă bună și un vin negru îmi redau pofta de viață. Vorbim multe și eu mă laud, profesor, lucrări publicate în America și, ce mai, un titan în fața căruia japonezii stau în genunchi, iar americanii cad lați de admirație. Sînt lovit în moalele capului cînd aud: Și eu am făcut o farfurie zburătoare. Mata ești domnul Onofrei? Da, eu sînt. Savantul? Da, savantul. Am făcut-o din inox, căptușită cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
stîngaci făcut și ros de vreme? Nu știu ce-mi creează o stare sau, mai bine zis, o dorință nebună de a vedea cum a fost pe acolo trecutul. O stranie predispoziție de a înghiți orice, mai puternică decît la japonezul pe care l-am surprins fotografiind o sandală veche căzută lîngă un coș de gunoi. El o fi avînd motivele lui, eu le am pe ale mele. Am fost surprins să aud după slujbă o mică cuvîntare într-o molcomă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iubesc mult verdele, domnule primar. Am văzut pe la alții și am făcut și eu cum m-a dus capul. Cum adică, domnule Vannucci, ați făcut această minune numai "furînd meseria" de la alții? Da, am văzut puțin la americani, apoi la japonezi și am adaptat cum am putut și eu. Sînt revoltat pur și simplu. Și noi, noi, românii nu vedem nimic pe unde trecem? Noi n-avem ghivece ieftine din plastic și pămînt cît cuprind ochii? Noi nu putem uda, corecta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a coase, care țin totuși de același principiu ? Ca să găsim de fiecare dată o explicație particulară, ar trebui să ne dedăm unei adevărate orgii imaginative, din care n-am mai ieși. Ne vine atunci în minte o explicație generală. Dacă japonezii și japonezele efectuează în direcția propriei persoane, spre interior, și nu spre exterior, mișcările pe care le presupune munca, oare acest lucru nu se datorează predilecției lor pentru poziția ghemuit, care permite reducerea mobilierului la minimum ? în absența mobilierului de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ulei încins”, ci „a ridica”, „a sălta”, „a scoate” (ageru) din uleiul încins ; și, mai general, în sintaxa limbii japoneze, care construiește frazele prin determinări succesive mergînd de la general la special și pune subiectul la urmă. Cînd lipsește de acasă, japonezul va spune adesea ceva de genul : itte mairimasu, „plecînd, mă întorc”, expresie în care itte, gerunziu al verbului ikimasu, reduce faptul de a ieși la o circumstanță în care se afirmă intenția principală de a reveni. Este o certitudine că
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
convertibile 1. - dolarul S.U.A. 2. - dolarul Canadian 3. - lira sterlina 4. - lira italiană 5. - francul elvețian 6. - frâncul francez 7. - frâncul belgian 8. - marca vest-germană 9. - florinul olandez 10. - coroană suedeză 11. - coroană norvegiană 12. - coroană daneză 13. - yen-ul japonez 14. - șilingul austriac -----
HOTĂRÂRE nr. 354 din 5 iunie 1964 privind unele măsuri pentru creşterea încasărilor din activitatea turistica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127023_a_128352]
-
în Asia au evidențiat asociația între colectivism și asumarea responsabilității printre subiecții chinezi, nu și printre cei americani, iar Kashima, Foddy și Platow (2002) au indicat că mecanismele individuale de adaptare egocentrice sînt folosite mai mult de americani decît de japonezi. Cercetînd distribuirea dreptății, Berman, Murphy-Berman și Singh (1985) au arătat că subiecții japonezi și indieni considerau necesitățile familiei ca prioritare în mai mare măsură decît o făceau cei americani sau australieni. Alte studii din aceeași zonă tematică au relevat faptul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lui Hui și Triandis (1986, 1995) au investigat 300 de subiecți din SUA, Japonia și Puerto Rico, observîndu-se că individualismul american se reflectă în încrederea în sine, spirit de competiție, preocupare redusă pentru in-grup, distanța psihologică ridicată față de membrii grupului. Colectivismul japonezilor și al portoricanilor depinde de cine sînt ceilalți (care formează in-grupul), de context, de tipul de comportament social (de exemplu, de experimentarea sentimentului similarității cu ceilalți, a atenției pentru punctele de vedere ale membrilor in-grupului). 8.3.2. Australia Țara
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1905; Ladd, 1910; Lederer, Ledered-Seidler, 1938; apud Takano, Osaka, 1999, p. 311). După războiul din Pacific, cartea lui Ruth Benedict, care a avut un ecou semnificativ, Crizantema și spada (The chrysanthemum and the sword, 1946/2009) a consolidat concepția că japonezii au un caracter național colectivist. Unii autori japonezi (Aoki, 1990; Lummis, 1981) au considerat că o asemenea structurare simbolică a puterii în rețelele sociale a fost responsabilă pentru instaurarea regimului politic totalitar. Această atribuire cauzală a dominat, de altfel, argumentele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
structurare simbolică a puterii în rețelele sociale a fost responsabilă pentru instaurarea regimului politic totalitar. Această atribuire cauzală a dominat, de altfel, argumentele diplomatice privind politica externă față de Japonia. De la R. Benedict încoace, numeroși observatori vestici au propagat ideea că japonezii sînt colectiviști, iar acest colectivism a fost invocat pentru a explica numeroase fenomene sociale din Japonia. însă, recent, acest model de caracterizare a japonezilor a fost criticat. Mouer și Sugimoto (1986, 1999, apud Takano, Osaka, 1999, p. 313) au tratat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
privind politica externă față de Japonia. De la R. Benedict încoace, numeroși observatori vestici au propagat ideea că japonezii sînt colectiviști, iar acest colectivism a fost invocat pentru a explica numeroase fenomene sociale din Japonia. însă, recent, acest model de caracterizare a japonezilor a fost criticat. Mouer și Sugimoto (1986, 1999, apud Takano, Osaka, 1999, p. 313) au tratat cu rezerve afirmația care susține că japonezii sînt colectiviști, cooperativi și au relații armonioase între ei, prezentînd ca argumente numeroase evenimente istorice și sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]