2,431 matches
-
tuturor «păturilor»: tehnică, administrativă și artistică. Sunt convins că odată cu această reconsiderare a valorilor și a remunerației din sistemul instituțional, angajații vor fi din ce în ce mai motivați să caute surse alternative, fără ca aceste surse să fie neapărat legate de orientarea către alte job-uri“, explică Demeter. În altă ordine de idei, externalizarea serviciilor care nu necesită acoperire full-time ar putea însemna economii la fondul de salarii. O altă noutate importantă a legii este că sprijină inițiativa privată. Companiile - SRL-uri, asociații etc. - vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
naturali ochi. Nu mi-a ieșit convingătoare, mi-a ieșit tezistă. Mai toate textele pe care le veți citi sunt cu teză, îmi sunt și mie insuportabile. Dar trebuia să le public, ca să revin liniștit la programul meu fix de la job...“. Căderea în literatură este în acest caz o soluție de depășire a crizei, de epuizare a unei stări angoasante prin scris. Se spune că un scriitor ar trebui să citească mai mult decât scrie. Pentru Rogozanu, scriitorul „nu mai poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Tot mai multe dintre volumele apărute în colecțiile de literatură universală ale editurilor sunt traduse de nume cunoscute din lumea scriitorilor, a criticilor literări și, în general, din cea culturală. Sunt tineri foarte prezenți în spațiul public, unii „posesori“ de job-uri cu un profil destul de îndepărtat de meseria de traducător. Au participat: Luminița Marcu, Andra Matzal, Radu Pavel Gheo, Mihai Chirilov, Adrian Buz, Ionuț Chiva, Claudiu Komartin, Rareș Moldovan și Dan Sociu. » „Autorul Degetelor mici a acceptat oferta Harcourt de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
acută și acidă - Sado-Maso Blues Bar - care accentuează punctul forțe al creațiilor regizoarei: atitudinea reactiva față de o realitate socială extrem de vulnerabilă. În STOP THE TEMPO - Teatrul LUNI -, Gianina Cărbunariu valoriza un triunghi săturat de obsedanta supraviețuire în fugă de la un job la altul, de la o zi la alta, de la o Românie cu identitate incertă la o Românie-reclamă penibilă la detergent. Trei tineri bântuiau nopțile prin cubluri, încercând să se deconecteze de la vârtejul care le torpila simțurile. STOP THE TEMPO a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
intelectuali“ ce nu au avut ocazia să aibă experiențele mele sociale și profesionale. Pe un blog, cineva din străinătate care ne comenta cartea (USA, bănuiesc) spunea că doar ne plângem și nu ne-am căutat după întoarcerea în România un „job“ pe măsură. Cred că nu a înțeles nimic din exercițiul comparației și din valoarea „operațională“ a enervărilor noastre. Dar arată și dimensiunea „socială“ a acestei cărți. Cum justificați prezența numelui lui Mateiu Caragiale într-o listă cu enervări din Bucureștiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
șaișpe ani încolo. Rahat. O să mă mai uit și eu prin anunțuri după o garsonieră. Păi și atuncea cum facem diseară? Mai mâncăm? Păi și mie mi-e dor de tine. Păi atuncea hai tu până la mine când ieși de la job. OK. Ajungi pe la șapte? OK. Hai că am un apel în așteptare. OK, gagico. Abia aștept. Pa-pa. (Bărbatul ia telefonul de la ureche, se uită la ecran, apasă o tastă. Duce telefonul la ureche.) Da. Da, vorbeam la telefon. Bine, tu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
moliciunea lor, gustul limbii și al salivei, tot. Sunt oarecum dezamăgit, dar de fapt e liniștitor gândul că n-o să sărim unul pe celălalt să ne rupem hainele. Toate astea îmi trec prin minte în timp ce o privesc. Ea vorbește despre jobul din străinătate, despre niște oportunități care au apărut ca prin minune și care au ajutat-o să ajungă la un alt nivel, cu un salariu mai bun. Apare chelnerul. Ea vrea o supă de linte. Eu o să iau o cafea
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
la articole interesante de pe Net, la cântece care îl obsedează pe cutare sau cutare. De pe Facebook aflăm că o anume prietenă tocmai a început o relație amoroasă sau că abia s-a despărțit. Că un amic și-a găsit un job nou. Sau că realizatorul TV Lucian Mîndruță pregătește o emi siune nouă și e îngrijorat că unul dintre copiii săi a făcut febră. Nu este vorba doar de un serviciu care te ajută să ții legătura cu prietenii. Facebook, împreună cu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
sfârșește pe YouTube, este că undeva, pe traseul dus-întors dintre mass media și social media, ceva s-a schimbat fundamental în modul în care stabilim care povești trebuie spuse și care nu. Publicul decide ce e important Jurnaliștii, al căror job constă, în mare parte, în a ghici ce dorește să citească, să vadă și să audă publicul, își dezvoltaseră un sistem de evaluare a întâmplărilor care le permitea să sta bilească dacă un subiect este valoros din punct de vedere
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mult sub cel cu care l-a achiziționat. Încă din 2004, Mark Zuckerberg îi spunea lui Michael M. Grynbaum de la The Harvard Crimson că n-o să vândă The Facebook. Scopul lui în viață, spunea Zuckerberg, era să nu aibă un job. „Pur și simplu îmi place să fac lucruri cool; să nu existe cineva care să-mi spună ce să fac sau un termen în care să fac ceva este luxul pe care îl cer de la viață.“ Cât despre bani, „da
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
fac sau un termen în care să fac ceva este luxul pe care îl cer de la viață.“ Cât despre bani, „da, putem să facem bani - nu ăsta-i scopul... adică, cum să zic, oricine de la Harvard poate să obțină un job și să facă o grămadă de bani. Dar nu oricine de la Harvard poate să aibă o rețea socială. Pentru mine asta e o resursă mai valoroasă decât orice bani“. O carte a fețelor Într-o seară de toamnă a lui
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cu gândul la vacanță, datorită fotografiilor și a recomandărilor de cărți. Recent am creat un grup pentru colegii de liceu; acum tremur la gândul că mă vor tăgui în cine știe ce poze dubioase. Pe Facebook am primit cereri de învoire de la job. Apoi alt coleg m-a rugat - tot pe Facebook - să răspund la telefon. E mai virulent decât gripa aviară. Acum acord și eu, ca tot omul, mai multă atenție și timp friends-ilor decât prietenilor și reu șesc să mă păcălesc
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
dacă acceptă un candidat. Companiile cercetează și ele ce postăm pe site-urile de socializare atunci când iau decizia de angajare. Multe dintre ele monitorizează activitatea din social media a angajaților și există destule cazuri de persoane care și-au pierdut jobul (sau nu l-au obținut) din cauza unei fotografii indiscrete sau a unui comentariu deplasat. În anumite locuri, angajații din insti tuțiile publice sau din sectorul privat sunt obligați să le dea supervizo rilor parolele de acces pe rețelele online, pentru ca
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
nu înseamnă că, în rarele ocazii în care îi revedem, încetăm să-i tratăm cu familiaritate și afecțiune. Numărul de cunoștințe și prieteni pe care îi putem avea la un moment dat depinde de o serie întreagă de factori: natura jobului pe care îl avem, firea noastră și a celor din jur, vârsta, locul în care trăim (locatarul unei ferme izolate din creierii munților are probabil un cerc social mai mic decât un căminist din Regie) etc. Dar unul dintre factorii
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
la mare depărtare“, povestește ea pe blogul personal. Prietena i-a spus că o să pună poze pe Facebook. „M-am bucurat. Face poze mișto. Iar eu o iubesc, I always did.“ A lăsat, totuși, contul nefolosit până când și a părăsit jobul și a câștigat, astfel, mai mult timp. „Prietena R postează două-trei poze pe an și nici măcar nu-mi mai e prietenă“, scrie Miri Bratu. În schimb, l-a regăsit pe L, pentru care a avut „un mic crush“ în adolescență
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
devină prieteni pe Facebook, judecându-i după interese și după prietenii comuni din listă. „Mă gândeam că e bine să exist într-o comunitate. Că poate încet o să-mi vină clienți pentru fotografii. Fotografii de nuntă, de portret sau chiar joburi mai serioase. C-o să găsesc modele pentru nuduri.“ La începutul lui 2011, avea 1.074 de prieteni în listă. „1.074 de legături. Dumnezeu știe câte pagini like-uite. 1.074 de ființe care se împrietenesc în fața ochilor mei, lăicuiesc zeci
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și n-a mai intrat până în noiembrie, când și-a dat seama că i-ar putea folosi nu doar personal, ci și profesional. Cu câteva luni înainte, Hădean luase o decizie care avea să-i schimbe viața: renunțase la un job bine plătit în marketing ca să facă ce-i place. Adică mâncare, și să vorbească despre mâncare. Background-ul său profesional „e complex și are multe aspecte“, cum îi place să spună. A început să câștige bani din radio - a lucrat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
primul curs de jurnalism online din învățământul universitar românesc, încă petreceam o mare parte din întâlnirea introductivă explicându-le studenților de ce e important să aibă cunoștințe și abilități în sfera gazetăriei digitale, în condițiile în care aproape toate ofertele de joburi erau pe atunci, încă, în mediile tradiționale. Peste doar câțiva ani lucrurile aveau să se schimbe, dar la jumătatea anilor 2000 încă nu era clar pentru toată lumea că suntem în mijlocul unei revoluții tehnologice care impunea noi tipuri de conținut și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
interactive, spații de dialog și colaborare între jurnaliști, arhive dinamice, un blog, butoane de Facebook, Twitter și e mail. De la difuzare la implicare Într-o seară de aprilie a anului 2009, patru tineri scribi și un tânăr designer, toți cu joburi la reviste faine, beau bere Holsten nefiltrată într-un pub din București și discutau despre problemele presei. La un moment dat, cineva a spus, în glumă, că ar trebui să-și facă propria revistă. S-ar putea numi Decât o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
reforma în educație, la nevoile comunității locale, ale școlii și cadrelor didactice. Adoptarea uneia sau alteia dintre strategiile de dezvoltare a personalului se realizează plecând de la modalitățile de formare. Se poate vorbi de formare la locul de muncă (on the job), realizată prin: mentorat (training individualizat, tutorare, coaching), instruire, consiliere etc. și de formare în afara locului de muncă (off the job), bazată pe: conferințe, cursuri de lungă/scurtă durată, stagii de specializare etc. Fiecare dintre strategiile menționate se bazează pe un
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a personalului se realizează plecând de la modalitățile de formare. Se poate vorbi de formare la locul de muncă (on the job), realizată prin: mentorat (training individualizat, tutorare, coaching), instruire, consiliere etc. și de formare în afara locului de muncă (off the job), bazată pe: conferințe, cursuri de lungă/scurtă durată, stagii de specializare etc. Fiecare dintre strategiile menționate se bazează pe un set de metode care au rolul de a concretiza aplicarea acestor strategii. În ceea ce ne privește, ne vom opri la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
se impune parcurgerea unor etape absolut necesare pentru proiectarea demersului formativ. În acest sens, s-a acreditat ideea că în ecuația managementului programelor de formare vorbim despre: 1. Analiza organizației în care se va derula programul (pentru strategiile on the job) sau din care provin formabilii, astfel încât conținutul activităților să fie concordante cu nevoile organizației școlare, cu realitatea căreia i se adresează. Cele mai importante aspecte care vor face obiectul analizei sunt: finalitățile organizației școlare, cadrul formal și informal în care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
realitatea căreia i se adresează. Cele mai importante aspecte care vor face obiectul analizei sunt: finalitățile organizației școlare, cadrul formal și informal în care își desfășoară activitatea personalul didactic, calitatea resurselor fizice și umane, nivelul performanțelor etc. 2. Analiza postului (job analysis) care permite delimitarea principalelor exigențe ce privesc competențele necesare acestui post. Această etapă presupune analiza a două componente esențiale (Cole, 2000): a) Descrierea postului (job description) prin care se stabilesc obiectivele, responsabilitățile postului, activitățile ce se desfășoară, poziția lui
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
activitatea personalul didactic, calitatea resurselor fizice și umane, nivelul performanțelor etc. 2. Analiza postului (job analysis) care permite delimitarea principalelor exigențe ce privesc competențele necesare acestui post. Această etapă presupune analiza a două componente esențiale (Cole, 2000): a) Descrierea postului (job description) prin care se stabilesc obiectivele, responsabilitățile postului, activitățile ce se desfășoară, poziția lui în structura formală a organizației; b) Specificarea postului (job specification) care vizează stabilirea calităților personale, asociate cu performanța la locul de muncă, mai exact: experiență, deprinderi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
competențele necesare acestui post. Această etapă presupune analiza a două componente esențiale (Cole, 2000): a) Descrierea postului (job description) prin care se stabilesc obiectivele, responsabilitățile postului, activitățile ce se desfășoară, poziția lui în structura formală a organizației; b) Specificarea postului (job specification) care vizează stabilirea calităților personale, asociate cu performanța la locul de muncă, mai exact: experiență, deprinderi, aptitudini, calificări, aspecte privind personalitatea etc. Cunoașterea acestor elemente este deosebit de importantă, permițând atât planificarea conținutului programului, cât și delimitarea clară a competențelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]