28,495 matches
-
a dreptului de proprietate în favoarea acestuia. Totodată, se mai susține că dispozițiile legale criticate nu sunt motivate sub aspectul existenței unei situații extraordinare și a urgenței și nici nu îndeplinesc condițiile cumulative prevăzute în Constituție și relevate constant în jurisprudența Curții Constituționale pentru a justifica reglementarea lor prin ordonanță de urgență a Guvernului și, prin urmare, încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Mai mult, Guvernul nu poate hotărî prin ordonanță de urgență asupra dreptului de proprietate, deoarece
DECIZIA nr. 162 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256777]
-
constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 789D/2020. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența în materie a Curții, exemplificând, în acest sens, Decizia nr. 734 din 21 noiembrie 2019 și Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 iunie 2020
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
a fost afectat de condiția suspensivă a intentării unei acțiuni în justiție și de celeritatea procedurilor judiciare, ceea ce determină ca două situații obiectiv identice să intre sub regimuri juridice diferite, contrar art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală și jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la privilegii și discriminări. ... 9. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția este neîntemeiată, motivând, totodată, legătura dispozițiilor criticate cu soluționarea cauzei din perspectiva temeiului invocat de autoritatea pârâtă
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
afecta, astfel, scopul legii de protejare a intereselor generale ale comunității (Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2020, paragraful 28, precitată). ... 17. În ceea ce privește pretinsul tratament discriminatoriu, interzis de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reamintit jurisprudența sa constantă (de exemplu, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996), prin care a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
introduse prin textul de lege criticat, au intrat în legalitate fără a fi obligate să facă astfel de demersuri (Decizia nr. 734 din 21 noiembrie 2019, paragraful 22, precitată). ... 18. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței în această materie a Curții Constituționale, soluția pronunțată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. ... 19. În plus față de cele statuate în jurisprudența sa în
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
determine schimbarea jurisprudenței în această materie a Curții Constituționale, soluția pronunțată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. ... 19. În plus față de cele statuate în jurisprudența sa în materie, Curtea reamintește că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
independența parlamentarului, aceasta din urmă privită în sensul eliberării parlamentarului de orice obligații față de alegătorii care l-au votat/partidul politic din care provine. Nu se poate reține încălcarea art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție, pentru că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, doar prestațiile efectiv realizate reprezintă un bun, nu și cele viitoare. Întrucât nu se aduce atingere prestațiilor efectiv încasate, nu se încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție. Totodată, se subliniază că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 390
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
precum și la protecția dreptului de proprietate privată, rolul Parlamentului, garanțiile de independență ale mandatului parlamentar și efectele general obligatorii ale deciziilor Curții Constituționale. ... 15. Prin raportare la art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție, se arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prestațiile sociale, în general, precum și indemnizațiile de pensionare sunt considerate bunuri și sunt protejate de textul convențional menționat. Rezultă că, prin prisma acestei jurisprudențe, indemnizația pentru limită de vârstă este un bun, ceea ce
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
din primul Protocol adițional la Convenție, se arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prestațiile sociale, în general, precum și indemnizațiile de pensionare sunt considerate bunuri și sunt protejate de textul convențional menționat. Rezultă că, prin prisma acestei jurisprudențe, indemnizația pentru limită de vârstă este un bun, ceea ce înseamnă că persoana în cauză nu poate fi lipsită de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică. Or, întreruperea, prin legea criticată, a acordării acestei prestații sociale după ce
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică. Or, întreruperea, prin legea criticată, a acordării acestei prestații sociale după ce a fost dobândită echivalează cu o confiscare în lipsa unei cauze legitime, de utilitate publică. Se subliniază că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în măsura în care suspendarea sau diminuarea unor prestații sociale nu a fost cauzată de modificări ale situației personale, ci doar de modificări ale legii, se poate reține existența unei ingerințe în dreptul de proprietate
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor beneficii de natura indemnizației pentru limită de vârstă prin modificări legislative corespunzătoare. ... 38. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 39. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se arată că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, aceasta nu are competența de a exercita controlul constituționalității hotărârilor și măsurilor adoptate de Camerele Parlamentului în aplicarea regulamentelor proprii. Rezolvarea problemelor ridicate de hotărârile adoptate și de măsurile dispuse de Camerele Parlamentului se poate face
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
al instrumentului de prezentare și motivare, precum și lipsa de fundamentare temeinică a actelor normative nu pun probleme de constituționalitate, în lumina deciziilor Curții Constituționale nr. 238 din 3 iunie 2020 și nr. 678 din 29 septembrie 2020. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la obligativitatea solicitării avizului Consiliului Legislativ, aspect îndeplinit cu referire la legea criticată. Se subliniază că art. 148 din Constituție nu este incident în cauză, dat fiind că prevederile europene invocate reglementează pensia pentru limita de
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
limită de vârstă constituie și va constitui o presiune suplimentară și deloc necesară asupra bugetului de stat al României. Se apreciază că legea criticată nu încalcă principiul neretroactivității legii, întrucât nu vizează prestațiile deja realizate. Totodată, se subliniază că, din jurisprudența Curții Constituționale, rezultă că doar pensia de serviciu a magistraților beneficiază de o protecție constituțională expresă, în timp ce cu privire la celelalte pensii de serviciu legiuitorul are o marjă de apreciere distinctă. Totodată, nu se poate realiza o comparație
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
regulamentare, încât situația creată conduce la concluzia că legea a fost adoptată în fapt în procedură de urgență, fără ca aceasta să fi fost cerută, iar condițiile solicitării adoptării legii în procedură de urgență sunt reglementate prin Constituție. ... 60. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în vederea adoptării unui act normativ coerent și fundamentat, din punctul de vedere al organizării procedurii de lucru, Parlamentul trebuie să dea dovadă de suplețe și flexibilitate, în limitele Constituției și ale regulamentelor parlamentare (Decizia nr. 828 din
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
exigențelor procedurale stabilite prin Constituție. Marja largă de apreciere a organelor de lucru ale Parlamentului nu poate depăși însă cadrul constituțional existent. ... 61. În cauză, nu se poate reține incidența principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului, întrucât, așa cum rezultă din jurisprudența sa constantă, această autonomie nu poate fi exercitată în mod discreționar, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului. Astfel, între principiul constituțional referitor la autonomia Parlamentului de a-și stabili reguli interne de organizare și funcționare [art. 64 alin. (1)] și
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaților, fapt care ar aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție, Curtea a considerat că, în conformitate cu jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 250 din 19 aprilie 2018, precitată, paragraful 45), nerespectarea termenului de depunere a raportului constituie o problemă de aplicare a regulamentelor celor două Camere. Cu alte cuvinte, obiectul criticii de neconstituționalitate îl constituie, de
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Camere“. Procedura de urgență are în vedere doar termenele stabilite prin Regulament, respectiv reducerea lor la minimul posibil în funcție de urgența legii promovate. Așadar, temporalitatea este trăsătura de bază a procedurii de urgență. Această constatare reprezintă o dezvoltare a jurisprudenței Curții Constituționale în privința obligației Parlamentului de a respecta termenele regulamentare prin raportare la art. 75 din Constituție și de a deroga de la termenele generale prin raportare la art. 76 alin. (3) din Constituție. ... 69. În cauza de față
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
completările ulterioare (Legea nr. 10/2001), astfel că nu se pot aplica prin analogie prevederile arătate în procedura legilor fondului funciar. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 59. Răspunzând solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție, unele instanțe nu au identificat jurisprudență referitoare la chestiunea analizată și nu au exprimat niciun punct de vedere relativ la aceasta (curțile de apel Galați, Târgu Mureș și instanțele arondate acestora); alte instanțe au comunicat doar opinia judecătorilor consultați, iar alte instanțe au trimis atât punctul
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
lor în aplicare. Totuși, această marjă, oricât ar fi de importantă, nu este nelimitată, iar exercitarea puterii discreționare a statului nu poate genera consecințe incompatibile cu normele stabilite de Convenție. ... 67. Totodată, au fost avute în vedere principiile statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în cauzele în care autoritățile administrative au o obligație pozitivă (aceea de a rezolva într-un termen rezonabil cererile formulate în baza Legii nr. 18/1991), care prevăd că, deși statul se bucură de o largă marjă
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
care țin de specificul cauzei de față, aceste două condiții vor fi tratate împreună, în cele ce succedă. ... 98. Pe de-o parte, cu privire la identificarea unei chestiuni de drept reale, veritabile, de un anumit grad de dificultate, în jurisprudența dezvoltată în legătură cu această condiție de admisibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în mod constant că, în declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
la acea problemă de drept. ... 100. În absența unei definiții legale a noțiunii de „noutate“, verificarea acestei condiții ține de exercitarea dreptului de apreciere al completului învestit cu soluționarea sesizării, astfel cum instanța supremă a hotărât în mod constant în jurisprudența sa (exempli gratia, deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
2015; nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015). ... 101. Așa cum Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis în jurisprudența sa anterioară (exempli gratia, deciziile menționate în paragraful anterior, precum și Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
sale în vigoare, acum mai mult de treizeci de ani, problema existenței dreptului de acces la instanță al titularului cererii în ipoteza în care comisiile de fond funciar nu i-au soluționat solicitarea s-a ridicat în mod frecvent în jurisprudența instanțelor naționale. ... 105. De-a lungul celor treizeci de ani de aplicare a Legii nr. 18/1991 problema a fost soluționată atât în sensul aprecierii inadmisibilității de a se solicita instanței în mod direct reconstituirea dreptului de proprietate, cât și în
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
dreptului de proprietate, cât și în sensul considerării ca admisibile a unei atari acțiuni, în prezența pasivității prelungite și nejustificate a autorității ținute la rezolvarea pe cale administrativă a solicitării de reconstituire a dreptului de proprietate. ... 106. Odată cu evoluția jurisprudenței naționale în sensul recunoașterii exprese a drepturilor fundamentale la un proces echitabil (cu componenta sa - dreptul de acces la instanță) și, respectiv, la protecția dreptului de proprietate - din perspectiva prevederilor convenției (ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 privind ratificarea
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
de o procedură de executare silită a obligației de a face a autorității publice, obligație denumită în doctrină intuitu personae. ... 108. În acest context, instanțele au reținut în argumentare (așa cum rezultă cu claritate și din punctele de vedere și jurisprudența comunicate de instanțele naționale în vederea soluționării prezentei sesizări) și considerentele relevante ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în cuprinsul unei decizii pronunțate în recurs în interesul legii, respectiv Decizia nr. XX din 19 martie 2007; de altfel, în
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]