2,156 matches
-
dispozitivul hotărârii judecătorești atacate, este inadmisibilă. Subliniază că alin. (4) al art. 457 din Codul de procedură civilă a apărut ca un remediu alternativ celui prevăzut de alin. (3) al aceluiași articol, constituind un răspuns legislativ la dezbaterile doctrinare și jurisprudențiale care s-au conturat în perioada cuprinsă între data punerii în aplicare a Codului de procedură civilă și data adoptării Legii nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe. Acest argument este susținut și de interpretarea sistematică a întregului articol 457 din Codul de procedură civilă. În orientarea jurisprudențială menționată nu se aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că premisa de la care pornește sesizarea cu recurs în interesul legii este tocmai
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
recalificarea căii de atac, de la data pronunțării încheierii, pentru părțile prezente, sau de la data comunicării încheierii, pentru părțile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzute de lege." ... IV. Examenul jurisprudențial 7. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că se impune respingerea ca inadmisibilă a căii de atac declarate greșit, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate. Dispozițiile art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
pronunțării încheierii, pentru părțile prezente, sau de la data comunicării încheierii, pentru părțile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzute de lege." ... IV. Examenul jurisprudențial 7. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că se impune respingerea ca inadmisibilă a căii de atac declarate greșit, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate. Dispozițiile art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevăd că hotărârea judecătorească este supusă
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
Conducere al Curții de Apel Brașov nu a prezentat un punct de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii. VIII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 13. Analizând orientările jurisprudențiale diferite, relevate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov prin sesizarea cu recurs în interesul legii, procurorul general a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii opinia conform căreia calea de atac greșit declarată, deși corect menționată
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
pronunțarea unei hotărâri prealabile ca fiind o procedură sui-generis care se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul procesului al cărui obiect îl constituie o chestiune (problemă) de drept de care depinde soluționarea pe fond a cauzei. Mecanism de unificare jurisprudențială de inspirație franceză, procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei chestiuni de drept esențiale, apărute într-o cauză aflată în curs de soluționare în ultimă instanță. În
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2015; Decizia nr. 31 din 19 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 11 decembrie 2015). În acord cu această orientare jurisprudențială, se constată că, în cauză, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu îndeplinește condițiile unui act de sesizare legal întocmit, conform art. 520 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, ceea ce atrage inadmisibilitatea ei. Astfel
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
poate fi considerată nouă prin faptul că nu a mai fost dedusă judecății anterior. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
fost depusă la organul de executare la data de 8 august 2014, obținându-se încheierea de încuviințare din data de 27 august 2014), ceea ce face ca procedura declanșată să fie supusă noii reglementări, inclusiv sub aspectul mecanismelor referitoare la unificarea jurisprudențială care interesează în legătură cu întrebarea prealabilă ce a făcut obiectul învestirii instanței supreme. 49. Nu poate fi vorba despre o continuare a executării silite începute în anul 2012, pe considerentul că procesul-verbal invocat ca titlu a fost emis în respectivul dosar
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
situațiile litigioase nu sunt întotdeauna contemporane actului normativ ce a guvernat raporturile juridice ale părților). Așadar, trebuie observat, în legătură cu cerința noutății chestiunii de drept, dacă aceasta a făcut sau nu obiectul judecății instanței supreme, întrucât statuările acesteia pot constitui repere jurisprudențiale de interpretare cu valoare obligatorie pentru celelalte instanțe. Or, pe acest aspect a rezultat, din verificările efectuate, existența unei singure hotărâri de speță a instanței supreme, în care s-a pus problema naturii juridice a procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
funcția de președinte al Camerei Deputaților poate aparține unui grup parlamentar, înțeles ca structură a Parlamentului cu caracter neobligatoriu. 45. Cu privire la analiza noțiunii de "încetare de drept" a calității de președinte al Camerei Deputaților, Curtea urmează a realiza un examen jurisprudențial pentru a determina înțelesul acestei sintagme. Astfel, prin Decizia nr. 62 din 1 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005, Curtea a statuat că "propunerea de revocare [a membrului Biroului permanent
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligațiilor acesteia din urmă și nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică față de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel." III. Examenul jurisprudențial 6. Prin recursul în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale citate, dezlegarea chestiunii de drept supuse analizei fiind menită a lămuri problema calității procesuale pasive
DECIZIE nr. 13 din 13 iunie 2016 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare ( Legea nr. 500/2002 ), ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 ), coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 ), şi ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul civil), vizând calitatea procesuală pasivă a acestui minister în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275479_a_276808]
-
Colegiul Farmaciștilor din România, după caz. 37. Privitor la critica ce vizează procedura de verificare a respectării condițiilor contractuale și consecințele acestor verificări, Curtea apreciază că autorii sesizării invocă probleme de omisiune a reglementării primare. Ca atare, devine relevant principiul jurisprudențial exprimat, de pildă, în Decizia Curții Constituționale nr. 824 din 3 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2016, potrivit căruia suplinirea lipsei de reglementare nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, cu
DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275373_a_276702]
-
se vedea, mutatis mutandis, Beian împotriva României (nr. 1), nr. 30.658/05, pct. 34 și urm., CEDO 2007 V]. 49. Pe de altă parte, Curtea constată că nimic nu indică că hotărârea din 28 noiembrie 2005 constituia un reviriment jurisprudențial. Presupunând că aceasta a fost situația, se impune să se constate că Înalta Curte nu a explicat de ce era necesar să intervină un astfel de reviriment (mutatis mutandis, Atanasovski împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, nr. 36.815/03, pct. 38, 14 ianuarie 2010
HOTĂRÂRE din 16 septembrie 2014 în Cauza Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum Ilfov împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270891_a_272220]
-
nu există mai multe termene de prescripție, așa cum rezultă din punctele de vedere transmise de Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Judecătoria Piatra-Neamț. 81. Referitor la întrebarea a doua, într-o orientare jurisprudențială majoritară s-a statuat că, odată cu întreruperea prescripției dreptului la acțiune de a pretinde debitul principal, se întrerupe și prescripția dreptului la acțiune pentru dobânzi. Într-o orientare jurisprudențială minoritară s-a apreciat că, odată cu întreruperea prescripției dreptului la acțiune
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
Judecătoria Piatra-Neamț. 81. Referitor la întrebarea a doua, într-o orientare jurisprudențială majoritară s-a statuat că, odată cu întreruperea prescripției dreptului la acțiune de a pretinde debitul principal, se întrerupe și prescripția dreptului la acțiune pentru dobânzi. Într-o orientare jurisprudențială minoritară s-a apreciat că, odată cu întreruperea prescripției dreptului la acțiune de a pretinde dreptul principal, nu se întrerupe și prescripția dreptului la acțiune pentru dobânzi, în acest sens pronunțându-se Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul Neamț - Secția I
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
lăsat să treacă. 87. Ultima întrebare ce face obiectul prezentei sesizări a determinat formarea a două opinii, în anumite cazuri acestea înregistrându-se la nivelul aceleiași instanțe (Curtea de Apel Târgu Mureș, Judecătoria Făgăraș), după cum urmează: - într-o primă orientare jurisprudențială s-a învederat că dreptul material la acțiune începe să curgă de la data încetării acțiunii sau inacțiunii ilicite; - într-o a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că dreptul material la acțiune începe să curgă de la data când păgubitul a
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
nivelul aceleiași instanțe (Curtea de Apel Târgu Mureș, Judecătoria Făgăraș), după cum urmează: - într-o primă orientare jurisprudențială s-a învederat că dreptul material la acțiune începe să curgă de la data încetării acțiunii sau inacțiunii ilicite; - într-o a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că dreptul material la acțiune începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea. 88. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
atare situație nu prezintă caracter de noutate, acest sistem de sancționare fiind folosit și anterior modificărilor legislative intrate în vigoare la data de 1 februarie 2014. Astfel, deși în legislația anterioară nu exista o consacrare expresă a acestei reguli, deciziile jurisprudențiale pronunțate în materie, unele dintre acestea cu valoare de îndrumare, evidențiau obligativitatea stabilirii unei singure măsuri educative în cazul săvârșirii mai multor infracțiuni concurente de către un minor, în situația în care instanțele aplicau doar măsuri educative. Această interpretare rezultă și
DECIZIE nr. 2 din 26 ianuarie 2016 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind infracţiuni concurente săvârşite în timpul minorităţii, judecate separat, durata măsurii educative neprivative de libertate, dispusă pentru o infracţiune concurentă şi executată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269967_a_271296]
-
fi considerată nouă prin faptul că nu a mai fost dedusă judecății anterior. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată. 28. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei
DECIZIE nr. 13 din 16 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 2.502 din Codul civil, art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată şi Ordinul nr. 50/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276444_a_277773]
-
la Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 iulie 2012, pronunțată în cauza Gregacevic împotriva Croației, paragraful 51. Se susține, totodată, că, având în vedere noutatea instituției arestului la domiciliu, nu se poate vorbi de o cvasiunanimitate în interpretarea jurisprudențială a termenului de 5 zile prevăzut la art. 222 alin. (4) din Codul de procedură penală ca fiind unul de recomandare și nici de o cristalizare, în acest sens, a unei practici majoritare. Este subliniat caracterul imperativ al acestui termen
DECIZIE nr. 457 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 alin. (4) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276169_a_277498]
-
Partea I, nr. 831 din 14 noiembrie 2014. ────────── 42. Cerința noutății este, așadar, îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementările recent intrate în vigoare, instanțele nu i-au dat, încă, o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. 43. În egală măsură, noutatea, în sensul dispozițiilor art. 519 din Codul de
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
este chemată să se pronunțe în prezent, devenind astfel actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept respective. 44. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor în urma unei interpretări adecvate, iar opiniile jurisprudențiale diferite nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. Așadar, în situația în care ar exista un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit, în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
respectarea legii, iar statul democratic este prin excelență un stat în care se manifestă domnia legii" ( Decizia nr. 13 din 9 februarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999). În acest context jurisprudențial, Curtea reține că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
recunoașterii hotărârilor judecătorești pronunțate de autorități judiciare străine în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoașterii și executării sancțiunilor/interdicțiilor aplicate de autoritățile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. 2. Examenul jurisprudențial Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a învederat că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național, a fost relevată o practică neunitară cu privire la posibilitatea recunoașterii și executării sancțiunilor/interdicțiilor aplicate de autoritățile judiciare străine al căror
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]