3,080 matches
-
a fost lovit de nici un vehicol. T60 ÎN POFIDA jandarmilor, polițiștilor și militarilor, un incendiu a făcut pagube de 300 000 de franci într-un hotel din Elbeuf. (Fénéon) 5.4. Lectura unui peritext jurnalistic <1> Să luăm titlul unui articol jurnalistic și legenda fotografiei care-l însoțește. Aceste unități peritextuale dintr-un articol din Nouveau quotidien (24 mai 1994) sînt unități lingvistice complete (chiar dacă întregul este format dintr-un ansamblu complex: articol, titlu și subtitlu (T61), fotografie, legenda fotografiei (T62), semnătură
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor. 4.2. Lectura unui peritext argumentativ jurnalistic (2) Fragmentul peritextual complet al legendei unei fotografii din presă pe care l-am studiat la sfîrșitul lui § 5, cap. 4, este un bun exemplu de organizare periodică legată, atît de elaborată, încît se apropie mult de o secvență argumentativă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întors de la Vaslui unde are un proces: a dat în judecată mai mulți cetățeni din județul Brăila pentru calomnie. Nu a scăpat nici ziarista Marilena Severineanu, de la care cere 50 de milioane pentru... ofensă. Ziarista s-a implicat în cercetarea jurnalistică a tuturor abuzurilor grave, săvârșite de unii polițiști în județ. Rezultatul: i s-a desfăcut contractul de muncă cu litera «i». Împletește macrameuri ca să-și cumpere pâine. Cum mă vede dl Zainea Năstase, simt că i se zburlesc solzii. A
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și un partizan al democratizării, nu doar al spectacolului, dar și al practicii sportive în câteva discipline. Trebuie ca acest parteneriat să țină seama de un echilibru, care este, bineînțeles, în interesul amândurora. De asemenea, în Franța, regulile de deontologie jurnalistică și sportivă au nevoie de a fi precise și respectate încât sportivii să nu fie un pretext al unui spectacol destinat anunțurilor sau drepturilor telespectatorilor. De exemplu, accesul la principalele competiții al echipelor naționale poate fi garantat contra efectelor perverse
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
aceasta fiind totuși cea vizată), atunci cînd, la începutul introducerii, Halbwachs evoca o povestire transmisă de un ziar care cita un altul, și anume povestea sclavului amnezic descoperit în pădure. Este așadar vorba despre o memorie transmisă de pe un suport jurnalistic pe altul, fără a fi susținută de un grup. În general, ori de cîte ori se face, în Cadrele, o aluzie la ziare sau la discuri, dimensiunea de reiterare mecanică, de transportare în timp nesusținută de o conștiință trimite la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
tipologia textelor, terminologia nu este stabilizată. Totuși, există uzuri dominante, mai ales pentru distingerea între tipuri de discurs și genuri de discurs 244. (a) tipurile de discurs: această separare elementară permite, de exemplu, distingerea între texte care țin de discursul jurnalistic, publicitar, literar etc. Ea definește, pentru o epocă și o societate date, un anumit număr de sectoare de activitate discursivă care prescriu tipul de comportament pe care auditorul sau cititorul trebuie să îl aibă față de text. În termeni de scenă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1908, de care am amintit, „s-a hotărît ca la 29 iunie 1929, să se adune toate promoțiile liceului, de la 1908 pînă în prezent, spre a sărbători la un loc ieșirea (sa) la pensie”.10) într-o încercare de portret jurnalistic, unul din elevii săi a scris atunci: „A fost în cariera profesorului Lascăr Veniamin o trudă cinstită și luminată pentru ridicarea tineretului, precum a fost și un dor fierbinte de a crește generațiile noastre în dragoste de țară și în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
hărmălaiei, Bacovia se și animă, se și întristează, întrucît nu-și găsește locul în ea. E tolerant și, deopotrivă, moralizant; pe alocuri chiar sarcastic: ,,I... haa... la panorămi țăranii se civilizează’’.6 ) Comun lui Caragiale și Bacovia e, iarăși, limbajul jurnalistic. La autorul Momentelor acesta era un mod natural de a se exprima, căci el cunoștea gazetăria din interiorul ei. La autorul Plumbului, ca la mai toți simboliștii, limbajul jurnalistic era programatic, un cod pentru diferențierea de poeții „cu satul în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se civilizează’’.6 ) Comun lui Caragiale și Bacovia e, iarăși, limbajul jurnalistic. La autorul Momentelor acesta era un mod natural de a se exprima, căci el cunoștea gazetăria din interiorul ei. La autorul Plumbului, ca la mai toți simboliștii, limbajul jurnalistic era programatic, un cod pentru diferențierea de poeții „cu satul în glas”. Jurnalismul se face la oraș și în mare parte despre oraș, iar el și ceilalți erau poeți ai orașului, neologistici, cu pregătirea literară desăvîrșită, adesea, pe texte străine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
câștige în fața persoanei desemnate de partid, cu toate că în reginea respectivă PRD nu fusese niciodată învins. Cel mai adesea el a respectat regulile și a lăsat instituțiile să funcționeze. A creat programe pentru a răspunde nevoilor cetățenilor săraci și marginalizați. Activitatea jurnalistică a înflorit; López Obrador devenind celebru pentru conferințele de presă aproape cotidiene. 1316 dintre acestea au avut loc între 31 mai 2001 și 10 aprilie 2005, astfel încât intervalul de pauză a fost de doar 91 de zile. În mod obișnuit
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
extrem de vast. În cazul lucrării "Sourcebook" a lui Connery, toții autorii analizați au fost inițial jurnaliști de carieră la ziare sau magazine, sau la amândouă. Se subînțelege deci că includerea între autorii formelor narative de "jurnalism literar" presupune o practică jurnalistică de bază. Problema se complică însă când Paterson etichetează Pelerin la Tinker Creek de Annie Dillard drept una din primele douăsprezece lucrări de valoare, într-un articol cu același nume. Acesta pare a fi un argument în favoarea catalogării eseurilor personale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
știm despre lumea fenomenologică din jur, dar și modul cum aceste încercări de cunoaștere au fost promovate de criza epistemologică. În final, vom putea înțelege mai bine de ce au făcut apel jurnaliștii la această formă, sfidând curentul principal al practicii jurnalistice. Odată ce am putut identifica de ce, putem determina și anume ce, prin care problemele și prezumțiile care nu au fost luate ca de la sine-înțelese că jurnaliștii care folosesc acest gen și cititorii lor ar observa pur și simplu lumea exterioară ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
importantă examinare a celor cincizeci de ani incluși în perioada 1945-1995. Încercările mai timpurii făcute pentru a da genului o formă istorică, sunt reprezentate în primul rând de un grup de articole de prin anii '70 declanșate de noua dezbatere jurnalistică. În anul 1975 A. Hough arunca o privire istoricizantă asupra genului prin intermediul unor scurte biografii a șapte autori (117/19-119/21). În 1974 Jay Jensen descria cum noul jurnalism ar fi un termen vechi pentru diferite forme de abordare jurnalistică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalistică. În anul 1975 A. Hough arunca o privire istoricizantă asupra genului prin intermediul unor scurte biografii a șapte autori (117/19-119/21). În 1974 Jay Jensen descria cum noul jurnalism ar fi un termen vechi pentru diferite forme de abordare jurnalistică foarte deosebite de ceea ce noi azi numim jurnalismul literar narativ (37). În plus el observă că tehnicile folosite de noul jurnalism au antecedente istorice. În 1975 Joseph Webb declară într-un articol că noul jurnalism din anii '60 derivă dintr-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
American Magazine Journalists. Una peste alta încercările de istoricizare a genului au fost rare pentru că nu există un consens asupra a ceea ce este acest gen. Așa că genul a fost marginalizat atât de beletristică cât și de curentul principal al practicii jurnalistice, atât de forurile critice dominante ale limbii engleze cât și de școlile de comunicare mass-media din secolul al XX-lea. Mai mult, eforturile existente de a istoriciza genul folosesc în mare parte un mod de apropiere "instituționalizat biografic" și în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
În 1870 Hearn anticipa jurnalismul literar narativ din 1890. Și asta cu toate că era un ziarist care nu scria știri obișnuite. Ca mulți alți jurnaliști literari narativi el era și adeptul curentului principal privind scrisul în ziare. Printre exemplele de activitate jurnalistică obișnuită se numără descrierea plină de șabloane pe care el o face inundațiilor produse de râul Ohio în 1877 (The Rising of the Waters 41). Reportajul este plin de clișee pentru că îi lipsește în bună măsură concretețea detaliului necesar într-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și drepți. Era mai degrabă o față egipteană, cu rotunjimile tinereții proaspete și cu o gură grea, pasionată, plină de o dulce senzualitate (2). Vigoarea persistă nu numai în descrierea concretă dar și în complexitatea portretului care scapă atât schemei jurnalistice cât și cliche-ului sentimentaloid specific stilului realist al epocii, așa cum remarcă William Dean Howells (Criticism and fiction 10-12, 27-28). Spre exemplu "sprâncenele mari și negre, mereu strânse asemeni Meduzei, ca și cum ar fi fost apăsate de o durere veșnică" sugerează calitatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
două povești ale lui Crane reflectă o diferență de ton. Frus recunoaște acest lucru parțial când spune: "un inventar tropologic a fiecăreia din narațiuni ne arată diferite șabloane figurative. Numărul comparațiilor depășește cu mult pe cel al metaforelor în povestea jurnalistică, de exemplu, în timp ce în Open boat sunt împărțite în mod egal" (Two Tales 130, sublinierea lui Frus). Frus afirmă că linia de demarcație o oferă numărul mare de comparații. În opoziție vom spune că Stephan Crane a avut la dispoziție
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Oricât de dificilă ar fi fost o asemenea confruntare, jurnalismul literar narativ își dorea interpretări mai oneste ale lumii factuale care intrau în competiție cu afirmațiile critice general acceptate. O a doua trăsătură se referă la intențiile retorice ale stilului jurnalistic modern, stil care se detașează fundamental de orice subiectivitate, o condiție care era și mai exacerbată de transformările considerabile în plan social și cultural și a crizei din acea perioadă. În acest spațiu creat de aceste transformări, de o conștiință
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
așteptam răbdător și încântat, și am putut vedea pe perete mici inscripții afișate la intervale egale: Acuratețe, Acuratețe, Acuratețe! Cine? Ce? Unde? Când? Cum? Faptele - Culoarea - Faptele!". Cu această minuție, la 1890 conceptul scrierii "factuale" devine o parte din cultura jurnalistică a vremii. Dar aceasta l-a neliniștit pe Dreiser, viitorul romancier și jurnalist literar de ocazie, neliniștit: Toate sunt calități lăudabile, dar cred că nu așa de ușor de pus în practică cum un redactor-șef sau un director exectiv
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care anima pe jurnaliștii americani și munca lor și împotriva a ceea ce nouă azi, în era postmodernă, ne pare o fi o credință naivă, aceea că materialismul științific ar fi panaceul pentru vindecarea tuturor relelor de pe pământ. Dezvoltarea în practica jurnalistică a stilului obiectiv de redactare a știrilor și recurgerea la relatarea strictă a faptelor a fost condusă de acest spirit. Așa cum notează Michael Schudson "reporterii de la 1890 se vedeau pe ei înșiși, în parte, ca fiind oameni de știință care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ceea ce putem observa la răscrucea dintre secole este creșterea nemulțumirii față de argumentele pozitiviste. O opinie similară celei a lui Garland se făcea auzită în 1906 într-un articol din Scribner's în care un autor neidentificat notează apariția unor texte jurnalistice cu potențiale merite literare, observând: "Invadarea de către ziare a teritoriului poveștilor de zi cu zi, denaturând gustul popular și într-o oarecare măsură și pe cel mult mai bine circumspect, și care își avea meritele lui în delimitarea sferei ficțiunii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ca o consecință există și din aceia care neagă existența Holocaustului. Așa cum notează John J. Pauly, "criticii literari se bucură să demonteze realitatea poveștilor nonficționale, în speranța că pot să afirme ficționalitatea tuturor narațiunilor. Din punct de vedere al neseriozității jurnalistice și din perspectivă filozofică, criticii pot nega orice încercare de reprezentare, lăsând imaginația literară să plutească liberă de legăturile ei pământești" (Politics, 122). Ceea ce rămâne de demonstrat, așa cum presupune Pauly, este faptul că nu toate ficțiunile sunt egale, și că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
față de locul unde trăiești și cinstit față de epoca pe care o trăiești" (35). Subliniind că artistul trebuie să vorbească despre relația sa individuală cu faptele, Garland nu numai că pune în față subiectivitatea scriitorului dar răstoarnă și tendința curentului principal jurnalistic care era factual și obiectiv și care în efortul său de obiectivizare încerca să nege sau să neutralizeze subiectivitatea. Comentariile lui Garland relevă un naturalism care și-a propus pentru sine însuși, în cele din urmă, un scop imposibil de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
necesar". Încă o dată interpretarea lui Davidson se aseamănă în chip remarcabil cu ceea ce spune Garland: "o persoană care e confruntată cu anumite fapte și ne relatează relația lui individuală cu acestea". Jurnalismul literar narativ, deci, a încercat să aducă conceptul jurnalistic al realității verificabile reflectat de cerința adevărată "într-o zonă de contact cu realitatea" care nu poate fi structurată decât de subiectivitate. Bakhtin atinge aceasta, la fel de bine ca și evoluția continuă a versiunii sale despre roman, atunci când notează: "Procesul de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]