11,415 matches
-
lume! După dispariția cumplită a bunicilor mei, am făcut kadiș-ul, rugăciunea pentru sufletul celor morți, aici în lagăr... Va trebui să fac rugăciunea kadiș și pentru mine însămi? Am reușit să supraviețuiesc primei mele mari încercări... Atunci când am sosit la lagărul Auschwitz-Birkenau... Și apoi am reușit să trec și de celelalte selecții de care tremură toată lumea... Acum a venit ultima selecție - Die letzte Selektion... Se aude că lagărul va fi eliberat în curând de către sovietici... Dar... acum... sunt bolnavă de râie
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
însămi? Am reușit să supraviețuiesc primei mele mari încercări... Atunci când am sosit la lagărul Auschwitz-Birkenau... Și apoi am reușit să trec și de celelalte selecții de care tremură toată lumea... Acum a venit ultima selecție - Die letzte Selektion... Se aude că lagărul va fi eliberat în curând de către sovietici... Dar... acum... sunt bolnavă de râie... Am fost internată la infirmerie... Dar și aici se face selecția de către același domn doctor de temut, domnul Mengele... Am însă un mare noroc cu o mătușă
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
Am fost internată la infirmerie... Dar și aici se face selecția de către același domn doctor de temut, domnul Mengele... Am însă un mare noroc cu o mătușă de gradul doi din Oradea, Horvath néni, care m-a recunoscut aici în lagăr. Ea lucrează aici, la Revier. adică la infirmerie. M-a luat cu ea aici și a început să mă trateze, m-a hrănit, m-a dosit cum a putut ea... Sper să nu mi se descopere boala asta contagioasă... Tanti
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
a încredințat că mă voi vindeca în câteva zile cu tratamentul ei... (îngrijorată) - Azi, este numai l7 octombrie 1944... Dar nu mai e mult până la eliberarea noastră... Armata Roșie îi bate pe nemți și vine cu repeziciune spre noi, spre lagărul ăsta infect de exterminare... Numai de ar veni mai repede! Nu mai am jurnal. La plecarea din Oradea, l-am predat slujnicei noastre, Mariska, cu rugămintea să-l dea părinților mei... În schimb, în lipsa jurnalului, memoria mea foarte bună este
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
mai repede! Nu mai am jurnal. La plecarea din Oradea, l-am predat slujnicei noastre, Mariska, cu rugămintea să-l dea părinților mei... În schimb, în lipsa jurnalului, memoria mea foarte bună este jurnalul meu de acum... De cum am intrat în lagăr, numele meu frumos de „EVA HEYMAN” a devenit un simplu număr... Am fost cu toate obligate să renunțăm la identitate, trecut, credință, demnitate... Condamnate la muncă de l2 până la l4 ore, condamnate la foame, frig, frică... condamnate la moarte... Biciul
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
SUNT ROMÂN, cetățean român și urmăresc cu atenție România și Românitatea din 1980, când am avut șansă de a scăpa de lagărul comunismului sovietic, de socialismul românesc. Am scris și voi continua să scriu liber despre acele vremuri și cele care au venit după 23 decembrie 1989. Din 1990 vin în fiecare an în patria mea, a părinților mei, a neamului meu
PREFER NEAMŢUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343464_a_344793]
-
voluntar împotriva partizanilor sovietici, aureolat de gloria învingătorului de la Sevastopol, pentru ca apoi să primească umilința învinsului tot la Sevastopol unde va cădea prizonier, la 12 Mai 1944 și va rămâne într-un fel învins până în 1955, aproape 12 ani de lagăr, la: Gorki, Oranki, Simferopol, Vorkuta, Donbas, Stalingrad, Sverdlovsk. Am spus într-un fel învins, pentru că soarta sa, a armatei și a țării depinde de multe ori de pătura politică nechibzuită, care se situează mai presus de voia lui Dumnezeu și
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
transportului polar care-i asvârle în imperiul glaciar. Două evenimente i-au stârnit atenția eroului Aurel State, unul plin de amărăciune: tineri germani ciungi de brațul drept, din grupul celor o mie, mutilați chipurile pentru un vaccin alterat, într-un lagăr sovietic din Polonia, iar celălalt încărcat de admirație prin chipul angelic de la vizita medicală. În anticamera morții, rațiunea aștepta împăcată orice deznodământ, dar sentimentul care mustea în lăstarul verde al vieții se încăpățâna să mai absoarbe mireasma florii tinerești de
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
făcuți? Poate că o vorbă oprește proaspăta încolțire! Își făcuse un joc din a mă descoase despre dragoste: cum arăta... ce se întâmpla... - Sunt de gardă. Vă aștept astă-seară în cabinetul spitalului. Știam cum se poate sfârși o poveste de lagăr: mutare disciplinară sau proces... Trecând cu dușmănie peste arșițele din mine, regîndii totul. Trupului nostru, care nu poate să zboare, nu se cade să i se sacrifice totul... Dar cei ce în mijlocul vieții ignoră darurile acestui <> pentru asceză, pentru biruința
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
se cade să i se sacrifice totul... Dar cei ce în mijlocul vieții ignoră darurile acestui <> pentru asceză, pentru biruința albă, mai greu de obținut decât în fața morții? Sonnenschein rămăsese Sonnenschein, făcând pentru mine tot ce se putea în lumea de lagăr... Sosi Crăciunul... A doua zi, pe poteca ce venea de la sala de mese, mă prinse din urmă Sonnenschein. Proaspătă și luminoasă ca zăpada ce cădea molcom. - Plecați în câteva zile... Nu știu unde! Haideți! Cel puțin acum-și se ridicase spre ochii
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
al pătimirilor noastre! Slăvit să fie Dumnezeu, Fecioara Maria și Neamul nostru dacoromân prin Eroii, Mărturisitorii și Martirii Lor! Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț 19 iunie 2015 În capitolul 10, intitulat: Asediul cetății fără turnuri, eroul nostru relatează aspectele vieții din lagărul Mănăstârca, cu foamea care da târcoale pâlpâirilor vieții, precum corbul ce se anunță în căutarea prăzii, cu oamenii care plângeau fiindcă își uitaseră numele și adresa celor dragi, cu gerul care-l încremenea până și pe diavol, cu stivele de
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
în jurul Anei Pauker, capul de afiș al manifestației, cu ploconeli de fanți și cu <>. Au trecut la atac. Din nou rechizitorii ale trecutului, unele în cunoștință de cauză; vivisecții sociale făcute de cunoscători, ofițeri prizonieri care au făcut agitație în lagărele de trupe. O asemenea abordare are sens când e făcută între noi, fără regie străină. A vorbit apoi ea, dezlănțuită. Ne-a făcut trădători. Ne-a amenințat că vom putrezi în Siberia. S-a ridicat un căpitan: Referință Bibliografică: Gheorghe
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
1865 și apariția primei cărți poș- tale inițiate la 1 octombrie 1869 de guvernul austriac. {n România prima carte poștală adoptată oficial a fost în 29 februarie 1872 și a fost urmată de o perioadă prolifica până la transformarea țării în lagăr comunist. Revoluția din 1989 reda mișcării cartofilice o adevarată forță abia în 1990 după o coexistența de-a dreptul dramatică în umbră filateliei, urmare a deturnării României din drumul ei european de către noua putere instalată cu forța pentru mai bine
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
Evreii erau considerați prigoana societății chiar și în Primul Război Mondial, fuhrer-ul cu ușurință ordonând capturarea și exterminare evreilor în orice mod posibil. Aceștia erau executați folosind arme de foc, spânzurați, dar cea mai eficienta metoda fiind camerele de gazare. Lagărul de concentrare cel mai malefic, unde se întâmplau unele din cele mai mari si multe atrocități se afla al Auschwitz. Mai multe despre asta, mai târziu. · “LEBENSRAUM”: În limba germană, “spațiu vital”, acest concept declarând că Al Treilea Reich (Imperiu
„O LECȚIE DE ISTORIE CE NU TREBUIA PREDATĂ!” de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344138_a_345467]
-
-l, îl chema alături de El, în jertfa de ispășire". A doua zi a fost eliberat, dar nu a făcut decât câțiva pași de la ieșirea pe poartă și a fost preluat de o dubă a Securității, care l-a dus în lagăr. Visul s-a împlinit și părintele a purtat mai departe crucea suferinței. Nu peste mult timp, părintele Ioan a refuzat propunerea Patriarhului Iustinian Marina de a fi scos din lagăr, preferând să pătimească în continuare, pentru a-i întări pe
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
de o dubă a Securității, care l-a dus în lagăr. Visul s-a împlinit și părintele a purtat mai departe crucea suferinței. Nu peste mult timp, părintele Ioan a refuzat propunerea Patriarhului Iustinian Marina de a fi scos din lagăr, preferând să pătimească în continuare, pentru a-i întări pe frații de suferință (cf. Ionuț Băiaș și Costel Condurache, "Părintele Ioan Negruțiu - deținutul care a refuzat să fie scos din lagăr", http://www.hotnews.ro/știri-arhiva-1043334-serial-sfinții-închisorilor-ioan-negruțiu-deținutul-care-refuzat-fie-scos-din-lagăr-htm). Trimis, cu domiciliu forțat
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
propunerea Patriarhului Iustinian Marina de a fi scos din lagăr, preferând să pătimească în continuare, pentru a-i întări pe frații de suferință (cf. Ionuț Băiaș și Costel Condurache, "Părintele Ioan Negruțiu - deținutul care a refuzat să fie scos din lagăr", http://www.hotnews.ro/știri-arhiva-1043334-serial-sfinții-închisorilor-ioan-negruțiu-deținutul-care-refuzat-fie-scos-din-lagăr-htm). Trimis, cu domiciliu forțat, la Rubla, în Bărăgan, Preotul martir Ioan Negruțiu a avut puterea să transforme o casă părăginită în biserică și să o târnosească. Din păcate, misiunea începută aici a fost întreruptă brutal
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
Concepția creștină despre martiriu în primele trei secole", notată cu 9,00, adică mențiunea "cum laudae". Mărturiile sale, atâtea câte s-au păstrat, despre suferințele îndurate în temnițele comuniste, sunt, însă, foarte importante. Iată doar câteva: Se mutaseră în aceste lagăre și temnițe - spunea părintele - mii și zeci și sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea țara. Toate instituțiile de bază ale societății noastre erau bine reprezentate. Academia Română, Universitatea, facultățile, inclusiv cea de Teologie; fostele
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
Negruțiu a făcut parte din rândul celor 1.725 de clerici ortodocși, între care 31 de ierarhi, unii scoși din scaun și morți în împrejurări obscure (Irineu Mihălcescu, Nicolae Popoviciu ș.a.), care au suferit la Canal, în închisori, deportări și lagăre. Din pricina asprului regim de detenție suferit mai bine de 16 ani, sănătatea Preotului Ioan Negruțiu s-a deteriorat tot mai mult până când, în anul 1996, a căzut la pat și, timp de șapte ani, a fost îngrijit de maici în
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
1976 - 1979) și redactor principal la revista Mitropolia Banatului (1979 - 1981). În anul 1981 a fost numit duhovnic la Mănăstirea Timișeni - Timișoara” . Părintele Ioan Negruțiu: Despre celulele „devenite altare” Tot din același volum reținem următoarele mărturii: „Se mutaseră în aceste lagăre și temnițe mii și zeci și sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea țara. Toate instituțiile de bază ale societății noastre erau bine reprezentate. Academia Română, Universitatea, facultățile, inclusiv cea de Teologie; fostele guverne împreună cu
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
-n lume săgeata neajunsului: Promisiuni peste promisiuni, Care stau numai pe hârtie ceas după ceas, vecuri după veacuri... Până când vom mai spera degeaba la o viață mai confortabilă? Toată ziua ne ducem prin locuri străine după un codru de pâine - Lagăre aurite și argintii ale banului sclavii, Care îngroapă orice urmă a conștiinței naționale, Care șterge fiecare amprentă a trecutului strămoșesc, patern... Până când vom mai milogi prin pribegie? Până când vom mai răbda defăimarea ce-o purtăm de la străinii haini? Altare și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
străjeri ai neamului, prigoniții în Siberii pentru iubire de Patrie, condamnați la moarte pentru vrednicie, huiduiți, bătuți, schilodiți pentru păcatul de fi Român. La capătul tăcerii geme pământul de minciuna sovietică făcând din străbuni dușmani ai poporului, torțe vii în lagăre comuniste cu cenușa împrăștiată în vânt, să li se uite și urma! Dar sufletul lor înrămat în lespezi de piatră nu uită. Sufletul lor mai strigă din lumea de dincolo despre calvarul bolșevic. Nu tace, ci urlă-n morminte, tace
LA CAPĂTUL TĂCERII (ÎN MEMORIA STRĂBUNILOR MEI DEPORTAȚI) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343152_a_344481]
-
post de profesor la o...închisoare. Are dreptate Sadoveanu. Aici e mâna Atotputernicului. Altfel, cum poți găsi un raționament omenesc la frecvența închisorii în viața acestui om, fără a exista pentru aceasta motivația firească, legată de instituția mult damnată? Probabil, lagărele naziste din timpul copilăriei (vezi odiseia copiilor Dominte în lagărele de la Dachau și Erfurt din articolele semnate de autorul demersului de față în Confluente Romanești) au fost preludiul pentru ceea ce i-a rezervat soarta acestui misionar special al Proiectantului de
COLONELUL PROF. GRIGORE DOMINTE A PLECAT LA CER de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343561_a_344890]
-
e mâna Atotputernicului. Altfel, cum poți găsi un raționament omenesc la frecvența închisorii în viața acestui om, fără a exista pentru aceasta motivația firească, legată de instituția mult damnată? Probabil, lagărele naziste din timpul copilăriei (vezi odiseia copiilor Dominte în lagărele de la Dachau și Erfurt din articolele semnate de autorul demersului de față în Confluente Romanești) au fost preludiul pentru ceea ce i-a rezervat soarta acestui misionar special al Proiectantului de destine. În respectivele lagăre l-a călit, i-a evaluat
COLONELUL PROF. GRIGORE DOMINTE A PLECAT LA CER de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343561_a_344890]
-
copilăriei (vezi odiseia copiilor Dominte în lagărele de la Dachau și Erfurt din articolele semnate de autorul demersului de față în Confluente Romanești) au fost preludiul pentru ceea ce i-a rezervat soarta acestui misionar special al Proiectantului de destine. În respectivele lagăre l-a călit, i-a evaluat și omologat forța interioară pentru misiunea ce i-a programat-o acestui Macarenko al nostru: o viață (o covârșitoare parte a ei) închinată reeducării a mii de copii vagabonzi din școlile de corecție. Dincolo de
COLONELUL PROF. GRIGORE DOMINTE A PLECAT LA CER de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343561_a_344890]