5,988 matches
-
generalul le solicita concursul. Astfel, formula unei guvernări de „uniune națională” s-a dovedit irealizabilă. Singura care a răspuns „cu brațele deschise” la alcătuirea guvernului a fost Mișcarea Legionară. De fapt această formulă fusese recomandată de Berlin. În guvern, în afară de legionari, au fost incluse și câteva cadre militare la departamentele pentru Apărarea Națională și câțiva tehnicieni la cele economice. Totuși, paradoxul vine din partea Mișcării Legionare, unde existau două curente cu privire la participarea pentru guvernare. Un curent era cel al tinerilor conducători legionari
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
legionari, au fost incluse și câteva cadre militare la departamentele pentru Apărarea Națională și câțiva tehnicieni la cele economice. Totuși, paradoxul vine din partea Mișcării Legionare, unde existau două curente cu privire la participarea pentru guvernare. Un curent era cel al tinerilor conducători legionari, în frunte cu Horia Sima, care insistau pentru un guvern preponderent legionar în frunte cu generalul Ion Antonescu. Cealălat grup era format din conducătorii mai în vârstă, concentrați în jurul lui Ion Zelea Codreanu, tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu. Ei invocau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Națională și câțiva tehnicieni la cele economice. Totuși, paradoxul vine din partea Mișcării Legionare, unde existau două curente cu privire la participarea pentru guvernare. Un curent era cel al tinerilor conducători legionari, în frunte cu Horia Sima, care insistau pentru un guvern preponderent legionar în frunte cu generalul Ion Antonescu. Cealălat grup era format din conducătorii mai în vârstă, concentrați în jurul lui Ion Zelea Codreanu, tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu. Ei invocau concepția lansată de Căpitan, prin care legionarii trebuiau să rămână în afara guvernării
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
insistau pentru un guvern preponderent legionar în frunte cu generalul Ion Antonescu. Cealălat grup era format din conducătorii mai în vârstă, concentrați în jurul lui Ion Zelea Codreanu, tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu. Ei invocau concepția lansată de Căpitan, prin care legionarii trebuiau să rămână în afara guvernării măcar un an, ca între timp Mișcarea să capete experiență sau să-și formeze cadre și numai după aceea să intre la guvernare. Până la urmă, câștig de cauză a avut gruparea condusă de Horia Sima
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
decimată de asasinatele din timpul regimul carlist din anii 1938-1939, nefiind cooptată la conducerea Mișcării, nu și-a impus punctul de vedere. În afară de această dispută din interiorul Mișcării, la întârzierea constituirii guvernului au mai contribuit și neînțelegerile dintre tinerii conducători legionari în problema împărțirii portofoliilor ministeriale, precum și presiunea lor asupra lui Antonescu, pentru a acapara cât mai multe portofolii și posturi. Formula noului guvern prezidat de generalul Ion Antonescu s-a definit după îndelungi conciliabule abia în noaptea de 14-15 septembrie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Pompiliu Nicolau), Ministerul Educației Naționale, Cultelor și Artelor (Traian Brăileanu), Ministerul Muncii, Solidarității și Ocrotirilor Sociale (Vasile Iașinschi). Ministerele economice au fost încredințate unor specialiști: profesorul Gheorghe Leon a fost păstrat din guvernarea trecută la Ministerul Economiei Naționale, dar dublat cu legionarul Corneliu Georgescu ca subsecretar de stat, iar celălalt subsecretar de stat pentru Petrol și Exploatarea Minieră, la cererea expresă a Legației Germane, a fost numit Victor Dimitriuc, tot legionar. George G. Cretzianu, director al Băncii Românești, neînregimentat politic, a preluat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
stat pentru Petrol și Exploatarea Minieră, la cererea expresă a Legației Germane, a fost numit Victor Dimitriuc, tot legionar. George G. Cretzianu, director al Băncii Românești, neînregimentat politic, a preluat Ministerul Finanțelor, însă cu două „ajutoare” ca subsecretari de stat, legionarii C-tin Papanace și Ion Protopopescu. La Ministerul Justiției a fost numit Mihai Antonescu, profesor de drept internațional, un personaj foarte apropiat al generalului Ion Antonescu. Un nou departament, cel al Coordonării și Statului Major Economic, a fost încredințat lt
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost nevoie și de intervenția Legației Germane. Așadar, componența guvernului (de la ministru la subsecretarii de stat), a aparatului central al ministerelor (secretarii generali, directorii generali, inspectorii generali și ceilalți funcționari), precum și a aparatului local județean și comunal era constituită din legionarii și doar din câțiva specialiști, însă și aceștia dublați cu legionari. Ca o constatare generală, funcțiile statului erau acaparate cvasitotalitar de Mișcarea Legionară. Armata deținea numai subsecretariatele de stat ale Ministerului Apărării Naționale, așa cum s-a întâmplat în toate guvernele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ministru la subsecretarii de stat), a aparatului central al ministerelor (secretarii generali, directorii generali, inspectorii generali și ceilalți funcționari), precum și a aparatului local județean și comunal era constituită din legionarii și doar din câțiva specialiști, însă și aceștia dublați cu legionari. Ca o constatare generală, funcțiile statului erau acaparate cvasitotalitar de Mișcarea Legionară. Armata deținea numai subsecretariatele de stat ale Ministerului Apărării Naționale, așa cum s-a întâmplat în toate guvernele anterioare. Se poate conchide că, la 14/15 septembrie 1940, a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și locale. II. 3. b. Politica internă a statului național-legionar După abdicarea și plecarea precipitată din țară a fostului rege Carol al II-lea, generalul Ion Antonescu a trecut imediat la „potolirea” manifestațiilor, a tuturor dezordinilor produse în stradă de legionari, acțiuni ce erau considerate ca un „torent după furtună”. Guvernul Ion Antonescu, investit cu puteri depline în conducerea statului, conform Decretului-Lege nr. 3072 din 6 septembrie 1940 (art. 1), și-a focalizat principale măsurile pe introducerea ordinii în societatea românească
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
român, prin măsurile luate și politica sa de austeritate, generalul Ion Antonescu căuta să-și fortifice poziția de conducător al statului, să câștige capital moral în fața românilor și a opiniei publice, în condițiile dualității puterii, mai degrabă a coabitării cu legionarii, în care Mișcarea să nu fie mai presus de guvern. II. 3. c. Politica externă. Consolidarea relațiilor cu Axa Guvernarea legionaro-antonesciană, chiar de la instaurarea ei, s-a orientat pe plan extern spre o alianță totală cu Axa, în spiritul garanțiilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
legăturile cu Axa, dar și pentru a testa atitudinea Romei față de România după momentul 30 august 1940, (în centrul discuției a fost chiar această chestiune), Conducătorul statului, însoțit de ministrul de Externe, Mihail Sturdza, de Constantin Papanace și alți fruntași legionari, între 14 și 16 noiembrie 1940, au vizitat Italia lui Mussolini, pentru ca, la 22-23 noiembrie 1940, să se întâlnească cu Hitler, în Germania. După ce dăduse o serie de dispoziții pentru intensificarea formalităților de adeziune, la 23 noiembrie 1940, generalul Ion
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
stat național-legionar”, pentru a statua unitatea responsabilității în conducerea statului, generalul Ion Antonescu era desemnat „conducătorul statului național-legionar și șeful regimului legionar”, iar Horia Sima „comandantul Mișcării legionare”. La 17 septembrie 1940, era publicat un apel, adresat de Horia Sima legionarilor, în care se recunoștea, în mod solemn, că legionarii au ajuns să guverneze numai prin „înțelepciunea conducătorului statului” generalul Antonescu căruia îi depuseseră jurământ de credință. O altă manifestare publică a „unității” cu Antonescu a avut loc la 20 septembrie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
statului, generalul Ion Antonescu era desemnat „conducătorul statului național-legionar și șeful regimului legionar”, iar Horia Sima „comandantul Mișcării legionare”. La 17 septembrie 1940, era publicat un apel, adresat de Horia Sima legionarilor, în care se recunoștea, în mod solemn, că legionarii au ajuns să guverneze numai prin „înțelepciunea conducătorului statului” generalul Antonescu căruia îi depuseseră jurământ de credință. O altă manifestare publică a „unității” cu Antonescu a avut loc la 20 septembrie 1940, când Horia Sima a cerut legionarilor să aducă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
solemn, că legionarii au ajuns să guverneze numai prin „înțelepciunea conducătorului statului” generalul Antonescu căruia îi depuseseră jurământ de credință. O altă manifestare publică a „unității” cu Antonescu a avut loc la 20 septembrie 1940, când Horia Sima a cerut legionarilor să aducă „recunoștință și credință față de generalului Antonescu, pentru că i-a înălțat și onorat cu participarea la guvernarea țării”. Pentru a-l convinge pe Antonescu de sentimentele „cămășilor verzi”, Horia Sima anunța înființarea Corpului legionar de gardă General Antonescu, ca
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
regim „colaborarea” Antonescu-Horia Sima era trâmbițată, disensiunile și divergențele s-au răsfrânt în general asupra modului de organizare și asupra evoluției statului român, iar în particular au apărut cu prilejul ocupării unor poziții cât mai avantajoase în bătălia pentru putere. Legionarii, nemulțumiți de modul împărțirii portofoliilor ministeriale, au trecut la acțiuni de întărire a poziției mai ales în cadrul Ministerului de Interne. În septembrie și în prima decadă a lunii octombrie 1940, în structurile acestui departament s-a produs o serie întreagă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1940, în structurile acestui departament s-a produs o serie întreagă de schimbări: colonelul Cameniță, fost prefect de Argeș, numit de Antonescu director general al polițiilor, este obligat după două săptămâni să-și dea demisia, iar în locul său este numit legionarul Al. Ghika; Prefectura Poliției Capitalei, la conducerea căreia se succedaseră generalii Rodrig Modreanu și Constantin Dona, a fost încredințată colonelului în rezervă Ștefan Zăvoianu, legionar notoriu, care a transformat această structură a Internelor în fieful Legiunii. Aceste schimbări de personal
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
polițiilor, este obligat după două săptămâni să-și dea demisia, iar în locul său este numit legionarul Al. Ghika; Prefectura Poliției Capitalei, la conducerea căreia se succedaseră generalii Rodrig Modreanu și Constantin Dona, a fost încredințată colonelului în rezervă Ștefan Zăvoianu, legionar notoriu, care a transformat această structură a Internelor în fieful Legiunii. Aceste schimbări de personal, efectuate la nivelul Ministerului de Interne, vizau ca Antonescu să bată în retragere în fața ofensivei „cămășilor verzi”, fapt care s-a accentuat pe parcurs, ajungându
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-se la masacrele de la Jilava (26/27 noiembrie 1940), la asasinarea lui Virgil Madgearu (27 noiembrie 194) și a lui Nicolae Iorga (27/28 noiembrie 1940). Perioada septembrie-octombrie 1940 a fost considerată ca etapă a unui „război al comunicatelor” între legionari și susținătorii lui Antonescu, în care au avut loc confruntările dintre directorul general al polițiilor, Al. Ghika, și secretarul de stat de la Ministerul de Interne, lt. col. Al. Rioșanu, după care au intrat în „horă” artileria grea, generalul C. Petrovicescu, ministrul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dirijăm Statul în direcția cutare și cutare - cădem sau nu cădem de acord; până acum am căzut de acord în toate problemele și cu siguranță că tot așa se va întâmpla și de aici înainte”. Încordarea relațiilor dintre Antonescu și legionari s-a amplificat după semnarea aderării la Pactul Tripartit și revenirea din capitala Reichului (23 noiembrie 1940) când, în cadrul ședinței a Consiliului de Miniștri din 29 noiembrie 1940, Antonescu și-a manifestat fățiș nemulțumirea că legionarii au scos de sub control
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
relațiilor dintre Antonescu și legionari s-a amplificat după semnarea aderării la Pactul Tripartit și revenirea din capitala Reichului (23 noiembrie 1940) când, în cadrul ședinței a Consiliului de Miniștri din 29 noiembrie 1940, Antonescu și-a manifestat fățiș nemulțumirea că legionarii au scos de sub control instituții de stat ca Poliția și Siguranța, transformându-le din organe ale ordinii în focare de dezordine, ce acționau totalmente abuziv în numele Mișcării Legionare, ducând țara spre haos. La 7 ianuarie 1941, în urma unor excese ale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
au scos de sub control instituții de stat ca Poliția și Siguranța, transformându-le din organe ale ordinii în focare de dezordine, ce acționau totalmente abuziv în numele Mișcării Legionare, ducând țara spre haos. La 7 ianuarie 1941, în urma unor excese ale legionarilor, între Antonescu și Horia Sima a avut loc o discuție deosebit de violentă, în finalul căreia generalul Antonescu l-a dat afară din cabinet pe șefului Gărzii de Fier. Incidentul a fost provocat de cererea generalului ca Legiunea să se supună
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
căreia generalul Antonescu l-a dat afară din cabinet pe șefului Gărzii de Fier. Incidentul a fost provocat de cererea generalului ca Legiunea să se supună întru totul la ordinea și disciplina ce o garantase națiunii, lucru pe care comandantul legionarilor l-a refuzat. În aceste condiții, generalul i-a propus organizarea unui plebiscit, prin care țara să se pronunțe pentru Antonescu, care reorganizează Mișcarea legionară, sau pentru Sima, care va deveni și Conducător al statului. Când Sima, din spirit de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru Antonescu, care reorganizează Mișcarea legionară, sau pentru Sima, care va deveni și Conducător al statului. Când Sima, din spirit de opoziție, era pe cale să accepte această propunere, generalul i-a cerut să părăsească încăperea. Văzând că situația raporturilor cu legionari se îndreaptă spre un conflict deschis, Conducătorul statului, însoțit de Fabricius, ministrul german la București, s-a deplasat la Obersalzburg, pentru a avea o discuție cu Hitler cu privire la impasul colaborării, prezentându-i faptele într-o manieră care să-i compromită
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
îndreaptă spre un conflict deschis, Conducătorul statului, însoțit de Fabricius, ministrul german la București, s-a deplasat la Obersalzburg, pentru a avea o discuție cu Hitler cu privire la impasul colaborării, prezentându-i faptele într-o manieră care să-i compromită pe legionari, inclusiv pentru rolul lor în dezorganizarea vieții economice. După această lungă întrevedere, mizând pe faptul că Führer-ul este de partea sa, iar o Românie cu un conducător care poate menține ordinea este mai utilă Germaniei, Antonescu era hotărât să se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]