2,409 matches
-
II-A A doua zi, dimineața. Lumina soarelui cade pieziș. Umbre lungi peste peron. Senzație de frig. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE doarme în fotoliul-leagăn. E acoperit cu o pătură în carouri, pe care și-o ține strâns sub bărbie. Pretutindeni, pe lespezile peronului, printre traverse, pe șine, pe acoperișul gării, pe sub scaune și pe bănci, atârnând de ziduri și de ferestre - zeci de păsări moarte. Câteva păsări se mai zbat ușor. Grubi, cu o mătură, încearcă să le adune grămadă. Grubi mătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
HAMALUL: Nu. În timp ce vorbeam noi... s-a oprit ceasul... Dumneavoastră nu simțiți ceva, în aer? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu. HAMALUL (Neliniștit, privește în jur, se răsucește, se învârte.): Hm. Nu știu ce am... Poate că e o părere... (Face câțiva pași pe lespezile peronului și lespezile sună altfel.) Auziți? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce să aud? HAMALUL: Ia faceți câțiva pași... (Călătorul face câțiva pași.) Ei? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu aud nimic. Ce să aud? HAMALUL: Nu auziți cum sună peronul? Sună altfel... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
vorbeam noi... s-a oprit ceasul... Dumneavoastră nu simțiți ceva, în aer? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu. HAMALUL (Neliniștit, privește în jur, se răsucește, se învârte.): Hm. Nu știu ce am... Poate că e o părere... (Face câțiva pași pe lespezile peronului și lespezile sună altfel.) Auziți? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce să aud? HAMALUL: Ia faceți câțiva pași... (Călătorul face câțiva pași.) Ei? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu aud nimic. Ce să aud? HAMALUL: Nu auziți cum sună peronul? Sună altfel... Nu vă dați seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și după aceea am îngropat-o în spatele gării. Și nici eu n-o să pot călători niciodată prin ploaie pentru că cei care au frați gemeni nu pot niciodată călători prin ploaie... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Taci... Taci, Ioana... (Se lasă ușor pe lespezile de piatră.) Nu mai vreau să aud nimic... Mă doare aici, în coșul pieptului... IOANA: Vezi? Vezi? Ți-am spus să te urci sus, în odaia aceea albă și curată și să încerci să dormi. De ce nu m-ai ascultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Îmi amintesc cum zăngăneau geamurile În adierea ușoară a brizei și surprinzătoarea durere produsă de o picătură de ceară de sigiliu fierbinte pe degetul meu. Cu ajutorul flăcării unei lumânări (care căpătase o paloare Înșelătoare din cauza razelor de soare ce scăldau lespezile de piatră pe care stăteam În genunchi), eram foarte preocupat să transform stalactitele ce picurau din sigiliu În, bobițe colorate stacojiu, albastru și alămiu, frumos mirositoare. În clipa următoare, zbieram Întins pe pardoseală și mama alerga să mă salveze, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
din sigiliu În, bobițe colorate stacojiu, albastru și alămiu, frumos mirositoare. În clipa următoare, zbieram Întins pe pardoseală și mama alerga să mă salveze, iar pe undeva pe-aproape, bunicul meu, țintuit În căruciorul de invalid, bătea cu bastonul În lespezile de piatră răsunătoare. Mama a avut mult de furcă cu el. Folosea vorbe de ocară. Îl confunda mereu pe servitorul care-i Împingea căruciorul pe Promenade des Anglais cu contele Loris-Melikov, un coleg de-al lui (mort demult) din cabinetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
anumit crâng de pini, totul s-a petrecut firesc, acolo am sfâșiat țesătura imaginației și am gustat realitatea. Întrucât unchiul meu lipsea de acasă În acel an, am putut rătăci În voie și prin parcul lui imens, des, bisecular, cu lespezi clasice de piatră Înverzită pe aleea principală și cu potecile de labirint ce porneau În raze de la fântâna centrală. Ne plimbam „legănându-ne mâinile“, cum era obiceiul la țară. Am cules pentru ea dalii de pe marginile aleii cu pietriș pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
gol pe care erau Încrucișate bretelele pantalonilor scurți bleumarin (pe sub care, când era dezbrăcat, se arăta un model cu funduleț și bretele de un alb natural). N-am stat În viața mea pe atâtea bănci și scaune de grădină, pe lespezi de piatră și trepte de piatră, pe parapete de terase și pe margini de bazine cu jeturi de apă, ca În zilele acelea. Vizitam rareori popularele pâlcuri de pini din jurul lacului din Grünewald-ul berlinez. Tu te Îndoiai că locul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
dea la iveală cel mai bizar dintre ciudatele WC-uri publice, o drăcie oribilă ca un fel de cabană, de o curățenie Îndoielnică unde, la intrare o Îngrijitoare Îmbrăcată În negru tricota cu un fir negru. O cărare acoperită cu lespezi ce cobora În pantă, pe care pășeai cu prudență, punând de fiecare dată același picior Înainte, printr-o grădină cu crini, pe sub fagi; apoi se prefăcea Într-un drum de pământ bătătorit ce ți se mișca iute sub picioare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
timp și a unui spațiu pe care urmează să le iei în stăpânire. Așa cum fac adeseori, în astfel de așteptări, iau dicționarul latin și-l deschid la întâmplare. Cuvintele reci mi se par, cu o muzică a lor interioară severă, lespezi de marmură albă, strălucitoare, peste morminte de înțelesuri. Mă fascinează pierderea aceasta în cuvintele dicționarului latin. Sintagme Moarte, reale în perfecțiunea construcției lor, îmi excită imaginația, îmi stârnesc amintirile, îmi fac sufletul să vibreze ca ramurile unui copac stârnit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
A mea personală, a familiei mele, a celor din preajmă și, în mod cu totul grețos, al imensei minciuni din țară. O Românie clădită pe minciună mi se relevă țara mea, privind-o acum, la ani mulți de viață. O lespede ca de mormânt, minciuna acoperă timpul meu și al țării și, uimitoare, cu puteri miraculoase, viața totuși irupe, se trăiește. La câtă mizerie morală este în noi, la câtă perfidie ne hotărăște viețile, la câți borfași hotărăsc în numele nostru, recunoscând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-ți făcea plăcere s-o observi. Îți încînta ochiul, încercînd în același timp o senzație odihnitoare. Prin mintea maiorului se perindară priveliști vechi în care foșneau mătăsuri, dantele scumpe înnobilau mâini de fildeș, conduri de atlas desenau gavote pe marmura lespezilor... ― Două bucăți? ― Nu, mulțumesc, una. Nu-mi place prea dulce. Melania Lupu se așeză în fața maiorului. ― Cum vi se pare? ― Excelentă! ― Domnul Matei m-a învățat să fac cafeaua cu zahărul separat. Mie mi se pare totuși că pierde din
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că a asasinat pe cineva, Domnule președinte, nimeni nu știe sigur câți oameni au fost omorâți în acele zile, s-a hotărât că toate cadavrele găsite erau rezultatul unor accidente sau al unor cauze naturale și s-a așezat o lespede peste chestiunea respectivă, Până și lespezile cele mai grele pot fi date la o parte, Așa este, domnule președinte, dar părerea mea este că trebuie să lăsăm această lespede acolo unde se află, îmi imaginez că nu există martori care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
președinte, nimeni nu știe sigur câți oameni au fost omorâți în acele zile, s-a hotărât că toate cadavrele găsite erau rezultatul unor accidente sau al unor cauze naturale și s-a așezat o lespede peste chestiunea respectivă, Până și lespezile cele mai grele pot fi date la o parte, Așa este, domnule președinte, dar părerea mea este că trebuie să lăsăm această lespede acolo unde se află, îmi imaginez că nu există martori care să fi asistat la crimă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
accidente sau al unor cauze naturale și s-a așezat o lespede peste chestiunea respectivă, Până și lespezile cele mai grele pot fi date la o parte, Așa este, domnule președinte, dar părerea mea este că trebuie să lăsăm această lespede acolo unde se află, îmi imaginez că nu există martori care să fi asistat la crimă, iar dacă în acel moment au existat, nu erau decât niște orbi printre alți orbi, ar fi absurd, o prostie, să fie dusă femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
comisarul văzu, lipită de parbriz, o fotocopie a articolului. În ciuda fricii, neliniștile și temerile sale meritaseră. Atriul clădirii era pustiu, portarul absent, decorul era perfect pentru crima perfectă, lovitura de pumnal direct în inimă, bufnitura surdă a corpului căzând pe lespezi, ușa care se închide, automobilul cu numere false care se apropie și pleacă luându-l pe asasin, nimic mai simplu decât să omori și să fii omorât. Liftul era la parter, nu trebuia să-l cheme. Acum urcă, își va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
gheare la un loc și visul de zbor se încheia în oasele roasele de canini Atunci oamenii deveneau metafore contemporane poemului într-o dungå de clopot rostit și ceasul solar se întorcea în umbrele timpului. Atât de ușor ca o lespede diafanå de suspin că un munte de aer împungând påmântul Un zbor de umbrå de vultur så fluture se pornește mereu când oamenii isi scuturå de noapte câteva șoapte de zori
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1640]
-
una imediat după moartea lui, dar afacerea s-a încheiat cu una din încurcăturile alea de un umor atât de negru, încât te fac să te întrebi cine e la cârma lumii. Vorbeai de nebunia omenească, Nathan. Atelierul care făcea lespezile de marmură se afla imediat la poalele unui rambleu de cale ferată. Chiar când piatra era pe terminate, a deraiat un tren care s-a răsturnat în curtea atelierului și a făcut fărâme lespedea, iar pentru că ruda nu a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nebunia omenească, Nathan. Atelierul care făcea lespezile de marmură se afla imediat la poalele unui rambleu de cale ferată. Chiar când piatra era pe terminate, a deraiat un tren care s-a răsturnat în curtea atelierului și a făcut fărâme lespedea, iar pentru că ruda nu a avut bani să comande alta, Poe și-a petrecut următorul sfert de veac într-un mormât anonim. De unde știi toate astea, Tom? — Sunt lucruri pe care le știe toată lumea. — Eu nu. Tu n-ai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și ger. Pe lângă ea cernut-au fulgii de zăpadă. A fost stropită de ploile din cer, Iar la ulucul ei s-au adăpat și animalele de pradă. Pe lângă ea trecut-au mulți ce astăzi nu mai sunt. Deasupra lor stau lespezi pe morminte, Au părăsit de mult acest pământ Și le-nchinăm cuvinte sfinte. Privesc la ea și de bunici mi-aduc aminte, Cum se opreau sub falnicul stejar, Se răcoreau și îngânau cuvinte Despre un vestit tâlhar. Și tot mă
F?nt?na by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83183_a_84508]
-
la W.C. Capodoperele se sincronizează cu sensibilitatea mai multor veacuri. Unele capodopere au alonjă de evanghelie. Pentru cei din jurul lor, avangardiștii nu au fost decât niște aurolaci spirituali. Există creatori de artă care nu s - au mai putut ridica de sub lespedea primului succes. Abstractul în artă înseamnă ori mai multă subtilitate, ori aer rarefiat. Caligula îi obliga pe poeții mediocri să - și înghită versurile. Astăzi o asemenea măsura ar salva omenirea de malnutriție. Poezia se înnoiește prin maltratarea limbajului. Masca mortuară
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cu patru cripte, din care numai una era ocupată. Ce crezi că a făcut? Noaptea de vineri spre sâmbătă, beat criță, după ce dăduse pe gât o cantitate apreciabilă de țuică de prună și fumase și câteva țigări Mărășești, a dat lespedea de o parte cu o rangă și a vrut să intre în interior, probabil să-l aerisească, dar nu a mai apucat. Paznicul l-a zărit spre dimineață căzut cu fața în jos, la doi pași de intrare. Băuse și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dreaptă și umărul drept. Epa ar fi aprins o lumânare, dar de câte ori venea aici, constata că uitase să aducă măcar o singură lumânare. E adevărat, nu era obligat să aducă. Nu-i cunoștea pe răposații care zăceau fără timp, sub lespezile seculare. Nu o dată stând lângă acest mormânt, simțea că, în sfârșit, i se ridică ușor cortina de pe ochii minții. Parcă era un făcut. Când să se ridice, își simți labele picioarelor umede și reci. Se ridică totuși, și făcu câțiva
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Acum nu-l interesează verdeața din jur, nici apa din fântâna arteziană. Este în așteptare... Antu înțelege nedumerirea... Știți, mister, ultimele cuvinte ale lui lady, prinse de un ucenic, au sunat cam așa: "Să mă îngropați aici, în capelă, sub lespede". Greu am priceput ce înseamnă lespede. Greu am înțeles și cum poate fi înmormântat un om într-o capelă, dar ne-au lămurit niște turiști europeni toată povestea asta. Lady e aici. O așteaptă și El-Zorab... A căzut, mister. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
jur, nici apa din fântâna arteziană. Este în așteptare... Antu înțelege nedumerirea... Știți, mister, ultimele cuvinte ale lui lady, prinse de un ucenic, au sunat cam așa: "Să mă îngropați aici, în capelă, sub lespede". Greu am priceput ce înseamnă lespede. Greu am înțeles și cum poate fi înmormântat un om într-o capelă, dar ne-au lămurit niște turiști europeni toată povestea asta. Lady e aici. O așteaptă și El-Zorab... A căzut, mister. A căzut de sus, de pe schele, pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]