2,156 matches
-
afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este pretabil pentru exploatare datorită rezervelor neînsemnate comparativ cu puterea sa calorică. Deși comuna se află sub influența directă a exploatării lignitului, ea nu se folosita decît ca haldă de depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este pretabil pentru exploatare datorită rezervelor neînsemnate comparativ cu puterea sa calorică. Deși comuna se află sub influența directă a exploatării lignitului, ea nu se folosita decît ca haldă de depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine. Ocupația locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupația principală fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracției de lignit, au avut loc disponibilizări masive ale minerilor navetiști. În prezent, populația ocupată este repartizată în proporție de 96% în sectorul primar (reprezentat de producția vegetală și animală), lipsind în totalitate activitatea secundară. Un procent de 3,2% se afla angajat
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
conținutului de schelet, repartiția este următoarea : Solurile cele mai predominante sunt cele podzolice, precum și solul brun roșcat de pădure în general cu slabă productivitate, necesitând multă cantitate de îngrășământ pentru a da roade. În subsol există indici de existență de lignit superior în bazinul Valea Lungă. Tipurile de stațiune de productivitate inferioară sunt determinate de particularitățile solului, suprafața lor redusă nu influențează productivitatea arboretelor. Vegetația cuprinde păduri de foioase în special de fag, păduri de conifere, pajiști alpine și fânețe. Făgetele constitue
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
retrogradat, a recâștigat un loc în Liga I la masa verde, în dauna echipei Sportul Studențesc. Situația s-a repetat în 2010, când a rămas în Liga I în urma retragerii echipei Internațional Curtea de Argeș. Echipa este sponsorizată de către Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Prima echipă de fotbal a orașului Târgu Jiu a fost Gorjul Târgu Jiu care a participat în sezonul 1946-1947 al Diviziei C. În paralel există și formația Flacăra Târgu Jiu care a evoluat la finalul anilor 1950 tot în
Pandurii Târgu Jiu () [Corola-website/Science/299440_a_300769]
-
câmpii, podișuri, coline, văi, canioane. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât și geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale . Resursele naturale sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil. Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C. Cantitatea de precipitații căzute
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
și puterea nominală (MW) Informații suplimentare Capacitate 19 Capacitate 20 Capacitate suplimentară 21 Capacitate suplimentară 22 Scoateri din funcțiune 23 Număr Putere Număr Putere Număr Putere Număr Putere Număr Putere Termocentrale convenționale (≥ 200 MW) cu ardere pe: Cărbune Petrol Gaz Lignit Mixt .../... Mixt .../...24 Altele Centrale electrice nucleare (≥ 200 MW) de tipul: PWR BWR GGR FBR Altele Hidrocentrale (≥ 50 MW) de categoria: cu stocare sezonieră (S) cu stocare pe termen scurt (S) Pe firul apei (R) Cu acumulare numai prin pompare
jrc3196as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88353_a_89140]
-
Anina se produceau 300,000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la Sacu, Doman și Ocna de Fier era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea Hunedoara, la sudul localității Deva ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre Vârciorova și Bacău, însă cele mai importante zăcăminte se aflau în Muntenia și Moldova. Producția totală de lignit în 1937 era de 2,183,508 tone. Antracitul era
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
regiunea Hunedoara, la sudul localității Deva ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre Vârciorova și Bacău, însă cele mai importante zăcăminte se aflau în Muntenia și Moldova. Producția totală de lignit în 1937 era de 2,183,508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și Muntenia, însă cantitatea totală nu depășea 201,000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile Sărmășel, Zau
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
crom, metale neferoase (plumb, tungsten), barită, asbest și pietre naturale de construcție (malachit, jad, granit). Bașcortostanul este una dintre cele mai importante baze de aprovizionare a industriei metalurgiei neferoase din Rusia. De asemenea, în republică se află mari depozite de lignit cu un conținut ridicat de bitum. Lignitul este folosit pentru obținerea a numeroase produce chimice. Teritoriul Bașcortostanul este acoperit de numeroase păduri - 62.000 km² - adică cam o treime din suprafața republicii. Printre soiurile de copaci din pădurile Bașkortostanului sunt
Bașchiria () [Corola-website/Science/304711_a_306040]
-
și pietre naturale de construcție (malachit, jad, granit). Bașcortostanul este una dintre cele mai importante baze de aprovizionare a industriei metalurgiei neferoase din Rusia. De asemenea, în republică se află mari depozite de lignit cu un conținut ridicat de bitum. Lignitul este folosit pentru obținerea a numeroase produce chimice. Teritoriul Bașcortostanul este acoperit de numeroase păduri - 62.000 km² - adică cam o treime din suprafața republicii. Printre soiurile de copaci din pădurile Bașkortostanului sunt mestecenii, coniferele, teii, stejarii și arțari. Rezervele
Bașchiria () [Corola-website/Science/304711_a_306040]
-
foare importante, deși au existat mine destul de mari de fier la Vie de Sos în Ariège și la poalele Canigoului în Pyrénées-Orientales. Depozitele de cărbune profitabile sunt situate în principal pe pantele spaniole, în timp ce partea franceză are numeroase depozite de lignit. Izvoarele minerale se găsesc în număr mare, și sunt remarcabile, în special izvoarele termale, care lipsesc Alpilor. Aceste izvoare termale, printre care cele mai importante sunt la Bagnères-de-Luchon și Eaux-Chaudes sunt sulfuroase, situate în principal la altitudini ridicate, unde granitul
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
10.12 10.20.10 sepii Bureți naturali de origine animală Plante marine și alte alge, proaspete sau uscate Perle Perle naturale neprelucrate Perle de cultură neprelucrate SECȚIUNEA C PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINEREURILOR ȘI CARIERELOR SUBSECȚIUNEA CA HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ; PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
alte alge, proaspete sau uscate Perle Perle naturale neprelucrate Perle de cultură neprelucrate SECȚIUNEA C PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINEREURILOR ȘI CARIERELOR SUBSECȚIUNEA CA HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ; PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3 Turbă Clasa 10.30 Turbă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
LIGNIT; TURBĂ; PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3 Turbă Clasa 10.30 Turbă Turbă 04920 04930 382a 38210.1 38210.2 110a 11010 11020 110b 11030 110c 0509 1212.20 7101.10 7101.21 2701.1 2701.20 2702
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3 Turbă Clasa 10.30 Turbă Turbă 04920 04930 382a 38210.1 38210.2 110a 11010 11020 110b 11030 110c 0509 1212.20 7101.10 7101.21 2701.1 2701.20 2702 11.10.1 11
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3 Turbă Clasa 10.30 Turbă Turbă 04920 04930 382a 38210.1 38210.2 110a 11010 11020 110b 11030 110c 0509 1212.20 7101.10 7101.21 2701.1 2701.20 2702 11.10.1 11.10
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3 Turbă Clasa 10.30 Turbă Turbă 04920 04930 382a 38210.1 38210.2 110a 11010 11020 110b 11030 110c 0509 1212.20 7101.10 7101.21 2701.1 2701.20 2702 11.10.1 11.10.2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
DF COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR DIVIZIUNEA 23 COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9 884o 88442.9 331 33100 332 33200 2704 2706 23
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9 884o 88442.9 331 33100 332 33200 2704 2706 23.20.1 23.20.2 23.20.3 23.20.11
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9 884o 88442.9 331 33100 332 33200 2704 2706 23.20.1 23.20.2 23.20.3 23.20.11 23.20.12 23.20.13 23.20.14 23.20
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
temperat Relieful: În general muntos, lanțurile muntoase se continuă în mare sub formă de peninsule sau lanțuri de insule Extremele altitudinii: "cel mai jos punct:" Marea Mediterană 0 m "cel mai înalt punct:" Muntele Olimp 2 919 m Resurse naturale: bauxită, lignit, magneziu, petrol, marmură, zinc, nichel, plumb, hidroenergie, grâu, fructe și legume, tutun, măsline, sare, sfeclă de zahăr, struguri, bumbac, vite Folosirea terenurilor: "teren arabil:" 19% "culturi permanente:" 8% "păduri:" 50% "altele:" 23% (1993 est.) Dezastre naturale: cutremure puternice Geografie - notă
Geografia Greciei () [Corola-website/Science/303887_a_305216]
-
partea de vest. Râurile au fragmentat piemontul astfel că, aspectul actual este de dealuri prelungi situate discontinuu. Tipul de relief fluvial este bine conturat cu terase și lunci largi. Alcătuirea geologică cuprinde pietrișuri, nisipuri, intercalații de argile și cărbuni inferiori (lignit, în partea nordică). Între porii rocilor s-au acumulat rezerve de hidrocarburi, exploatate în zona Barcăului. Foste masive montane s-au scufundat treptat și au fost acoperite de materiale sedimentare transportate de râuri; acestea formează în partea de nord o
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
păsări se remarcă găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița iar între pești mreana și bibanul. Partea superficială terestră se compune din clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenușiu și brun - roșcat. Dealurile de Vest conțin resurse de cărbuni inferiori (lignit) ce sunt exploatați în "Bazinul Barcăului". Alte resurse includ apele curgătoare (sunt amenajate lacuri hidroenergetice pe Crișul Repede în depresiunea Vad-Borod și lacuri de tip iazuri utilizate în piscicultură), solurile (ce permit viticultura prin podgoriile Valea lui Mihai, Ineu, Arad
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]