2,115 matches
-
Ils professaient, en outre, le mépris le plus complet pour la Femme, qu'ils traitaient de "Bête à plaisir". Ils citaient à tout instant Schopenhauer, leur dieu; réclamaient le rétablissement des harems et des tours, avaient fait broder sur le linge de table qui servait au dîner du Célibat, ce précepte ancien: Mulier, perpetuus infans et au-dessous, le vers d'Alfred de Vigny: La femme, enfant malade et douze fois impure!" [Maupassant, Le verrou, în La Parure, p.266]. 29 " Într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aux occasions, usant des grands magasins avec une telle adresse de bonne ménagère, exempte de fièvre, qu'elle y réalisait de fortes économies; Henriette enfin, qui, très élégante, y achetait seulement certains articles, șes gants, de la bonneterie, tout le gros linge" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.94-95]. 272 "Du reste, pourquoi étalez-vous tânt de marchandises? C'est bien fait, si l'on vous vole. On ne doit pas tenter à ce point de pauvres femmes sans défense" [Zola, Au Bonheur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Quand elle passait en voiture sur leș boulevards, la foule se retournait et la nommait, avec l'émotion d'un peuple saluant să souveraine" [ibidem, p.306]. 356 "Quand la fenêtre s'entrouvrait, on pouvait apercevoir la comtesse raccommodant son linge, comme une petite bourgeoise besogneuse; tandis que la jeune fille, entre son piano et să boite d'aquarelle, tricotait des baș et des mitaines pour să mère" [Zola, L'Argent, p.68]. Condiția nobilelor poate fi calificată drept "héroïsme quotidien
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
trăit? C-am trecut, lume, prin tine / De nu mai țin minte bine. Am îmblat din vale-n deal / Ș-am trăit viața cu-amar, / Am îmblat din deal în vale / Ș-am trăit cu supărare, / Am îmblat văile-n ling, / N-am noroc să trăiesc mult. Când mi-ar fi lumea mai dragă / M-am veștezit prea degrabă, / Când mi-ar fi drag să trăiesc/ Durerile mă-ndesesc. Nu-i mai grea boală anume / Ca bătrânețile-n lume. De-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vânat, / Nu sunt cerb crescut de-o zi, / Nu sunt cerb crescut de-un an, / Ci sunt cerb crescut de trei ani, / Trei ani lăptișor am supt, / Lăptișor am supt și iarbă-am păscut, / Pe munte , pe pajiște, / Unt am lins când mă hrăneau, / Azi din lacuri am băut, / Din lacurile știmelor, / Nu poți tu să mă ajungi, / Să mă ajungi și să mă prinzi.../ Fugi, fugi, cerbule sur! / Și de fugi tot am să te prind; / Calu-meu nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o alună, sau o nucă, ori chiar și cât un ou de găină de mare, însă tare scumpă și frumoasă și strălucitoare ca lumina soarelui! Această piatră prețioasă are puterea de a stânge foamea și setea la cei ce o ling. De se întâmplă ca s-o înghită vreun șarpe când o linge, se face îndatamare balaur, adică se lungește și se îngroașă foarte tare în trup, i se mărește capul, făcându-i-se sub grumaz o gușă mare, îi cresc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
găină de mare, însă tare scumpă și frumoasă și strălucitoare ca lumina soarelui! Această piatră prețioasă are puterea de a stânge foamea și setea la cei ce o ling. De se întâmplă ca s-o înghită vreun șarpe când o linge, se face îndatamare balaur, adică se lungește și se îngroașă foarte tare în trup, i se mărește capul, făcându-i-se sub grumaz o gușă mare, îi cresc aripi și, după mărimea pietrii ce-au înghițit-o, încă unul, doauă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
semantic) și ambiguă a unui gând al locutorului; În consecință, interlocutorul trebuie să refacă forma explicită a acestui gând, prin contextualizarea propoziției enunțate În ceea ce Assimakopoulos numește context al explicitării <ref id=”142”>Assimakopoulos, S. „Context Selection and Relevance”, stavros@ling.ed.ac.ukreferință</ref> (contextul fizic al producerii enunțului). Se impun următoarele Întrebări: Forma propozițională completă și explicitarea sunt unul și același lucru? Există o singură formă propozițională completă / explicitare a unei propoziții, sau mai multe? Răspunsul la aceste Întrebări
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
explicată prin procesarea enunțului Într-o schemă cognitivă (care, de fapt, devine imediat un context inițial sau context al explicitării sau ceea ce Carston numește subjectmatter context - contextul problemei În cauză <ref id=”149”>Assimakopoulos, S. „Context Selection and Relevance”, stavros@ling.ed.ac.uk, p. 7referință </ref> ) sau utilizând ceea ce Atkinson și Shiffrin numesc memorie semantică permanentă<ref id=”150”>Atkinson, R.C. & Shiffrin, R.M. (1968): “Human Memory: A Proposal System and its Control Processes” în Spence, K.W. & Spence, T. (eds
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Mastacan, S. 2004: Discursul implicit al dreptului, Iași, Junimea Moeschler, J., Reboul, A. (1999): Dicționar enciclopedic de pragmatică, traducere Carmen Vlad și Liana Pop, Cluj, Echinox Moeschler, J., La pragmatique aprés Grice: context et pertinence, 316 www.unige.ch/lettres/linge/moeschler/pu blication pdf/grice.pdf Morris, C.W. (1938): Foundation of the Theory of Signs, in O. Neurath, R. Carnap & C. Morris, International Encyclopedia of United Science, Chicago, University of Chicago Press Morris, C.W. (1947): Signs, Language and Behavior
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
unii de alții sub ploaie. A spălat pensulele cu apă și săpun și le-a pus la uscat. De jos, de la poalele falezei, ajungea până la el zvonul motoarelor și muzica navei cu turiști care, zi de zi, la același ceas, lingea țărmul. Fără să aibă nevoie de ceas, Andrés Faulques a știut că era ora unu. Vocea femeii suna ca de obicei, amplificată de instalația de megafoane de la bord; și a sunat și mai abitir când ambarcațiunea a ajuns În fața golfulețului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fizice în menținerea sănătății (este cunoscut astăzi faptul că medicii antici arabi includeau activitățile fizice ca parte a mijloacelor utilizate în medicină). Dezvoltarea societății a dus la apariția diferitelor sisteme-școli de educație fizică și sport (Guts Muths, Amoros, Ludwig Jahn, Ling, T.Arnold etc.), a căror influență a fost extrem de mare, fapt ce a determinat introducerea, în secolul al XIX-lea, a educației fizice ca materie obligatorie în foarte multe țări din Europa. Efectele determinate de activitățile corporale asupra omului și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
pentru deszăpezirea străzilor se folosesc diferite substanțe, sau în timpul alergării câinele a intrat cu labele prin vreo pată de ulei de mașină sau altă substanță, la final se va igieniza optim labele partenerului canin, mai ales dacă este predispus la lins și astfel s-ar putea intoxica cu diferite substanțe nocive; odată adaptat la distanțele de alergare, specialiștii recomandă luarea în calcul atât a pauzelor, la anumite perioade de timp, cât și a unei ușoare părți de încălzire, înainte de alergarea principală
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
îndărătnică încă n-am văzut! Și Ianoș își tremura o ureche, făcând semne prietenului din cerdac" (Mihail Sadoveanu, Ianoș Năzdrăvan) (b) "Dară vulpea n-avea timp de vorbă. Rupea și înghițea ca de frica morții. După ce isprăvi, începu a-și linge mustățile și, întorcându-se spre arici, îi zise: Ce ziseși, ce ziseși, că nu auzii bine?" (Petre Ispirescu, Ariciul și vulpea) (c) " Iar în urmă-i, din tufișuri, / De prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cu totul deosebite sunt peisajele marine, încărcate de senzualitate, de culoare, cu marea personificată în făptură feminină mitică: „Fiară îmblânzită, marea cea mare, / Ca unui colos care ține pe umerii săi soarele, / Cu totul și cu totul de aur / Îi linge supusă picioarele” (Răsărit de soare); „Însăși Venera goală, surpându-și din agrafe / Cămașa grea de noapte și farmec feminin, / Ni se va da vederii sălbatic și deplin / Ca-n prăbușirea unui imperiu de garoafe” (Dimineață la mare). Însă Cantoria (1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
10 femele. Coloniile de hibernare pot fi mai mari. Longevitatea: Trăiesc până la 23 ani. Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus) Descrierea morfologică: Lungimea corpului este de 42-55 mm, a antebrațului de 37-42 mm, anvergura aripilor de 24-28 cm. Are urechile foarte lingi, pot ajunge la mai mult de ¾ din lungimea corpului. Spatele este de culoare brun-cenușie, iar burta mai deschisă la culoare. Raspândirea: E răspândit în întreaga Europă, în subcontinentul Indian ajungând și până în Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în alte nuanțe. Suntem, cu această constatare în plină contempora neitate marcată de globalizare, într-o limbă cu trecut și pretenții de universalitate, cu atât mai dramatic marcată de schimbările de po pularitate aduse de hegemonismul nord-american și, în plan ling vistic, anglo-saxon. În fața caracterului invaziv al unor culturi, reac ția francofonă, cu regrupările și redefinirile ei beletristice, este demnă de studiat, chiar dacă ravagiile adevărate par produse mai ales în planul micilor limbi fără trecut dominator, precum a noastră. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
este așezată pe un platou în mijlocul mesei și trebuie să te servești singur, ia bucata din dreptul farfuriei tale și nu o alege pe cea care crezi tu că e mai bună. Nu te grăbi când mănânci și nu te linge pe degete oricât de mult ți-a plăcut mâncarea. Pentru a te șterge, folosește șervețelul! Poți face un compliment gazdei, dacă mâncarea îți place și poți accepta o porție în plus dacă dorești. Nu jigni pe nimeni și ascultă-i
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
ulei va da pe Sadoveanu, Gîrleanu și ceilalți asemeni. Cea mai tipic arheologică este Câinele Bălan, rememorând vremile școlare cu colegii de internat, Presnel, Tuflic, Poriu-Împărat, Scormolici și Beșleagă, cu câinele Bălan ce pune labele în pieptul stăpânului și-l linge pe obraz și sfâșie anteriile țiganilor, cu trăsura ce ia pe copil în vacanță, o "nadiceancă pe dricuri care scutura de minune, cu roțile galbene, coșul verde și capra neagră atârnată în curele". Descrierea casei lui Talpan unde poposește băiatul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cioara-n laț". Ea e "sora cea de scoarță". Fata moșului muncește de "nu-și mai strânge picioarele". E "piatra de moară în casă", iar soră-sa "busuioc de pus la icoane". Fata babei iese gătită dumineca "de parc-a lins-o vițeii". Gura babei "umbla cum umblă melița". În casa lui "a apucat a cânta găina", fiindcă dacă îndrăznește "să se întreacă cu dedeochiul", baba și fata ei "îl umple de bogdaprosti". În încheiere, fata moșului se mărită cu "un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
specificitatea circumurbană, în paralelă cu aceea a Florilor de mucigai. În acest stil, nu lipsit de o anume vigoare, e transpus crezul: Cred! Umple casa - Cred în cărămida cuvântului taichii A făcut trei războaie Care unde-a scuipat nu mai linge - Și-o bătătură de acareturi. Cruce de voinic, Aceeași operație, însă cu stridență, a încercat a o face Ion Iovescu în două romane, Nunta cu bucluc și O daravelă de proces. Mai bătrân, Mihail Lungeanu urmărește acest dialectalism în basme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ne-ai fi spus povestea cu reclama!”, mi-a spus ea. „De ce?”, am Întrebat-o. „Ceea ce avem noi nevoie cu adevărat”, a mai spus ea, „este mai mult personal la asamblarea componentelor”. Ieșind din Încăpere, a mai adăugat: „Ne-am lins pe bot de vreo mărire de salariu anul ăsta. Probabil că banii respectivi se vor duce pe reclamă”. Feedbackul primit, așa dureros cum era, a venit cum nu se putea mai bine. Prin sinceritatea ei, angajata din departamentul de producție
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Însuși declară de mai multe ori: „Apoi și eu atunci să știi că, cît voi fi pă lume, Din lațul tău n-oi mai ieși; mă jur pă al tău nume.” Oximoronul devine figura fundamentală a poeziei lui Alecu Văcărescu: lingă „dulcele laț”, există o varietate impresionantă de „dulce de rob nume”, de „patimă cumplită”, chinuri plăcute, pîrjoliri dătătoare de extaz, de petrecere cu necazuri etc. Iubirea este o Încăpere care are, ca vestibul, durerea. Nu este posibil accesul la marele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
biblic, alungarea din paradis și trecerea omului În evul de cremene capătă tot mai mult aspectul unui discurs ideologic și imoral. Fantezia aceea nebună pe care o pune Heliade În a glorifica ordinea adamiană dispare. Doar bocetul final al Evei lingă trupul inert al lui Abel atinge, În ciuda limbajului bizar ideologizant, o coardă lirică fină: „O, aer ce verși viața spre-a răsufla-n suspine, Nu mai răsuflă Abel!... L’abandonați, etere! L-ai curățat, o, apă! Albitu-l-ai ca
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și Caprea, acolo unde lucește și delirează cerul, „blonda dimineață” despică pînzele de ceață... Fiind un poet de structură romantică, Bolintineanu iubește ceea ce Mallarmé numea „categoriile perverse”: albul și negrul, lumina și Întunericul, sclavia și libertatea, dragostea și moartea etc... Lingă răsărit este, În poemele lui, mereu un apus falnic, lingă stînca semeață o prăpastie adîncă... „Alături cu lumina e umbra care zace” - scrie poetul Într-un loc. Dulcele, suavul, dalbul, desfătarea, răsfățul, beția sufletului se sprijină pe noțiuni din sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]