4,823 matches
-
din urmă, competența sa lingvistică, forța comunicantă fiind astfel dizarmonică, derutantă, înșelătoare chiar pentru formator. Nici aportul gradului de educare prealabilă a individului nu este întotdeauna cert, dat fiind faptul că, de exemplu, în materie de productivitate și abilitate verbală/lingvistică, persoanele cu educație precară pot „excela” totuși conjunctural, datorită „exploatării” excesive a unui repertoriul de semne modest ori „acurateții” pentru detalii într-o discuție ș.a. (Adler și Rodman, 1991). Pentru formatorul de adulți, în educația adulților este nu doar util
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Teoria inteligențelor multiple propusă de Howard Gardner privește, recunoaște și valorizează inteligența umană. Conform TIM fiecare individ posedă cel puțin nouă inteligențe diferite: verbal/ lingvistică, logico matematică, spațială, muzicală, corporală, interpersonală, intrapersonală, naturalistă, existențială, exprimate prin moduri variate de învățare și modalități particulare de exprimare a achizițiilor dobândite. Fiecare om reprezintă o combinație unică de dezvoltare și manifestare a acestor abilități. La începutul clasei a
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
din clasa a noua și până la finalizarea liceului. Noutatea aplicației a constat pe de o parte în modalitatea de prezentare a temei, videoproiecție, iar pe de altă parte în propunerea unor activități practice, pe grupe constituite în funcție de tipul de inteligență: lingvistică, vizuală/ spațială și interpersonală. Prima grupă a primit ca sarcină să alcătuiască trei eseuri de maximum o pagină A4 cu titlurile: "Libertate și captivitate", "Căutări", "Drumul". Cei cu inteligență lingvistică au abilitatea de a folosi limba pentru a exprima universul
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
XE "Lupeanu-Melin" scria În paginile Almanahului presei române: „Învățătorul poporului” de la 1848 este azi o foaie rarissimă; norocoși cei cari o mai pot găsi. La ora actuală, am identificat următoarele colecții ale gazetei: o primă colecție În Biblioteca Institutului de Lingvistică din Cluj-Napoca, provenită din fondurile Bibliotecii Academiei Române (o fotocopie după acest exemplar se află la Filiala Bibliotecii Academiei din Cluj-Napoca); a doua colecție, la Biblioteca Academiei Române din București (din aceasta lipsește nr. 22, ultimul număr al publicației, existent Însă, tot
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Lingviștilor, desfășurat la București, în 1967 (fig. 92av), unde chipul savantului apare în prim-plan, acolat cu cel al lui Dimitrie Cantemir. Prezența lui Hasdeu pe o astfel de medalie vine ca o recunoaștere a contribuțiilor sale de seamă în lingvistica românească. Tot în 1967, numele lui Hasdeu apare pe medalia centenarul Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău. Menționăm că anul apariției celor două medalii este de altfel și anul comemorării a 60 de ani de la trecerea savantului în neființă. O
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
orașul Iași și viața culturală a acestuia. Tânărul de numai 23 de ani va fi sufletul grupării literare „Junimea” și al revistei acesteia ,,Convorbiri literare”, manifestându-se ca o autoritate de prim rang în domeniul culturii, al criticii literare, al lingvisticii, precum și în munca la catedră. De numele lui Maiorescu se leagă impunerea spiritului critic junimist în toate domeniile vieții spirituale, intuirea genialității lui Eminescu, recunoașterea meritelor de necontestat ale altor creatori din domeniul literar: Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici și a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
concepută ca o știință globală a civilizației, și mai ales o știință a ceea ce el, cu romantismul său german, a numit "Spiritul Național". Astăzi, din cauza etimologiei acestui termen și pe baza conținutului majorității scrierilor specialiștilor, prin filologie se înțelege adesea lingvistica, și, în special, gramatica istorică si studiul formelor vechi ale limbilor. Deoarece termenul are atât de multe și divergente înțelesuri, este preferabil să fie abandonat. 67 Alt termen posibil pentru denumirea muncii celui care studiază literatura este cel de "cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
CROITOR, ANDREEA DINICĂ, ADINA DRAGOMIRESCU, ISABELA NEDELCU, ALEXANDRU NICOLAE, IRINA NICULA, CARMEN MÎRZEA VASILE, MARINA RĂDULESCU SALA, RODICA ZAFIU 1. PRELIMINARII În perioada 1 octombrie 2007 - 31 mai 2008, au fost realizate de către un grup de cercetători de la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", la cererea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), patru sesiuni de monitorizare a unor posturi de radio și televiziune (totalizând 1380 de ore), cu scopul de a înregistra abaterile de la normele de exprimare standard în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
rar la adjective, fiind însă aproape generalizată pentru participiile adjectivale. Corpusul oral a permis observarea unor tendințe manifestate mai puțin în scris, pentru că se datorează influenței registrului colocvial (de exemplu, folosirea extinsă a prepoziției pe). 1 Contractul dintre Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) prevede, printre altele, libera utilizare a datelor în scopuri științifice și didactice. 2 9 posturi de radio (Kiss FM, Europa FM, Pro FM, Radio 21, Radio Antena Satelor, Radio Guerrilla
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
utilizării materialului verbal și simbolic; inteligență practică - aptitudinea de a manipula obiecte; inteligență socială - presupune Înțelegerea ființelor umane și la ușurința de a se acomoda cu ele. Howard Gardner introduce conceptul de inteligență multiplă. El stabilește șapte tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală. Ultimele două tipuri de inteligență, precum și inteligența socială (H. Gardner), sunt esențiale În explicarea conceptului de inteligență emoțională. Emoțiile sunt acele trăiri de scurtă durată dar de mare intensitate care sunt condiționate de evenimente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
într-un nor de probabilități confuze, greu de definit, care conduc la crearea unei terminologii neadecvate situației. Termenul de conștiință definește această atmosferă de imprecizie, având conotații diferite în funcție de limba în care este exprimat, studii lingvistice demonstrând această plurisemnificație. Acrobatica lingvistică și filosofică a termenului a condus la crearea unei conștiințe universale, individuale, sociale și de vârstă, fiecare dintre ele având infinite interpretări. Termenul conștiință a fost creat pentru a desemna o funcție menită să lumineze întunericul, fără ca lumina să o
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
discurs, care asigură totodată legătura cu tema anterioară. Cu această funcție apar frecvent conectori precum dar, iar, însă, totuși, de fapt, și etc., care, exprimând o opoziție, aduc un element nou în discurs: [...]" (GALR II: 775) 23 În cadrul teoretic al lingvisticii cognitiviste se poate accepta că sensul construcției are ca bază experiențială o realitate percepută dimensional: [pe] de o parte ...[pe] de altă parte exprimând cele două laturi/fațete ale unui obiect. De altfel, acest sens există în română: De-o
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
deși sau chit că (la fel de inadecvate, din același motive, la care se adaugă subminarea caracterului factiv al lui deși prin introducerea sa într-o disjuncție): (38) Scriitorul se orientează spre cititor, deși recunoaște sau nu (comunicare la Colocviul Institutului de Lingvistică, 2007), (39) Dacă încalci regulile lor, pot să îți bage în film orice, chit că vrei sau nu ("Cotidianul", 2007) (40) Portofoliul meu erau lucrările cele vechi, plus altele pe care le făcusem pe parcurs, chit că astea erau sau
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
4 Cf. Grice (1981). 5 Interpretarea ca implicație strictă se poate impune pe cale lexicală (Numai/doar dacă A, atunci B) sau pe cale intonațională (cu accent frastic pe conector: DÁCĂ mă rogi așa frumos, bine, o să vin.) 6 În lucrările de lingvistică, conceptele de factivitate/contrafactivitate sunt definite, de regulă, în raport cu predicatele (cf. DSL 1997) sau cu verbele (cf. Moeschler, Reboul 1999). Utilizarea lor în raport cu conectorii este absolut legitimă, aceștia fiind functori ai unor funcții logico-semantice (de tipul "funcții de funcții", având
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Curtea împărătească), a constituit o chestiune politică arzătoare în decada 1880-1889 ; iar reputația lui Thomas Masaryk, care mai târziu avea să devină președintele Cehoslovaciei, s-a făurit în bună parte în cursul acestor dispute și controverse care, începute pe terenul lingvisticii, apoi s-au extins, ajungând să simbolizeze lupta dintre adevărul științific și autoiluzionarea romantică. *36 Lămurirea unora dintre aceste probleme de autenticitate și paternitate comportă aspecte foarte spinoase în ce privește probele ; și se întâmplă să fie necesar să se facă apel
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
și autoiluzionarea romantică. *36 Lămurirea unora dintre aceste probleme de autenticitate și paternitate comportă aspecte foarte spinoase în ce privește probele ; și se întâmplă să fie necesar să se facă apel la tot felul de cunoștințe speciale, cum ar fi paleografia, bibliografia, lingvistica si istoria. Dintre demascările mai recente, nici una n-a fost mai ingenioasă decât aceea care a dus la condamnarea lui T. J. Wise pentru falsificarea a vreo 86 pamflete din secokil al XIX-lea : investigațiile, făcute de Carter și Pollard *37
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
limba moldovenească au participat cercetătorii, căci și-ar trăda condiția de cercetător. Concluzia Congresului Filologilor Români din 1994 avea În vedere faptele oferite de cercetarea limbii române În toate variantele ei și de limba moldovenească, precum și rezultatele la care ajunsese lingvistica actuală: . Este și meritul lingviștilor În faptul că președintele Republicii Moldova din acea vreme accepta că limba vorbită În țara sa este limba română:. Există Însă un lucru care e nu de mirare, ci e de-a dreptul surprinzător: apariția la
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În 1944, s-a Înscris pe aceleași coordonate ale Rusiei țariste: la est de Prut locuiește un popor diferit de poporul român, poporul moldovenesc, care vorbește limba moldovenească, o limbă romanică diferită de cea română, dacă nu chiar romano-slavică. În lingvistica generală și comparată lucrurile au fost dezbătute, după 1950, cu participarea unor ilustre personalități. Concluzia a fost cea rezultată din expunerea prof. Eugen Coșeriu la Congresul Filologilor români din 4 9 iunie 1994: a promova sub orice formă o limbă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Lutul, Editura Adevărul, București, 1932. 4. Idem, În preajma revoluției, vol al IV-lea, Hotarul, Editura Adevărul, București, 1933. 5. Idem, În preajma revoluției, vol al V-lea, Nostalgii, Editura Adevărul, București, 1934. </endnotelist> Apartenența antroponimiei, ca știință integrată onomasticii, la domeniul lingvisticii este astăzi un lucru neîndoios pentru oricine dispune de cunoștințe fie ele și sumare pentru cele două discipline. Și totuși antroponimia, ca studiu al numelor de persoane, nu a stat Întotdeauna În atenția lingvisticii, iar În manualele școlare, ca și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ca știință integrată onomasticii, la domeniul lingvisticii este astăzi un lucru neîndoios pentru oricine dispune de cunoștințe fie ele și sumare pentru cele două discipline. Și totuși antroponimia, ca studiu al numelor de persoane, nu a stat Întotdeauna În atenția lingvisticii, iar În manualele școlare, ca și În cursurile universitare de la facultățile filologice, se abordează doar la clasificarea substantivelor și ortografierea acestora. Este adevărat că etimologia numelor proprii În general a preocupat pe lingviști, alteori și pe istorici și geografi, pentru
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ "IORGU IORDAN − AL. ROSETTI" Dinamica limbii române actuale aspecte gramaticale și discursive - Coordonator: Gabriela PANĂ DINDELEGAN EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE 2008 Referenți științifici: Marius Sala Adriana Stoichițoiu Ichim Ioana Vintilă-Rădulescu SUMAR Cuvânt-înainte (Gabriela Pană Dindelegan) I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Am spus că tema pare să fie permisivă; acest lucru se constituie Într-un avantaj și un 10 dezavantaj, În același timp: avantaj, pentru că ÎȚi oferă posibilitatea de a aborda problema semnificării și a contextului dintr-o multitudine de perspective (lingvistică, pragmatică, semantică, filosofică, antropologică ș.a.) și dezavantaj, pentru că este cvasiiluzoriu să Încerci să faci trimitere la toți cei care și-au lăsat amprenta pe acest domeniu de studiu. În consecință, oricând poți fi găsit vinovat că nu ai abordat sau
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai complex, cel care nu poate fi Înscris În aria de studiu a unei singure discipline. Cu toate că, o clasificare a tipurilor de contexte poate părea nejustificată și inoperantă (având În vedere multitudinea disciplinelor În care acesta joacă un rol important: lingvistica, antropologia socială, psihologia, filosofia, hermeneutica, sosiologia, psiholingvistica ș.a), pentru a realiza o oarecare ordonare, logică, a materialului, optez pentru varianta propusă de Dilley <ref id = "15"> Dilley 1999, p.12. Terminologia, așa cum menționează autorul, a fost preluată de la Hobart
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aparent ciudat, devine mai simplă dacă facem apel la conceptul de presupoziție. Teoria presupoziției este prea complexă și specializată ca să fie abordată exhaustiv Într-un asemenea studiu. Perspectivele din care presupoziția este, În general, analizată sunt: a uzului obișnuit; logică; lingvistică/semantică și pragmatică. În acest capitol de analiză ne interesează doar modul practic În care operează presupoziția lingvistică/semantică. Așa cum rezultă din enunțul de mai sus, În același text, există două semnificații literale diferite, ca și cum, În același text, ar exista
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu stă În picioare, ci se află În poziția culcat pe marginea șoselei, atunci este foarte probabil ca el să interpreteze gestul său ca pe o glumă și să reacționeze În consecință. Rolul contextului intern de altă natură decât cea lingvistică, În ce privește determinarea sensului anumitor semne, de aceeași natură cu acest context, este determinant și În cazul actului de comunicare verbală Însoțită de semne non verbale. De fapt, semnificația generală a enunțului (În care includem toate sistemele de semne folosite de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]