2,675 matches
-
avortul era interzis, se practicau controale ginecologice periodice, pentru ca orice copil conceput să fie născut (V. Pasti, 2003, p. 109). La toate acestea, se adăuga dificultatea procedurilor divorțului 3, apoi o politică de sprijinire a familiilor tinere (prin politici ale locuirii: repartiția de la stat a locuințelor, posibilitatea de a le achiziționa în rate sau de a le închiria la prețuri rezonabile, accesibilitatea bunurilor de folosință îndelungată, tot prin intermediul sistemelor de rate). Participarea femeilor (ca și a bărbaților, de altfel) la viața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
învățământ, referitor la transport, mese la cantină etc., servicii de îngrijire temporară a copiilor, servicii de consiliere familială); • modalitățile de protecție socială privind accesul pe piața muncii a celor care au în îngrijire copii minori; • facilitățile privind locuința și calitatea locuirii; • crearea unor alternative abordabile privind petrecerea timpului liber, actualizarea posibilităților de participare la viața culturală; • sprijinirea implicării comunității în depășirea dificultăților celor aflați în nevoie. Politicile în domeniul familiei nu pot fi gândite decât în strânsă legătură cu alte tipuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
actualizarea posibilităților de participare la viața culturală; • sprijinirea implicării comunității în depășirea dificultăților celor aflați în nevoie. Politicile în domeniul familiei nu pot fi gândite decât în strânsă legătură cu alte tipuri de politici, cum ar fi cele legate de locuire, politicile destinate educației, politicile de factură economică, inclusiv privind forța de muncă și protecția categoriilor defavorizate pe piața muncii 21. O abordare frecventă a problematicii familiei s-a consacrat în legătură cu preocupările ce vizează starea generală a populației, gândind familia drept
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și prin menținerea într-o stare de necunoaștere a elementelor de planificare familială, neexistând o educație în acest sens (C. Olteanu, E. Gheonea, 2003). La acestea, se adăuga o politică de sprijinire a familiilor tinere; de pildă, prin politici ale locuirii: repartiții de locuințe, posibilitatea de a achiziționa în rate bunuri de folosință îndelungată. Alte aspecte cu largi valențe pozitive erau cele legate de existența serviciilor de sprijin pentru familie; mai exact, de funcționarea unui număr mare de creșe și grădinițe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru supraviețuire, încă se fac diverse compromisuri cu politicul. În sfera lui de retragere, privatul devine semnificativ din punct de vedere politic. Totul trebuia controlat de către Partidul Comunist și de către statul subordonat lui. Statul proteja familia, intervenind de la politicile de locuire la cele de consum (sferă în care devenise apăsătoare mai ales raționalizarea alimentelor)41. Politicile publice aveau, în perioada comunismului, în România, temeiuri de factură socială. Prin acestea, statul se legitima în fața cetățenilor ca un adevărat stat al bunăstării sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pe muncă 42. Se dorea eradicarea definitivă a sărăciei prin realizarea unor standarde de viață minime pentru toți; mai mult, era vizată realizarea unei bunăstări colective. În acest sens, statul subvenționa generos produsele de bază, promova o largă politică a locuirii, mai ales prin urbanizarea accelerată 43. Se aprecia că șomajul era un efect al exploatării capitaliste și, ca atare, trebuia eradicat. Statul socialist se dorea un bun organizator al vieții socioeconomice. Prin mecanismele social-politice, prin planificarea economică se intenționa folosirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
să mergem noi la responsabilul de bloc ca să cerem registrul, să completăm fișa respectivă și să i-o dăm, apoi să așteptăm ca formalitățile să-și urmeze cursul, fata lui Damian s-a descurcat pentru a obține un drept de locuire provizoriu, pe care ni l-a arătat triumfătoare, într-o seară. Aveam să aflăm mai târziu că reușise să seducă un șef de la Sfatul Popular Grivița Roșie, care-i procurase permisul. Noutatea ne-a surprins în mod neplăcut, dar nu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
din târgul Nicorești. În curtea școlii era liberă o clădire, cea în care locuise până la ieșirea la pensie, fostul director ștefan Nicolau. Stătea pustie, cu geamurile sparte și fără uși, sobeă Din păcate Năstase Negru, directorul, refuza categoric să accepte locuirea noastră acolo. Mi-a spus că dacă mă înscriu la țărăniști am putea discuta. și abia după memoriul trimis prefectului am primit dreptul de folosință. Cu ajutorul mamei, a celor doi flăcăi de clasa a treia și a cincea, Coca și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dar și prin studierea evoluției sociale, a modurilor de viață și a mentalităților În societatea bucureșteană, imediat după ieșirea din Primul Război Mondial, elemente ce reprezintă doar o parte dintr-un Întreg ansamblu ce face trecerea de la un mod de locuire tradițional launul modern; nu vor fi atinse deci chestiuni legate de stil (modernism), pentru că stilul, În accepțiunea sa, ar implica o judecată estetică, ce nu face obiectul acestui studiu transversal. „...elementele diferitelor styluri arhitectonice nu reprezintă decât o evoluție Înceată
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
În mai multe direcții, care nu poate fi separat de lucrurile pe care le Înconjoară, le traversează, le pătrunde. Factori ai schimbărilor 1. Spațiul domestic se transformă, reducânduse dar În același timp deschizându - se . Înainte de Primul Război Mondial, modul de locuire tipic bucureștean era cel al locuințelor individuale cu parter și cel mult un etaj, având curte În jurul lor. După război, schimbându-se atât condițiile economice, cât și numărul de persoane pentru care problema locativă trebuia rezolvată, s-a căutat gruparea
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
suprafață de 900 mp pentru străzi și grădini.― (Enescu: 1933) Pentru a răspunde noilor cerințe de igienă, arhitecții sunt nevoiți să reconsidere forma și chiar folosința arhitecturii domestice. Rezultă de aici deschiderea locuințelor către exterior , pentru favorizarea noului mod de locuire, În care preocupările pentru Însorirea spațiului locuibil devin din ce În ce mai evidente (de exemplu ferestrele nu mai sunt simple orificii, suprafața vitrată mărindu-se din ce În ce mai mult, ajungându-se În câțiva ani la abolierea ferestrei, În favoarea pereților vitrați). Locuința nu mai reprezintă un
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
Terorismul, ultima soluție? (Lazăr Vlăsceanu) / History and Anthropology, (Gabriel-Ionuț Stoiciu) Izolarea, factor inhibator al dezvoltării satelor Ioan Mărginean Universitatea București Studiul de față conține o diagnoză a condițiilor de viață din ruralul românesc referitor la trei domenii importante, și anume: locuirea, veniturile și consumul populației. Rezultatele demersului întreprins scot în evidență o situație deosebit de critică, izolarea satelor dovedindu-se a fi un factor inhibator al dezvoltării. În final sunt prezentate o serie de propuneri menite să conducă la îmbunătățirea condițiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de propuneri menite să conducă la îmbunătățirea condițiilor de viață din mediul rural. Având în vedere faptul că ne ocupăm de condițiile de viață, nu vom dezbate aici și acum definirea mediului rural, dar îl vom considera drept arie de locuire și activitate în condiții naturale, în spațiu deschis, spre deosebire de spațiul construit, specific urban. Nu vom aduce în discuție nici rigurozitatea criteriilor de diferențiere a celor două tipuri pure de habitat uman, este evident însă faptul că avem de-a face
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
alcătuiesc modul de viață și activitate specifice pentru o colectivitate sau alta. De altfel, rămânerea în urmă a satului (ruralului), în privința beneficierii de facilități tehnice, are o cauzalitate istorică multiplă. În societățile dezvoltate însă apropierea satului de oraș, în privința confortului locuirii, a devenit atât de mare, încât percepția tradițională a ruralului, ca zonă slab dezvoltată, și-a pierdut semnificația. Unele zone exterioare centrului urban oferă, adesea, un nivel de confort asemănător sau chiar superior celui din orașe. Acest confort nu caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dintre salariații înregistrați în mediul rural lucrau în orașe, rezultă că tipul predominant de activitate rurală rămâne cel agricol, cu precădere în gospodăria proprie. Condițiile de viață din mediul rural Analiza condițiilor de viață din mediul rural se referă la locuire, venituri și consum. Ea se bazează pe mai multe surse de date. Locuirea în mediul rural Locuirea și activitatea în mediul rural oferă o serie de elemente de atracție, dar sunt supuse și unor servituți importante și chiar unor riscuri
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de activitate rurală rămâne cel agricol, cu precădere în gospodăria proprie. Condițiile de viață din mediul rural Analiza condițiilor de viață din mediul rural se referă la locuire, venituri și consum. Ea se bazează pe mai multe surse de date. Locuirea în mediul rural Locuirea și activitatea în mediul rural oferă o serie de elemente de atracție, dar sunt supuse și unor servituți importante și chiar unor riscuri vitale, prin fenomene distructive, în condițiile precare de amenajare a teritoriului și gestionare
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cel agricol, cu precădere în gospodăria proprie. Condițiile de viață din mediul rural Analiza condițiilor de viață din mediul rural se referă la locuire, venituri și consum. Ea se bazează pe mai multe surse de date. Locuirea în mediul rural Locuirea și activitatea în mediul rural oferă o serie de elemente de atracție, dar sunt supuse și unor servituți importante și chiar unor riscuri vitale, prin fenomene distructive, în condițiile precare de amenajare a teritoriului și gestionare a situațiilor de urgență
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
privațiuni severe în ceea ce privește condițiile de viață. Toate aceste servituți și riscuri pot ajunge să covârșească avantajele pe care le oferă condițiile naturale de viață și să facă, pentru o parte din mediul rural, să fie, nu atât o opțiune de locuire pentru populație, cât o constrângere, în sensul că nu au posibilitatea de a se desprinde de acest mediu de viață, pentru că, fie nu au avut acces la pregătire școlară adecvată, fie nu găsesc de lucru în altă parte, fie nu
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
au avut acces la pregătire școlară adecvată, fie nu găsesc de lucru în altă parte, fie nu pot avea o locuință în urban etc. Cu alte cuvinte, este posibil să avem de-a face, mai degrabă, cu soluții negative pentru locuirea și activitatea în mediul rural, mai ales în agricultură, și nu cu decizii libere de constrângeri exterioare în alegerea ocupației și a mediului de viață. Într-o cercetare consacrată ruralului (Eurobarometru rural, FSD, 2002), izolarea localităților din cauza zăpezilor, pentru cel
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
anterior), 42% dintre locuințele din mediul rural (46%, în cazul agricultorilor) sunt construite din paiantă/chirpici, 30% sunt exclusiv din cărămidă, 18% din cărămidă și beton, 11% din lemn. Dacă avem în vedere facilitățile principale care definesc confortul modern al locuirii, cu excepția energiei electrice de care beneficiază cvasitotalitatea gospodăriilor și în mediul rural (99%), celelalte facilități se regăsesc într-o măsură redusă, unele chiar foarte redusă: de încălzirea locuințelor prin centrală termică (publică și proprie) beneficiau doar 2,4% dintre gospodăriile
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
vieții și activității umane. Am în vedere, deopotrivă, așezarea geografică a României, distribuția formelor de relief, clima, vegetația și fauna, resursele naturale ale solului și subsolului, pentru a le enumera pe cele mai importante. Aceste elemente favorabile au atras o locuire umană timpurie și continuă, ceea ce a condus, în timp, la dezvoltarea unei civilizații sedentare, predominant rurale. Condițiile oferite traiului în spațiu deschis dau perenitate mediului ruralul în societatea românească, iar ele nu pot fi nicidecum contrapuse cerințelor dezvoltării moderne, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și studii specializate, efectuate la ICCV de către C. Zamfir, Gh. Socol, A. Bălașa, M. Stanciu, A. Mihăilescu, I. Precupețu, D. Chiriac, S. Ilie, M. Stănculescu, A. Dan, M. Voiocu, B. Voicu și alți colegi, pe teme referitoare la venituri, consum, locuire, dezvoltare comunitară, capital uman, calamități naturale etc., precum și sursele de date și cercetări INS, anchetele FSD și alte informații pertinente în domeniu de referință. Mulțumesc în special colegilor Adina Mihăilescu, Iuliana Precupețu, Florina Nicolau și Mircea Dumitrana pentru ajutorul substanțial
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
maghiarii au intrat în istorie sub numele de ungri, ungari, hungri, hungari, care confirmă apartenența la rasa hunică, la semințiile turcești și rudenia huno maghiară. În Faptele ungurilor, de secretarul anonim al regelui Bela, relatarea din cronica vechilor ruși privind locuirea Panoniei, la sfârșitul secolului al IX-lea, de către valahi și slavi, se prezintă completată și interpretată în viziunea unui scriitor maghiar de mai târziu cu câteva secole. Astfel, „ducii rutenilor” îi rugau pe maghiari care, după ce trecuseră pe lângă Kiev la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
le zic, molteani” (p. 269). Dar să vedem concret cum sunt manipulate datele pentru a închipui istoria fără istorie a românilor. 1. Deși „eroii romani dinainte vreme fură prefăcuți în satiri de vremea cea lungă petrecută în pustietăți și prin locuirea lor în munți, totuși nu s-au sălbăticit cu totul” (p. 227), rămânând în esență ceea ce au fost, căci Vladislav, regele Ungariei, porni asupra tătarilor „pe toți romanii din ascunzișurile lor de acolo, atât pe cei care locuiau în părțile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
istorice, numele cuțovlah poate fi corelat cu toponimul Kosovo(pole), de unde și cosovar. Toponimul denumește o depresiune tectonică numită cotlovină, cuvânt compus din kot, kut „colț, fundătură” și lov „vânătoare, prindere, capcană”, cf. cotlon, a cotrobăi, asemenea depresiuni propice traversării, locuirii și activităților gospodărești fiind peste tot, la dimensiuni diferite, în zonele muntoase. Istoria consemnează faptul că zona Kosovo a fost cucerită de romani la sfârșitul secolului al III-lea î. Hr. și atașată provinciei Dardania din nordul Greciei, acest nume fiind
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]