2,223 matches
-
cunoscut îndată după ce s-a răspândit știrea atentatului, dă prilej unei manifestații populare împotriva masoneriei. Cineva din mulțime strigă: "Jos masoneria. Jos spelunca asasinilor!". E de ajuns, pentru ca masa aceea înfuriată să se îndrepte ca un singur om către localurile lojilor Pro Patria și Gremio Lusitano, pe care le devastează. Sidonio Paes scăpase într-adevăr ca prin minune, pentru că tânărul Julio Baptista înmuiase gloanțele în otravă, ca să fie mai sigur, si, datorită acestui exces de prudență, capsa nu luase foc. La
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Patria și Gremio Lusitano, pe care le devastează. Sidonio Paes scăpase într-adevăr ca prin minune, pentru că tânărul Julio Baptista înmuiase gloanțele în otravă, ca să fie mai sigur, si, datorită acestui exces de prudență, capsa nu luase foc. La sediul Lojii Portugal din Paris, Rue Cadet, vestea atentatului provoacă stupoare. Un document recent publicat, - scrisoarea unui agent secret francez adresată unui membru al Legației portugheze din Paris, - aruncă destulă lumină asupra acestor lucruri. "Le premier coup contre le President a raté
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sărutase mâinile. Tânărul José Julio da Costa, scăpat de la moarte de însoțitorii Președintelui, refuză să mărturisească eventualele lui complicități. Dar, așa cum lasă să se înțeleagă documentul publicat de Theofilo Duarte și cum se zvonise în întreaga Portugalie puțin înainte de atentat, Loja Portugal din Rue Cadet hotărâse asasinarea cu orice preț a lui Sidonio. Ziarul A Ordem din 16 decembrie 1918 afirmă "din izvor oficial cât se poate de autorizat" că "se primise la Lisabona o telegramă prevenind Guvernul că, într-o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în istoria modernă a Portugaliei constituiau forțe prea puternice pentru a abdica în fața unei revoluții naționale care dura abia de câțiva ani. O serie de comploturi fuseseră organizate și încurajate de masonerie. Dar cum majoritatea burghezimii portugheze făcea parte din loji, Salazar nu îndrăznise încă să atace de front această formidabilă organizație secretă. De abia în 1935, în fața unei noi conspirații, Salazar hotărăște desființarea masoneriei. Proiectul a fost prezentat Adunării Naționale în aprilie 1935 și a fost votat în unanimitate. Legea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de la începutul secolului XIX precum și influența ei crescândă în societatea portugheză liberală: M. Borges Grainha: História da Maçonaria em Portugal, 1735-1912 (Lisboa, 1912), lucrare fundamentală; Paul Siebertz: Freimaurer im Kampf um die Macht (Hamburg, 1938), voluminoasă și erudită istorie a lojilor și acțiunii masonice în Portugalia, în deosebi în ceea ce privește epoca revoluțiilor și războaielor liberale. În aceste două monografii se găsește întreaga documentare și bibliografia completă a acțiunii lojilor străine și lusitane în istoria modernă a Portugaliei. Despre teroarea liberală: Oliveira Martins
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Freimaurer im Kampf um die Macht (Hamburg, 1938), voluminoasă și erudită istorie a lojilor și acțiunii masonice în Portugalia, în deosebi în ceea ce privește epoca revoluțiilor și războaielor liberale. În aceste două monografii se găsește întreaga documentare și bibliografia completă a acțiunii lojilor străine și lusitane în istoria modernă a Portugaliei. Despre teroarea liberală: Oliveira Martins, op. cit. vol. I, p. 373 sq.; Erratas, p. 327, sq.; Don Miguel Sotto-Mayor, op. cit. p. 171 sq. CAPITOLUL II Despre "generația de la Coimbra" și Conferințele la Cazinoul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Rocha Martins, Joao Franco e o seu tempo (Lisboa, fără dată); Joaquim Leitao, Don Carlos o desventaroso (Porto, 1908); Argus (Fernando de Sousa), A maçoneria em Portugal (Paris, ed. Ligue anti-maçonnique, fără dată, lucrare plină de amănunte, cuprinzând lista tuturor lojilor portugheze; același autor catolic a mai publicat sub pseudonimul Nemo: A doutrina maçonica (Lisboa, 1901); Borges Grainha, História da maçoneria em Portugal (L. 1913); Archer de Lima, Magalhaes Lima e a sua obra (L. .1911); Da Gunha Dias, A maçoneria
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Îmi amintesc că Lenski se Îndrepta cu patinele, ca un făcut, numai spre stâlpul pe care Încerca să-l Îmbrățișeze, În timp ce se prăvălea cu un zdrăngănit asurzitor; și după ce mai persevera un timp, se mulțumea să stea Într-una din lojile ce flancau parapetul Îmbrăcat În pluș, consumând acolo felii triunghiulare de torte moka ușor sărate, asortate cu frișcă, În timp ce eu Îl depășeam mereu, plin de Înfumurare, pe bietul Serghei care se Împiedica jucăuș, ca una din acele mici imagini sâcâitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
alese pe unul dintre multiplii ei admiratori și se hotărî să se mărite cu Rodrigo de San Antonio, cel mai chipeș, arogant, simpatic, generos, nobil și inteligent dintre bogații moștenitori din regiune, al cărui tată avea vaste haciendas În Ambato, Loja și Zamora. Nunta, plină de fast, Îi atrase pe toți cei care erau „cineva” din Lima și pînă În Cartagena columbiană, iar perechea se stabili la San Agustín, o frumoasă hacienda-palat, la poalele vulcanului Cotopaxi, la o zi de mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
vechii clădiri. Arăta exact ca În poza din dosar, cu părul lung și barba albe, de sfânt bizantin, Înconjurând o față prelungă, cu nasul coroiat și ochii ascunși sub niște sprâncene stufoase. Purta un capot vechi, boieresc. Cum stătea În loja sa, gălăgia străzii nu părea să-l deranjeze, mai degrabă Îi ținea companie. De partea cealaltă a străzii, unde Înainte era cinematograful Mir, un hotel se sprijinea posac cu cotul de cubul unei agenții de pariuri. Înăuntru, mirosea a animale
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
livrescă (manifestată la nivel lexical, morfologic, dar și sintagmatic: parfume; zăpada din versete; clepsidra genunii etc.), exacerbând tonul solemn, declamator și, creând un cadru pe măsură, încât toate aceste ingrediente potențează spectaculozitatea poemelor: Vezi macabeii /nori mă înveșmântă / vino în loja marelui calvar / avar în har octombrie amar / m-a prohibit vestală la cuvânt. Vocabulele sunt / par folosite adesea pentru eufonie, dar au, totodată, menirea de a descrie un areal spiritual dominat de lirism (indus, adesea, de referirile la o floră
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
așteptasem, cu naivitate, că va urma o serie de articole care să prezinte în detaliu ancheta ulterioară. Dar inutil să mai spun că omisesem faptul că, întâmplător, familia Winshaw deținea ziarul respectiv și că Lawrence Winshaw era marele maestru al lojei, care număra printre membrii ei cei mai influenți câțiva reprezentanți ai poliției locale. O asemenea anchetă fie nu fusese relatată fie, mai probabil, nu fusese întreprinsă deloc. Exista un singur articol interesant, o urmare scurtă a relatării pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
-l dorești, Îl asigură omul lui Retana. Manuel dădu din cap. Trompetistul, aflat tocmai sus, sub acoperiș, dădu semnalul ultimului act și Manuel traversă arena spre locul În care bănuia că ar trebui să se afle președintele, Într-una din lojele Întunecate. Așezat În primul rând, criticul de rezervă de la El Heraldo luă o gură mare din șampania Încălzită. Se hotărâse că n-are sens să scrie În timpul desfășurării și că va relata corrida din redacție. Și, până la urmă, ce mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
până la urmă cine mai erau și ăștia? Puști și haimanale. O grăma’ de haimanale. Își Îndesă carnețelul În buzunar și-l privi pe Manuel, care stătea mai degrabă singur În arenă, gesticulând, cu pălăria-n mână, un salut adresat unei loji pe care-no vedea deloc, undeva sus, În tribunele Întunecate. Tot În arenă, taurul stătea liniștit, privind În gol. — Domnule președinte, dumneavoastră vă dedic acest taur și publicului din Madrid, cel mai inteligent și generos public din lume, asta era ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Lumânărică. Fapte de om sfânt - le califica N.A.Bogdan, stăruind în exemplele de viață, generalizându-le. Să judecăm, ne chema el, întrebându-se și îndemnându-ne la răspunsuri: „Oare câți săraci am putea face noi fericiți cedând abonamentul unei singure lojă de teatru?”; „dar cu cheltuiala unui ospăț, care nu numai că ne îmbuibă pânte cele dar ne strică și sănătatea?”; „dar cu cheltuiala de la balu l pr otipendadei?” Punând astfel de întrebări, în așteptarea răspunsurilor, autorul adăuga: dacă Lumânărică ar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
brațele mamei. Și asta se întîmplase numai cu un an înainte, când Maitreyi avea aproape 15 ani și trecuse examenul de matriculație la Universitate, și se pregătea pentru Bachelor of Arts. Altă dată, când o familie europeană îi invitase în lojă la operă și un tânăr elegant încercase să-i apuce mâna, în întunerec, Maitreyi îi spuse la ureche, destul de tare ca să audă vecinii: "Am să te bat cu papucul peste gură!" Panică. Loja, în picioare. D-na X "(numele ei
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
când o familie europeană îi invitase în lojă la operă și un tânăr elegant încercase să-i apuce mâna, în întunerec, Maitreyi îi spuse la ureche, destul de tare ca să audă vecinii: "Am să te bat cu papucul peste gură!" Panică. Loja, în picioare. D-na X "(numele ei este prea cunoscut în Calcutta pentru a-l putea menționa aici) a intervenit. Discuții, explicații, scuze. ― Am făcut vreo greșeală de gramatică? întrebă Maitreyi. Aceasta mă făcu să râd cu poftă, deși mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
avea mîini Chopin. Căpăta piept Brahms, umeri Liszt... Uf, Iordan, zău că-i iluzie separarea trecutului de prezent; clipa ta ultimă o poate înghiți pe cea de-acum. Realizez (sau i-realizez?) cum mori, în chiar minutul ăsta: coloane, draperii, loji, marmură, bronz, catifea, ipsos, toate-toate ți se învălmășesc în ochi, se învîrtesc într-un sorb care te trage cu el. Ce-i cu lacrimile astea, Ana? Mi-au ajuns la gît. Pot să înot în ele. Așa plîng-rîd de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fu întâmpinat cu chiote nesfârșite de bucurie, spectatorii - mulți, foarte mulți, atât de mulți avu senzația că întreg orașul venise să asiste la execuția sa - fluierară extaziați. Răsunară tobele și alămurile, iar Iepurele renunță să opună rezistență... Undeva, într-o lojă, Omul cu Tatuaj îi dădu un cot Huidumei, apoi salută batjocoritor un personaj aflat de cealaltă parte a arenei. Detectivul flutură, la rândul său, degetele, aproape indiferent, mângâie îndelung genunchiul drept al Luciei, iar aceasta se așeză mai bine în
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
toate socotelile, să fie liniștiți până în februarie. I-a convenit și lui, mai ales că era hotărât să rămâie toată iarna în capitală, lângă Nadina. ― În sfîrșit! zise ea când îi auzi hotărârea. Imediat îl puse în mișcare să oprească loja cea mai bună pentru spectacolele fixate, specificând că s-ar considera dezonorată pe vecie dacă s-ar întîmpla să lipsească de la vreunul. Bărbatul alergă, se osteni. Nadina vru să-l mai cruțe: ― Dacă te plictisesc cursele, să-l trimitem pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu gura lui. Cortina căzu în ropote de aplauze. Luminile țâșniră brusc în sala încinsă de căldură și de miros de oameni mulți. Câteva minute urmară rechemările actorilor, apoi lumea se liniști și intrară în funcție binoclurile. Nadina trona în loja ei ca un idol satisfăcut de adorația credincioșilor. Își aluneca alene ochii peste parter, schimba saluturi cu câte o lojă. După primul examen sumar, spuse încet lui Grigore: ― Ai văzut? Până și Predelenii sunt toți în păr... Ce-o fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de oameni mulți. Câteva minute urmară rechemările actorilor, apoi lumea se liniști și intrară în funcție binoclurile. Nadina trona în loja ei ca un idol satisfăcut de adorația credincioșilor. Își aluneca alene ochii peste parter, schimba saluturi cu câte o lojă. După primul examen sumar, spuse încet lui Grigore: ― Ai văzut? Până și Predelenii sunt toți în păr... Ce-o fi pățit zgârcitul de-a cheltuit atâția bani? ― Și nici măcar n-am trecut pe la ei! zise bărbatul cu regret. Nu știam
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ai văzut? Până și Predelenii sunt toți în păr... Ce-o fi pățit zgârcitul de-a cheltuit atâția bani? ― Și nici măcar n-am trecut pe la ei! zise bărbatul cu regret. Nu știam că s-au întors de la țară... Începură defilările. Loja se umplu de extaz: ― A, a fost superb!... Ce mare artist!... A jucat încîntător!... Am văzut piesa și la Paris... Da, tot cu el... Grigore profită de îmbulzeală și se repezi la loja lui Predeleanu. După primele cuvinte, Tecla observă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
s-au întors de la țară... Începură defilările. Loja se umplu de extaz: ― A, a fost superb!... Ce mare artist!... A jucat încîntător!... Am văzut piesa și la Paris... Da, tot cu el... Grigore profită de îmbulzeală și se repezi la loja lui Predeleanu. După primele cuvinte, Tecla observă cu mirare: ― Dar te-ai schimbat de tot?... Parcă ești alt om! ― Se cunoaște? făcu Grigore. Mi-e cam rușine și totuși... Sunt îndrăgostit rău! Olga îi aruncă o privire cu un surâs
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu mirare: ― Dar te-ai schimbat de tot?... Parcă ești alt om! ― Se cunoaște? făcu Grigore. Mi-e cam rușine și totuși... Sunt îndrăgostit rău! Olga îi aruncă o privire cu un surâs ștrengăresc. Tecla, însă, uitîndu-se o clipă la loja Nadinei plină de o diversitate de admiratori, murmură pe gînduri: ― Ce-i drept, parcă s-a făcut mai frumoasă și mai fermecătoare... Tânărul Iuga îi sărută mâna, recunoscător. Când se ridică iar cortina și se întunecă sala, Nadina șopti: ― Unde
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]