2,384 matches
-
des, mai ales când suntem supuși la ispite, când avem necazuri, dar și la bucurie, împlinire etc. Toate acestea e necesar să le știe fiecare copil sau elev, fiecare om, și atunci când se roagă, să lase deoparte „toată grija cea lumească”, astfel încât să se miște duhul nostru, să se adâncească mintea noastră și toate simțurile cele alese ca să ne putem ruga profund: „dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne”. Să ne rugăm cu toată credința, așa cum spune Mântuitorul „Toate câte veți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
voi cina cu el și el cu Mine.”. Nici o rugăciune nu poate fi rostită fără puterea Duhului Sfânt, adică cu „putere de sus”. Din acest motiv, El este invocat întotdeauna „în Duh și Adevăr” și lipsiți de „toată grija cea lumească”. în raport cu scopul săvârșirii ei, rugăciunea este de trei feluri: de laudă, de mulțumire și de cerere. Cea dintâi și cea mai curată dintre toate, este rugăciunea prin care-L lăudăm pe Dumnezeu, căci El este „Atotțiitorul”, „Atotfăcătorul” și binefăcătorul nostru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lumina, darul și binecuvântarea lui Dumnezeu. Biserica creștină este locașul sfânt în care Dumnezeu este prezent pe masa Sfântului Altar, cu trupul și Sângele Lui. Pentru a primi și a participa la jertfa euharistică, e nevoie să lepădăm orice „grijă lumească” și să ne eliberăm de orice păcat, de orice fărădelege. Purificați, iluminați sufletește prin rugăciunile Sfintei Liturghii, vom simți cum coboară în sufletele noastre Duhul Sfânt, care ne curăță de păcate și ne dăruiește o viață nouă, o viață în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Iisus Hristos, către Maica Domnului și către sfinți, ca să-i ajute să meargă pe calea cea bună, să facă lucrul plăcut lui Dumnezeu, așa cum se roagă fiecare creștin la Sfânta Liturghie. Noi, oamenii, suntem preocupați mai ales de lucrurile lumești, de hrană, de îmbrăcăminte, de cele de trebuință pentru viața de zi cu zi, dar așa cum avem nevoie de cele trecătoare, nu ne putem lipsi de cele veșnice. Așadar, pentru veșnicie trebuie să ne hrănim cu Sfânta împărtășanie și să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și spor în tot lucrul bun. în mod deosebit, ne rugăm pentru cei ce ne urăsc și pentru cei ce ne iubesc pe noi. Pentru împlinirea acestor rugăciuni, să fim cu luare aminte, să ne lepădăm de toată grija cea lumească atunci când intrăm în biserică și să iertăm pe vrăjmașii noștri ca și noi să fim iertați de Dumnezeu. Participarea la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie este posibilă doar în Sfânta și Dumnezeiasca Biserică. Prezența credincioșilor la Sfânta Liturghie este răspunsul omului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și El, în Biserică și în toate momentele vieții noastre. Unirea mistică a rugăciunii ne dă bucurie, curățenie sufletească și viață binecuvântată cu prezența lui Iisus Hristos. Rugăciunea este un mijloc de sfințire a vieții noastre, prin depărtarea de cele lumești și deșarte și unirea cu cele netrecătoare prin credință, smerenie și curăție. Prin rugăciune suntem în dialog permanent cu Dumnezeu și viața noastră sufletească este îmbunătățită. Rugăciunea săvârșită în timpul Sfintei Liturghii este o școală a învățăturii creștine și o metodă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mântuirea sufletului. Lumea e o mare de ispite și ne îndeamnă la plăceri, iar aceasta aduce uitare de Dumnezeu și de rugăciune. Această stare ne urmărește uneori chiar și în Biserică, în timpul slujbei când gândurile noastre sunt îndreptate către cele lumești, uitând momentan de sfințenia locului și a ceasului de rugăciune, de prezența lui Dumnezeu. Nu mai suntem cu luare aminte la măreția actelor ce se săvârșesc și a cuvintelor ce se rostesc de slujitori. Acesta este păcat împotriva lui Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
actelor ce se săvârșesc și a cuvintelor ce se rostesc de slujitori. Acesta este păcat împotriva lui Dumnezeu însuși. Noi venim la biserică să ne rugăm și vrem să fim ascultați, dar gândurile și sufletul nostru sunt în slujba celor lumești. Să luăm aminte! Rugăciunea este sfântă și sfințește omul, locul și timpul rostirii ei. Și cel mai important loc al rostirii rugăciunii și al întâlnirii noastre cu Dumnezeu este Sfânta și Dumnezeiasca Biserică. Aici totul este pregătit și potrivit pentru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
patimi și dragostea de Dumnezeu și de semenii noștri, ca dar al Sfântului Duh. într-adevăr, în timpul rugăciunii, la Sfintele Taine, se creează o atmosferă duhovnicească. Omul se apropie de Dumnezeu, smulgându-se din vâltoarea patimilor și a grijilor lumești și, înălțând către Dumnezeu rugăciuni, simte un fel de ușurare, de primenire, împăcare, simte duhul lui Dumnezeu în el. Harul este o forță nevăzută, dar simțită, pe care Dumnezeu o trimite omului ca să-l curețe, să-l sfințească, să-l
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
milostiv mie, păcătosul”. Să ne oprim o clipă la tâlharul care a fost răstignit de-a dreapta Domnului Hristos și care a fost primul dintre fiii oamenilor care a cerut un loc în împărăția Sa, cea dincolo de interesele mărginite și egoiste lumești, zicând: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni în împărăția Ta și Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ție, astăzi vei fi cu Mine în rai”. Aceste cuvinte ale Domnului au umplut de tărie nebiruită pe toți: apostoli, mucenici, mărturisitori și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sufletului unit cu Dumnezeu prin rugăciune”. în încheiere, vă îndemn să ne rugăm astfel: Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primește rugăciunea noastră, fie că suntem departe de Tine sau aproape, fie că suntem în învălmășeala confuză a oamenilor, în agitația lumească, în grijile pământești, în bucurii sau în măreție omenească, în părăsire, în necunoaștere și în umilință. Te rugăm să ne rânduiești nouă tuturor cele ce sunt de folos pentru noi; măcar că am greșit ca niște oameni, spre Tine cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
chema Tată!” Ce suflet se cuvine să aibă cel ce zice Tată? Cum ar trebui să-ți fie conștiința pentru a putea cuteza să numești Ființa dumnezeiască Tată! Noi, cei care, iubim banii, dorim sau avem lux, ne place slava lumească, ne împlinim poftele, vrem să îl numin Tată! De aceea, când ne rugăm, Domnul ne poruncește de fapt să ne asemănăm Tatălui Ceresc printr-o viață curată, după cum tot El ne dă poruncă, în altă parte: „Fiți dar desăvârșiți precum
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
împreună cu Stăpânul nostru Hristos.” „Cererea noastră este dreaptă; cerem împărăția lui Dumnezeu, adică împărăția cerurilor, fiindcă există și un alt fel de împărăție, cea pământească. Cine s-a lepădat însă de lume, acela stă mai presus de onoruri și împărății lumești. Deci, cel ce s- a dat pe sine lui Dumnezeu și lui Hristos nu- și mai poate dori o împărăție pământească, ci numai împărăția cerurilor.” „In al doilea rând, spune Sf. Grigorie de Nyssa, ne rugăm să vie împărăția lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
atingere cu ispita, pentru că vrăjmașul ne îndeamnă cu ademenirile lumii acesteia, purtându-le pe sub privirile noastre, spre a ne trezi pofta de ele. Războiul este înfricoșător, dar numai cei care se luptă până la capăt nu vor cădea în mrejele patimilor lumești. Sf. Ciprian al Cartaginei ne explică a șasea cerere prin aceea că vrăjmașul nu poate să facă nimic dacă Dumnezeu nu îngăduie. Vrăjmașul nu poate avea nici o putere asupra noastră, decât dacă i se dă de sus. Putem scăpa de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mă povățuiască spre Tine prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere ca să Te caut, nu am pocăință, nici umilință care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne! S-a întunecat mintea mea cu cele lumești și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei mele pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
din risipirile pe care multiplicitatea lucrurilor ți-o prilejuiseră odinioară. E timpul scrutării de sine. Manolio zace cu fața spre perete zi și noapte în stâna lui, într-o muțenie încleștată deși tovarășul său de cinsprezece ani clocotește de viața lumească. Manolio îi predă și clocotul său. Când ești silit să o rupi cu lumea și să te prăbușești în tine, ai alternativa singurătății absolute depresia și alternativa Prieteniei absolute - credința în Persoana devină. Întâlnirea cu Hristos nu este directă, simplă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și să te prăbușești în tine, ai alternativa singurătății absolute depresia și alternativa Prieteniei absolute - credința în Persoana devină. Întâlnirea cu Hristos nu este directă, simplă ci trudnică. Chipul lui Hristos se ștersese în el, devenise evanescent, fusese ecranat de lumesc. Abia după ce se arde priza lumescului, chipul lui Hristos se adună, se reface până ce poate fi redat material printr-o bucată de lemn. Mihelis se rupe și mai greu de lume pentru că el este feciorul unui om bogat, și, nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ai alternativa singurătății absolute depresia și alternativa Prieteniei absolute - credința în Persoana devină. Întâlnirea cu Hristos nu este directă, simplă ci trudnică. Chipul lui Hristos se ștersese în el, devenise evanescent, fusese ecranat de lumesc. Abia după ce se arde priza lumescului, chipul lui Hristos se adună, se reface până ce poate fi redat material printr-o bucată de lemn. Mihelis se rupe și mai greu de lume pentru că el este feciorul unui om bogat, și, nu-i așa, mai ușor îi va
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
văzut această întâlnire ca o completare. Unii au descris-o în termeni de ciocnire a civilizațiilor. Orientul lui Pearl Buck, China, este o oază unde modernitatea, deși există, nu destituie sacralitatea. Locul lui Dumnezeu nu este umplut de alte dimensiuni lumești. Nici măcar revoluția bolșevică cu ateismul ei atoatedevastator nu distruge nevoia de împlinire a omului prin sacru. Andrew împreună cu familia lui și cu alți americani trăiesc o cumplită prigoană, însă chinezii nu-i trădează, ci îi apără cu prețul autoexcluderii. În
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
atunci, într-o polemică cu cei care „spun că sunt moderni”. Pentru el, „modern a fost Peguy, care se ruga în autobuze, un erou și un entuziast; s-a dus să moară cu trupul pentru cetățile trupești într-un război lumesc pe carel socotea drept”. Modernitatea nepăsătoare pusă pe ronțăit nu-i trezește admirație nicicând. Ronțăiala, campingul, tocarea clipei nu-i inspiră vreo scamă de respect. Caută cultura, este împătimit de cunoaștere. Oamenii pe care-i întâlnește și care-i devin
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spre originar consemnează desfacerea înceată a imaginii ființei definite, până în posibilul nedefinit al facerii sale, al prefacerii în care nimic nu este, ci stă să fie, precum în desfacerea arborelui văzut de aproape, imagine desființată ea însăși, a putrezirii aparenței lumești și a descompunerii în elementar. Dar ceea ce se desface e aparența deja-făcutului, ființa sustrasă posibilelor sale prefaceri, înghețată în statica formală a creatului. Descoperirea originii pre-creatoare se însoțește cu dorința dezidentificării și a cufundării în somnul firii materne de dinaintea trezirii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
privește natura din perspectiva departelui, printr-un fel de despărțire de obiectualitatea obiectului, înălțând neînțelesul la rang de taină, astfel încât natura poetizată, în-depărtată devine "arhipoetică"20. De adăugat că, în ultimele versuri citate, îndepărtarea nu înseamnă doar simplă desprindere de lumesc, ci luminarea acestuia dinspre esența sa încă neajunsă la manifestare și, în plus, reprezentare speculară a ceea ce nu e reprezentabil prin sine, adică un act conștient de estetizare a naturii 21. Depărtarea aceasta nu e statică, ci fremătătoare, vie, o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spune altfel? Căci gândul poetic - înflorit în dor mistuitor - este simțire cardiacă, puls cordial ce deschide noua vedere străfulgerată de iubire și noua rostire fără de cuvinte. Afectare ce nu exclude detașarea ci, dimpotrivă, o presupune, căci dezlegarea de aparența acțiunii lumești leagă de semnificația supra- lumească a lucrurilor, astfel încât nu e vorba de indiferență ori dezinteresare, ci de o detașare luminată, revalorizantă și afectuoasă față de singura legătură care dezleagă, legătura desăvârșirii (Col. 3, 14). Pe această culme a detașării iubirea nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înflorit în dor mistuitor - este simțire cardiacă, puls cordial ce deschide noua vedere străfulgerată de iubire și noua rostire fără de cuvinte. Afectare ce nu exclude detașarea ci, dimpotrivă, o presupune, căci dezlegarea de aparența acțiunii lumești leagă de semnificația supra- lumească a lucrurilor, astfel încât nu e vorba de indiferență ori dezinteresare, ci de o detașare luminată, revalorizantă și afectuoasă față de singura legătură care dezleagă, legătura desăvârșirii (Col. 3, 14). Pe această culme a detașării iubirea nu are un obiect asupra căruia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trup și lumină? Imaginea originară ce răsare epifanic în centrul poemului este obârșie a iubirii creatoare și cântec al Cuvântului de deasupra cuvintelor. Imagine a veșniciei care subîntinde în legănarea armoniei sale tot ce e curgere și petrecere a celor lumești: Dar veche veșnicia, înconjoară din târziu.../ Nemărginitul se înstelează argintiu,/ Singură clipa fugind, rămâne vis viu". Din nou, precum întunecimea ce aripează alb, nelimitatul propune o imagine ambivalentă. Deși lipsit de orice determinație a existenței lumești și, ca atare, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]