10,420 matches
-
bea din el, doar când se va decide să fie a lui, când a văzut băutura femeia a înțeles că a sosit clipa. De altfel, de mult se pregătea pentru acest moment din viața ei. S-a plimbat pe lângă masă mângâind paharele ca pe ființe dragi, dintr-o dată nu-i mai era foame, ar fi vrut o gură de coniac, una singură, să-i guste aroma cu toate simțurile și tăria să meargă până-n picioarele care, dintr-o dată deveniseră prea grele
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382974_a_384303]
-
o clipă să admire femeia în toată splendoarea ei, i-a sărutat buzele care au răspuns voluptos. I-a scos pantofii, apoi a rulat fiecare ciorap până l-a tras de pe picior. Cu pasiune a pupat fiecare deget, apoi gleznele, mângâind cu palmele și sărutând cu pasiune a urcat pe pulpele rotunde cu pielea albă și mătăsoasă. Extazul femeii și al bărbatului atinseseră paroxismul. Într-o îmbrățișare supremă, ca un singur trup, seduși de propriul joc erotic, s-au lăsat în
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382974_a_384303]
-
mame și își aduse aminte de mama lui și de momentele când în copilărie era bătut la joacă de băieți sau chiar de tatăl lui, iar în momentele când era zdrobit cel mai tare mama sa îl căuta și îl mângâia spunându-i să nu fie supărat că aceste probleme sunt mici iar într-o zi el va fi mare și va trăi cu onoare între oameni, ea doar pentru așa ceva îl educă, chipul soției sale în acele clipe îi amintea
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
mă face să bombăn, să mârâi, să latru. Și m-am dumerit. Vrăjitoarele astea îi făceau să bombăne numai pe aceia pe care se supărau. Adesea am văzut-o pe soră-mea aruncând cărțile. De aceea am început să le mângâi, să le spun „măi, măi” și să le zâmbesc. Și ele nu mă făceau să bombăn. Am răsfoit toate filele fără frică, privind la ele nepăsător. Până m-a surprins soră-mea și prietenele ei. Văzându-mă cu nasul vârât
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
celor din jur, când mama mi-a pus în brațe abecedarul și aritmetica. Mie mi-a căzut o buză. Bineînțeles, că nu-mi cumpărase fluierac. Mama a înțeles greșit supărarea mea și a găsit de cuviință că trebuie să mă mângâie: - Lasă că-ți mai cumpără mama și condei cu tăbliță frumoasă, cu burete. Să aibă cărturarul mamei pe ce să scrie și cu ce să șteargă. Vă închipuiți că-mi scăpase buza de tot și mă uitam la picioare s-
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
Dunării de voinicii curajoși...De aceea se logodește cu ei și-i ia cu ea. Avea unsprezece ani...(iar izbucnește-n plâns). De ce, Doamne? De ce nu m-ai luat și pe mine? De atunci îmi petrec zilele numai la cimitir, mângâindu-i în tăcere poza de pe cruce. De ce m-ai pedepsit? Unde am greșit? Când am greșit? Ce trebuia să mai fac pentru a fi iertată? Și nu mi-au ajuns zilele petrecute la cimitir, în genunchi, cu mâna pe cruce
CAP. 4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383079_a_384408]
-
împărțească, Până când ea va fi simțit / Cum că sfârșitul i-a venit. Apoi, așa precum a vrut, / Pe toate baba le-a făcut. Nu mai putea de bucurie / Gândindu-se cât o să fie De fericită, ajutată / De fiii ei și mângâiată De viitoarele nurori / Aduse de ai ei feciori. De multe ori își zise-n sine: / „Are să fie foarte bine! Nurorile cu mine-or sta. / Eu, după ele, m-oi uita: Le pun la lucru, le strunesc / Și-am grijă să
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
gazdă / Își dete dar nora pe brazdă Și mulțumită se vădise / De nora pe cari o găsise. Apoi, din ale vremii file / Au mai zburat câteva zile Și cărăușii au venit. / Nora, atunci când și-a zărit Bărbatul, s-a mai mângâiat / Și de necazuri a uitat. N-a mai trecut mult timp și iată / Că-ncepe baba iar de cată Umblând iarăși din casă-n casă, / Și pentru mijlociu, mireasă, Care să fie-asemenea / Nurorii pe cari o avea. Atât de mult
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
înroșit, că ardeam toată. Până atunci nici un bărbat nu pusese mâna pe mine. Era prima oară...Și atât de mult doream...Șiretul malac, hâit în chestiile astea de...,,montaj”, mi-a simțit starea. Știa că sunt victimă sigură, dacă mă mângâie și mă pipăie puțin. Apoi, cine îndrăznea să-l refuze în acea stare? De aceea m-a întors cu fața spre el și m-a evaluat într-o fracțiune de secundă. Probabil că atunci aveam chipul frumos și trupul la
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
feresc de doamna Irina. Demult m-a avertizat că bărbatul meu...Am crezut că e invidioasă pe mine și vrea să mă despartă de el. Dar în noaptea asta m-am convins cine este licheaua de bărbatu-meu. - Lasă, o mângâie Maria, nu-mi mai spune nimic! Ai să-mi povestești în altă zi. Acum, rămâi la mine dacă soțul tău nu este acasă. Mai sunt încă două fete singure și o să le facă plăcere dacă rămâi și tu. Hai, dezbracă
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului De multe ori, mai uiți că trebuie să pleci și chiar, ți-ador nesațul prin care te îneci, în noapte m-aștepți pe trepte de gânduri, apoi pe pragul zorilor lași câteva rânduri. Mângâiată de frumusețea gestului făcut, te cuprind în brațele gândului nenăscut și-nfășurată de curcubeul rândurilor tale, mă porți prin cele patru puncte cardinale. În păr mi-ai presărat Caru-Mare cu stele și pe pleoape strălucirea aurorii boreale, dar dincolo de orice, tandrețe
ÎN DOI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383121_a_384450]
-
ia legătura cu secretara când iată, în încăpere intră Cristi. Cu mânecile halatului suflecate până la cot, cu părul lăsat în dezordine, cu zâmbet tineresc, se apropie de ea. O sărută, de parcă nu s-ar fi despărțit în dimineața aceasta, îi mângâie sânii, întrebând-o, cum se simte? Delia era însărcinată în două luni. Lui nu-i spusese decât acolo pe vas făcându-i o surpriză de proporții. Cum, spunea el, eu, medic și nu am remarcat starea ta? Nu ai trădat
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383113_a_384442]
-
o iubesc de când avea câțiva anișori, fata unei foste colege. Hai, Nicoleta, așează-te! Dar ea își freca mâinile, cu privirea în jos: tanti, cred că...o să plec. - Unde? o întrebă tăios Maria. - Nici nu știu, mormăi Nicoleta. Maria o mângâie pe buclele blonde: - Hai, fetiță, dezleagă baierele sufletului și deșartă-ți veninul care ți l-a otrăvit! Aici e locul tău în noaptea asta! Mamă-ta știe că ești cătrănită? Nicoleta dădu din cap aprobativ și izbucni în plâns: m-
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
proastei din provincie. Și i-am închis telefonul. A urmat o ceartă infernală cu mama și...(izbucnește în hohote convulsive de plâns). Irina se duce la ea, o ridică de pe scaun și o îmbrățișează. Se apropie și Violeta, care o mângâie pe păr și pe umeri. Maria oprește televizorul...De la blocul vecin se auzeau acordurile unei sârbe săltărețe și chiote de veselie, sunete sprințare ce răzbăteau prin geamul de la ușa balconului. Dar, în atmosfera glacială din sufragerie, chiotele se transformau în
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «cât istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Mâna rece: „Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se strâng mâini reci - nu semnul sincerității - ci al imensei distanțe sufletești chiar și în unirea lor.” Venere și Madonă: „Am fost «divinizarea frumuseții de femeie», am fost pictată pe o pânză purtând «diademă de stele». Am fost femeie
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
Hai, iubite, pe-nserate, fără straie de prisos, Să ne-adulmecăm iubirea, îndrăzneț și păcătos! Tu să-mi scrii pe brațe versuri, eu să te pictez naiv În culori de curcubeie, în nuanțe de rogvaviv. Ploile să ne atingă, să ne mângâie ușor, Tu să mă săruți cu sete, eu să te-nvelesc în dor; Și-ntr-un strigăt de durere, să-ți simt gustul amărui Cât l-am așteptat, iubite, când erai al nu știu cui! Flori de tei îmi ning pe trupu-mi
DOAR PREZENT ŞI-UN SINGUR NUME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385332_a_386661]
-
în minte. Pe lângă peretele din fața crivatului, o ladă-nflorată cu lalele și maci îi ținea tovărășie acestuia, ascunzând sub capacu-i încrustat cu scene diurne adevărate simboluri ale vieții trecute în trudă și dragoste multă. Din pavimentul de șamot-al odăii, mângâiat de o scoarță prelungă, între pat și lada cu zestre răsăreau parcă minunate flori roz-albe în chenar de frunze lucioase, țesute de-o mână dibace. În mijloc de casă, soră cu patul se răsfăța într-un picior-tulpină o măsuță. Metalul
CASETA CU BIJUTERII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385328_a_386657]
-
I. DEZAMĂGIRE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017. Nu m-ai chemat nicicând în visul tău, Nici palmele-ți n-au vrut să-mi mângâie obrazul; N-ai vrut să-mi sprijini umărul, la greu, M-ai amăgit c-o vorbă și c-un zâmbet. Am fos o biată pasăre în zbor, Petala unei roze trecătoare; Sfioasa ciută însetată, la izvor, Nisipul sărutat de briza
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
cele patru zări, Flămândă și-nsetată de iubire; Un vagabond cerșind pe lângă gări, În așteptarea unui tren ce nu mai vine. Citește mai mult Nu m-ai chemat nicicând în visul tău,Nici palmele-ți n-au vrut să-mi mângâie obrazul;N-ai vrut să-mi sprijini umărul, la greu,M-ai amăgit c-o vorbă și c-un zâmbet.Am fos o biată pasăre în zbor,Petala unei roze trecătoare;Sfioasa ciută însetată, la izvor, Nisipul sărutat de briza
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
în noapte, Un val și-un pescăruș. Nisipul ți-a fost patul Și-un lotus, perna moale, Iar vântul și răcoarea Te-au învelit în puf. Ai fost ținut în brate, De moliciunea apei; Ca o femeie tandră, Te-a mângâiat pe trup. Ți-a picurat, gingașă, Pe buzele uscate, Un strop din vraja lunii, Sărut de dor și drag. Ades ai stat pe maluri De mări învolburate; Ai așteptat apusul, Apoi un răsărit. Te-ai înfrățit cu valul, Cu vasul
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Te-au sărutat, în noapte,Un val și-un pescăruș.Nisipul ți-a fost patulși-un lotus, perna moale,Iar vântul și răcoareaTe-au învelit în puf.Ai fost ținut în brate,De moliciunea apei;Ca o femeie tandră,Te-a mângâiat pe trup.Ți-a picurat, gingașă,Pe buzele uscate,Un strop din vraja lunii,Sărut de dor și drag.Ades ai stat pe maluriDe mări învolburate;Ai așteptat apusul,Apoi un răsărit.Te-ai înfrățit cu valul,Cu vasul ce
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
nopțile de smoală, De mi-ai fost faclă-aprinsă, Să-mi luminezi drumeagul Păzit de plopii albi. Eu nu mai știu, Măiastro, De-ai fost cu mine-n luntre, Pe râul care curge învolburat, păgân. Cu palmele-ți de fluturi Să mângâi valul rece, Pe-ntinderi de lumină,... albastre, spre liman. Eu am uitat, Măiastro, Că mi-ai cântat pe umeri, În dimineți senine, când vântul m-adia. Mi-ai pus dulceța verii, pe pleoapa ostenită; Nectar din floarea vieții, Pe buzele
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
har.În nopțile de smoală,De mi-ai fost faclă-aprinsă,Să-mi luminezi drumeagulPăzit de plopii albi.Eu nu mai știu, Măiastro,De-ai fost cu mine-n luntre,Pe râul care curge învolburat, păgân.Cu palmele-ți de fluturiSă mângâi valul rece,Pe-ntinderi de lumină,... albastre, spre liman. Eu am uitat, Măiastro,Că mi-ai cântat pe umeri, În dimineți senine, când vântul m-adia.Mi-ai pus dulceța verii, pe pleoapa ostenită;Nectar din floarea vieții,Pe buzele
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
vadă? Tu cunoști a lumii boală, Vindeci patimile grele, Mai răsune` sub cerneală Numele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclină Ori te strigă depărtarea, Toți poeții se închină Și îți lasă neuitarea. Fila vremii te jelește Și o mângâie doar vântul, Doar iubirea-ți ce doineste A eternizat cuvântul. Citește mai mult Numele-ți sfințit de steleA eternizat cuvântul,Mările te-aduc și eleAzi, înseninând pământul.Dacă cerul lăcrimeazăși te-mbracă-n veșnicie,Tu de-a pururi ne vegheazăLăcrimând
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
rana să le-o vadă?Tu cunoști a lumii boală,Vindeci patimile grele,Mai răsune` sub cernealăNumele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclinăOri te strigă depărtarea,Toți poeții se închinăși îți lasă neuitarea.Fila vremii te jeleșteși o mângâie doar vântul,Doar iubirea-ți ce doinesteA eternizat cuvântul.... V. SONETUL PĂMÂNTULUI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2163 din 02 decembrie 2016. Să vindecăm pământul de durere! Mai vreau decât o lacrimă cerească În dragoste curată să-nvelească
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]