2,918 matches
-
lui Dumnezeu. Regat al Diavolului, lumea pămîntească este Infernul. Pentru Bunii Creștini, Satana este prințul acestei lumi (n-a scris Apostolul Ioan: "Această lume supusă întru totul puterilor Celui rău"?). Iisus Hristos a venit să anunțe oamenilor că Dumnezeu va mîntui toate sufletele. Pe pămînt, oamenii sunt condamnați la Infern. Imposibil ca Dumnezeu să nu fie doar bunătate, să facă rău, să fie creatorul lumii pămîntești, spune această viziune asupra lumii. Imposibil să nu mîntuiască toate sufletele la sfîrșitul timpurilor. Imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să anunțe oamenilor că Dumnezeu va mîntui toate sufletele. Pe pămînt, oamenii sunt condamnați la Infern. Imposibil ca Dumnezeu să nu fie doar bunătate, să facă rău, să fie creatorul lumii pămîntești, spune această viziune asupra lumii. Imposibil să nu mîntuiască toate sufletele la sfîrșitul timpurilor. Imposibil ca lumea vizibilă să nu fie creația Diavolului. Imposibil, deci, pentru oameni să-și îmbunătățească soarta pe pămînt. În secolul al XI-lea, cînd ia naștere catarismul occitan, condamnarea lumii pămîn-tești este o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
se întâmple cu statul prusac și cultura germană în secolul al XIX-lea. Elenismul a favorizat cizelarea și rafinarea creștinismului "primitiv", cu multe peceți iudaice, printre care "mesianismul" Dumnezeului unic care și-a trimis pe fiul său Hristos să-i mântuiască pe oameni de păcatul originar al folosirii fructelor cunoașterii, prin dragostea pentru Hristos și implicit prin solidaritate și devotament. Declarația că evreii sunt "aleși" pentru că ar fi inventat monoteismul odată cu iudaismul trebuie completată. Iudaismul nu este omogen și monolitic, izolat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
francez, se situează astfel în opoziție cu mitul. Dacă acesta din urmă are rolul de a conserva, de a-și reitera originea, prima este locul unde survine dialectic noul, decizia, excepția. În fond, Mesia vine „împotriva“ lumii, pentru a o mântui. Iar mitul nu este capabil nici să anticipeze acest eveniment, nici să-i supraviețuiască. Câteva ultime considerații cu privire la raportul dintre mesianism și drept vizează un alt text al lui Benjamin, Franz Kafka. Zur zehnten Wiederkehr seines Todestages (1934). Acest text
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vorbind despre personajul lui Kafka, Odradek, stabilește o corespondență între curtea de judecată și podul cu vechituri, cu lucruri uitate și nefolositoare. În experiența istorică este revelat caracterul de ruină al acestei lumi, pe care Mesia va veni s-o mântuiască. „Pregătirea“ venirii, care nu poate fi nici anticipată, nici cunoscută, are loc printr-un gest menționat de Benjamin în legătură cu o altă figură de care am mai vorbit, Lumpensammler-ul: atenția (Aufmerksamkeit), înțeleasă tocmai ca scrutare a materialității obiectelor sau, precizează textul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
despărțitor, comuniunea dintre noi și Dumnezeu sau dintre oameni, materia devine un pericol. Mântuitorul Hristos, observând un bogat care ținea prea mult la bogățiile sale pământești și se legase de bunurile materiale ca de ultima realitate, spune că acesta se mântuiește cu anevoie sau cu greutate. Pe de altă parte însă, Sfânta Scriptură oferă ca exemple oameni bogați precum Avraam, Iov în Vechiul Testament, sau Barnaba în Noul Testament, cel care a finanțat multe din călătoriile misionare ale Sfântului Apostol Pavel. Noi, în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de latura spirituală a noastră. Părintele Sofian Boghiu, cu puțin timp înainte de a pleca la Dumnezeu, afirma: "Să vă rugați. Vreți să aflați de la mine ceva prețios, dar eu nu vă pot spune decât atât: Rugați-vă și veți fi mântuiți!". Acest discurs interior al rugăciunii face ca omul să nu fie afectat de ceea ce Ion Stavre numea "bombardament media". "Publicul este supus unui bombardament mediatic neîncetat. Studiul efectelor cognitive la nivel social, pe termen lung, a arătat că mass-media și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Johnson, autoreprezentarea lui Blake în ipostaza de vizionar "este mai mult decât un artificiu retoric solicitând reacții critice obișnuite. Scopul său este acela de a schimba vieți, astfel încât, grație acelor vieți salvate, o națiune sau o lume să poată fi mântuite" (2003, p. 247). În încheiere, ar fi util să rezum câteva dintre principalele caracteristici ale eului creator blakean. Acestea includ: 1. Sinceritatea deplină. Eul creator acționează sau, mai corect spus, crede că acționează cu sinceritate și nu se lasă descurajat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a modelat aceste dualități într-o unitate estetică puternică" (1982, p. 100). Milton ar deveni, în acest caz, un individ ideal nu pentru că ar fi infailibil, ci, paradoxal, fiindcă ar putea greși, s-ar putea pocăi și ar putea fi mântuit pe vecie. Mutând acum analiza asupra dimensiunii textuale propriu-zise, trebuie spus că elocventa Preface acomodează o structură binara recurenta în concepția eului creator, care vizează opoziția dintre o nouă epoca artistică, opusă celei vechi. Dacă ultima este dominată de convenționalism
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
abordează problemă de pe alte premise, susținând că eul creator utilizează un simbol pentru a-și salva cititorii de pericolul altor simboluri: "Punctul său de vedere nu este acela că ar trebui să ascultăm cuvintele Bardului și, prin acestea, să fim mântuiți. Nici el, nici Bardul (și nici Los) nu sunt predi+catori. Cuvintele lor vizează (subl. în text, n.m.) salvarea noastră, adică sunt alegorii menite să ne salveze din abisul alegoriilor" (1985, p. 154). Această pare să sublinieze, din nou, caracterul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
educația fetelor. Pentru acestea este propusă o educație mai aspră, bazată pe vocație, în conformitate cu rostul lor (acela de a fi bune gospodine și a-i crește pe copii). Dacă sunt astfel crescute, ne arată Sfântul Ioan Gură de Aur, se mântuiesc nu numai ele, ci și bărbații și copiii...căci dacă rădăcina e bună sunt bune și semințele” Despre gloria deșartă și cum trebuie să crească părinții pe copii, 2001, p. 70). Facem apoi referire la elocința Sfântului Vasile cel Mare
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Femeie, iată fiul tău! Apoi a zis ucenicului: Iată mama ta! Și din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine” (Ioan 19, 26-27), făcându-i fii ai Maicii Domnului pe toți cei ce cred în Iisus Hristos. Domnul Iisus mântuiește lumea. Maica Domnului o ocrotește și se roagă pentru această lume și se face mai receptiv la îndeplinirea poruncilor Domnului (cum remarca Oliver Clement) dacă Maica Domnului s-a învrednicit de nașterea trupească a Mântuitorului și adevăratele femei creștine îl
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pentru odihna tuturor femeilor și mamelor trecute din această viață, iar pe acelea cărora le mai este rânduit să lupte „lupta cea bună” în această viață, Maica Domnului să le ocrotească și să le apere, iar Mântuitorul Iisus să le mântuiască. Femeia în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur în toată opera Sfântului Ioan Gură de Aur atitudinea față de femeie reflectă gândirea și obiceiurile lumii grecești romane, care prevedeau o diviziune între munca femeii și a bărbatului. Sfântul Ioan Gură de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
împreună cu Maica Domnului: „iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”. După cum iubirea este ultimul cuvânt al Legii Noi, așa maternitatea este ultimul cuvânt al femeii, plinirea și desăvârșirea ei. Nașterea este o faptă sacră și prin ea femeia se mântuiește: „ea se va mântui prin naștere de fii, dacă va stărui cu înțelepciune în credință, în iubire și în sfințenie” (I Timotei 2, 15). Mama își continuă apoi misiunea sfântă crescându-i pe copii în frică de Dumnezeu, în educație
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”. După cum iubirea este ultimul cuvânt al Legii Noi, așa maternitatea este ultimul cuvânt al femeii, plinirea și desăvârșirea ei. Nașterea este o faptă sacră și prin ea femeia se mântuiește: „ea se va mântui prin naștere de fii, dacă va stărui cu înțelepciune în credință, în iubire și în sfințenie” (I Timotei 2, 15). Mama își continuă apoi misiunea sfântă crescându-i pe copii în frică de Dumnezeu, în educație. Valorile cultivate de ea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Ana, nu-l numește vreodată așa. Sfântul mare mucenic capadocian al cărui nume îl poartă cârciumarul apare în iconografia românească salvând o fată din ghearele unui balaur mai mult sau mai puțin simbolic. Ghiță de la Moara cu noroc nu își mântuie soția din niciun necaz și nici nu luptă măcar cu sine pentru a învinge monștrii interiori sau exteriori ce îi cotropesc ființa. Dacă în nuvela Moara cu noroc putem motiva, până una alta cu ușurință, alegerea numelor eroilor, observând caracterul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lor. Foarte rar, întîlnim situația inversă, aceea în care mesianismele revoluționare nu-și făuresc imaginea viitorului, împrumutînd imagini și referințe din trecut. Pe de altă parte, se trece repede de la denunțarea comploturilor malefice la chemarea salvatorului, a conducătorului ce va mîntui; acestuia îi revine misiunea de a înlătura din cetate forțele distrugătoare care pretind a-și extinde dominația. Asemenea mitului religios, mitul politic este în mod fundamental polimorf: trebuie să înțelegem prin aceasta că o aceeași serie de imagini onirice poate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
într-o "sintaxă", pentru a relua formula lui Claude Lévi-Strauss: cu alte cuvinte, elementele ce construiesc povestirea sînt grupate în serii identice, sînt structurate în asociații permanente. Astfel, motivul Salvatorului, al conducătorului providențial apare întotdeauna asociat simbolurilor purificării: eroul care mîntuie e cel care eliberează, retează legăturile, zdrobește monștrii, face să dea înapoi forțele răului. E întotdeauna asociat luminii aurul, soarele urcînd pe cer, strălucirea privirii și verticalului spada, sceptrul, arborele secular, muntele sacru. De asemenea, motivul conspirației malefice va fi
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai mare preț pe explicație, decât pe descriere, fiind preocupat să poată indica, atunci când analizează acțiunea socială, care este sensul, motivația și finalitatea acesteia. El va merge până acolo încât va arăta că valorile religioase protestante (credința că te poți mântui prin muncă responsabilă și dedicată) stau la baza capitalismului modern de tip antreprenorial. Pentru protestanți, munca este valoarea centrală, care poate să le aducă în afară de profit, împlinirea spirituală, iar ascetismul mistic (dat de starea de rugăciune și contemplație) este înlocuit
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mai mare preț pe explicație, decât pe descriere, fiind preocupat să poată indica, atunci când analizează acțiunea socială, care este sensul, motivația și finalitatea acesteia. El va merge până acolo încât va arăta că valorile religioase protestante (credința că te poți mântui prin muncă responsabilă și dedicată) stau la baza capitalismului modern de tip antreprenorial. Pentru protestanți, munca este valoarea centrală, dar care poate să le aducă în afară de profit, împlinirea spirituală, ascetismul mistic (dat de starea de rugăciune și contemplație) este înlocuit
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
alege pe acela care v-ar convinge și pe dumneavoastră că Tudor Calotescu este un optimist și-și iubește semenii, pe viitorii săi fideli cititori. „Iubesc / eterna primăvară / din voi...” II. Istorie literară Capcanele istoriei „Ce greu este să te mântui în ființă!” (Emil Cioran) Istoria este precum o torță, menită să lumineze trecutul. E nevoie însă de cercetare minuțioasă a documentelor, de abilitate, de simț practic, pentru ca informațiile culese, prin comparație, să fie astfel filtrate, pentru a nu fi înlănțuit
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
moment dat: ,,Mai curând va încăpea cămila prin urechile acului, decât va ajunge un bogat în împărăția lui Dumnezeu!“ Iar atunci când un astfel de om bogat de pe vre mea sa l-a întrebat ce trebuie să facă pentru a se mântui, Is us i-a răspuns: ,, Împarte totul săracilor și urmează mă pe Mine!“ Unii ar putea întreba: chiar este o crimă să fi i b ogat ? Iar răspunsul ar fi: cam... Este ! Este, în condițiile în care cei în cauză
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
viaț a l or este în concordanță cu învățătura creștină. Învățătură care se referă la modul în care înțelegem să ne trăim viața. Iar ca o concluzie, cuvintele lui Isus care a spus ,,numai cine crede în mine se va mântui și numai prin M ine veți ajunge în împărăția lui Dumnezeu“ trebuie înțelese cor ect . Numai ajungând la un mod de viață și gândire c a a lui Isus, numai așa ne putem apropia de Tatăl nostr u! Cine consideră
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Foșlea Foșlea Ilie-necrolog Născut 01 feb.1925 FilipeniBacău fam. De credincioși ortodocși Dragostea de Dumnezeu i-a fost insuflată de o mamă credincioasă și atunci când a ajuns în București la 20 de ani Dumnezeu l-a căutat și l-a mântuit chemându-l mai apoi în lucrarea de slujire „Calea Vergului” Biserica București, strada Ape Minerale, confirmă chemarea și începând cu 1946 începe la Buteni primul an de seminar după război. (Prima predică 04 ianuarie 1946) Acuta lipsă de slujitori a
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
călători. 4. Te urcă-n clasa-ntâia;comod călătorești Bogatul și săracul,în tren,tu întâlnești. Călătorești într-una,făr’ ca să te cobori; Și sigur vei ajunge,în Cer,ca dus de nori. 5. Acolo întâlni-vei pe toți cei mântuiți În mijloc Mielușelul,iar ei,preafericiti. Oștiri nenumărate de coruri îngerești, Nicicând n-ai să te saturi, măcar ca să-i privești. 6. Aruncă la bagaje,dorințele lumești Și grijurile toate,de cele pământești, Te suie-apoi în trenul Cristos și Harul
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]