2,194 matches
-
S-a născut împăratul veacurilor. Acum pe acel loc, deasupra grotei unde se adăposteau pastorii cu oile când plouă s-a făcut o biserică. Mănăstirea Sfanțul Teodosie Această frumoasă mănăstire este aproape de Betleem și viețuiesc în mănăstire trei persoane: două măicuțe și un preot călugăr. Biserică este foarte mare și impunătoare. Are o curte mare și frumos amenajată. O mulțime de vase cu flori au în curte si cativa butuci de vie. Sunt ridicați în sus pe stâlpi pentru umbră, fiind
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
amenajată. O mulțime de vase cu flori au în curte si cativa butuci de vie. Sunt ridicați în sus pe stâlpi pentru umbră, fiind călduri foarte mari și soare foarte puternic. Au spus că ar dori să mai vină personal, măicuțe, că e loc suficient dar nu depinde de ei. în curte se află capelă care adăpostește peșteră magilor. Acolo s-au ascuns magii de frica lui Irod. Intrând în capelă coborî mai multe trepte și multe ai de văzut. Mult
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
personal românesc pentru întreținere. În camere vor fi găzduiți pelerinii români care vor veni să viziteze Sfintele Locuri. Până acum ne găzduiau grecii și ei se bucurau, ca aveau venit de la ai noștri. Acum s-a ivit o ocazie. O măicuța pe nume Nicodima din județul Botoșani, sătul Vlădeni, a avut o moștenire la Ierihon, o grădină. Ea a donat-o Bisericii noastre Ortodoxe din Ierusalim. Părintele arhim. Ieronim Cretu care este reprezentantul Bisericii noastre la Sfintele Locuri a primit cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
obiecte de cult și foarte prețioase au dus domnitorii noștri români acolo. Foarte multe daruri scumpe au donat. Dar ce să zic? Ne iau alții... din multe motive ne înving. Acolo maica stareța e rusoaica. Sunt și vreo 80 de măicuțe, din care vreo 6 sunt românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta. Sunt și câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeza. Maicilor mai bătrâne sau bolnave li se duce masă la chilie. Slujbe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
distanță de Grădină Ghetsimani. Pe acest loc, mormânt - aș zice că e mai potrivit, se oficiază Sfântă Liturghie. Maicii Domnului i se dă multă cinste și respect de către toți creștinii. Acolo, la Sfanțul Mormânt al Maicii Domnului este o măicuța româncă și cântă ca o privighetoare. Așa de frumos cântă că zici că-i un cor ceresc acolo și nu ceva pământesc. Doar atât, că ea cântă în grecește, deoarece toată slujba se săvârșește de către greci. Poate vor veni timpuri
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
obicei și la ora 5 am plecat de pe Muntele Eleonului, împreună cu părintele Irineu de la Biserica Antim din București, sora Maria (72 ani) și părintele Ștefan care slujește la Bacău. Mai era cu noi o soră care filma și încă două măicuțe românce care slujesc la Sfanțul Mormânt în Ierusalim. În total 7 persoane. Acest mic grup ne aflăm în Muntele Eleonului pentru a ajuta la cules de măsline, că era perioadă culesului. Toți am vrut sa vizităm Muntele Sinai care se
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în suflet și în inima o emoție deosebită, trăiești clipe deosebite, clipe de sfințenie. Este Duhul Lui Dumnezeu acolo. Este o stare lăuntrica pe care o simți, o trăiești și cu greu poți s-o împărtășești și altora. Acolo viețuiau măicuțe, că am întâlnit două care ne explicau despre acea mănăstire. Atât de multă dragoste aveau în vorbă lor către noi și foarte mult s-au bucurat că leam vizitat. La plecare ne-au îmbrățișat și ne-au binecuvântat călătoria noastră
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cum să ne plângem păcatele și cum să-L iubim pe Domnul, așa cum a făcut ea. în curtea mănăstirii este o peșteră, camuflata cu o ușă acoperită de flori și verdeața, nici nu se observa. Ne-a deschis ușa o măicuța și-am coborât vreo patru trepte. Acolo era locul unde se adunau Mântuitorul și ucenicii de frica iudeilor. Doamne, ce ascunzișuri! Cum se adunau și se rugau lui Dumnezeu în piatră, în stâncă. Și de acolo plecau prin sate și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
erau, si ce mult m-au respectat, am rămas uimită de credință și faptele lor. De multe ori în cameră, discutând cu ele, m-au adus la lacrimi. Bunul Dumnezeu să le dea cunună în Rai! Apoi a venit o măicuța și m-a invitat la masă. Era și părintele arhim. Ieronim Cretu. A ținut să fie tot personalul la masă. Era și ziua lui de naștere, am înțeles. Am fost vreo 9 persoane la masă. Doamne, ce rușine mi-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
deloc. Dar și Bunul Dumnezeu a stat la masă cu neputincioșii, vămeșii și păcatoșii. Eu eram dintre cei din urmă iar ceilalți erau ca sfinții, așa i-am văzut eu. Masă a durat cam o oră. La sfârșitul ei, o măicuța Nicodima i-a cântat duios și dulce părintelui „Mulți ani trăiască!” și atunci am aflat că-i ziua lui de naștere. S-au făcut și fotografii cu pastorul în mijlocul oilor. Seară, înainte de plecare, am stat puțin de vorbă cu el
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
plină, Se proptează în țărâna Iar peste El Crucea grea La pământ îl apasă. Vezi, creștine, ce-ai lucrat Când porunca ai călcat? Câte chinuri, câtă jale Pentru păcatele tale? Și ostașii îl sculau Și cu biciul îl loveau. Stă Măicuța și privește, Inima i se topește. Neîncetat se strigă: „Moarte!” Iar Pilat s-a temut foarte, De Iisus nu s-a-ndurat, La moarte L-au condamnat. Jidovii îi apucară Și o Cruce grea-I aflară, Si pe umeri I-o au
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Te pogori în pământ, O, Cuvântule Prealine, Cum voi trăi fără Tine? Acum ești la mine-n brațe, Fiu Scump, dar fără viață. Fiule Dumnezeiesc, N-auzi când îți vorbesc? Mai deschide ochii odată Să-Ți vezi Maica întristata! Pe Măicuța Ta iubita Cu inima greu rănită, Pe Măicuța-ndurerată Cu inima sfâșiata. După ce eu Te-am născut Iosif leagăn Ți-a făcut, Așternut Ți-am pregătit Și bine Te-ai odihnit, Dar acum, Fiule Dulce, Ți-ai făcut culcuș
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
voi trăi fără Tine? Acum ești la mine-n brațe, Fiu Scump, dar fără viață. Fiule Dumnezeiesc, N-auzi când îți vorbesc? Mai deschide ochii odată Să-Ți vezi Maica întristata! Pe Măicuța Ta iubita Cu inima greu rănită, Pe Măicuța-ndurerată Cu inima sfâșiata. După ce eu Te-am născut Iosif leagăn Ți-a făcut, Așternut Ți-am pregătit Și bine Te-ai odihnit, Dar acum, Fiule Dulce, Ți-ai făcut culcuș pe Cruce Și de-acolo în pământ, Sub
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mai venea și seara beat, și-și bătea nevasta-n cap, Nevasta s-a săturat, și-a luat drumul și-a plecat, Și-a plecat la Calafat, c-un boier s-a măritat, Plânge Leana și Tincuța, Plâng mereu după măicuța, Țiganul s-a întristat, după țigancă a plecat, Ani de zile-a căutat Și-a găsit-o-n Calafat, Trecând pe lângă o poartă, Copilașii-au chiuit, Uite-o taică pe măicuța, Uite-o colo pe terasă, stă cu boieru la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a măritat, Plânge Leana și Tincuța, Plâng mereu după măicuța, Țiganul s-a întristat, după țigancă a plecat, Ani de zile-a căutat Și-a găsit-o-n Calafat, Trecând pe lângă o poartă, Copilașii-au chiuit, Uite-o taică pe măicuța, Uite-o colo pe terasă, stă cu boieru la masă, Țiganca de i-a văzut, tot părul din cap și-a smuls, N-a mai vrut nici avuție, Nici un fel de bogăție, Că s-a întors cu ei acasă, Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
l-am mai căutat niciodată pe Sașa, nu l-am căutat. Cioara cu ochii albaștri Cazul nenorocit întâmplat la mănăstirea Tanacu, un omor de tip medieval, petrecut într-un loc sfințit, având ca eroi un preot, patru călugărițe plus o măicuță (victima), a scandalizat opinia publică, acum o lună și ceva. Paradoxal, evenimentul de la Tanacu a intrat în penumbră mai repede decât alte întâmplări mai puțin semnificative. Programele de radio și t.v., presa și inevitabilele comentarii de la piață s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tranziție, există o insulă ciudată, o mănăstire care, deși nouă, se află în Evul Mediu, iar slujitorii acestui loc sfânt sunt atât de înapoiați încât scot dracii din om ca un dentist care scoate cu cleștele o măsea stricată. O măicuță tânără avea tulburări psihice, agresivități și, poate, halucinații. Preotul acestui sfânt lăcaș a încercat să scoată din tânăra măicuță "dracul" care se încuibase, după convingerea lui, în făptura bolnavei. Pentru că intervenția terapeutică mergea greu, preotul a cerut ajutorul unor măicuțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sfânt sunt atât de înapoiați încât scot dracii din om ca un dentist care scoate cu cleștele o măsea stricată. O măicuță tânără avea tulburări psihice, agresivități și, poate, halucinații. Preotul acestui sfânt lăcaș a încercat să scoată din tânăra măicuță "dracul" care se încuibase, după convingerea lui, în făptura bolnavei. Pentru că intervenția terapeutică mergea greu, preotul a cerut ajutorul unor măicuțe care au legat bolnava de o cruce, cu lanțuri, imobilizînd-o și aplicându-i un regim dietetic foarte sever; nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
măicuță tânără avea tulburări psihice, agresivități și, poate, halucinații. Preotul acestui sfânt lăcaș a încercat să scoată din tânăra măicuță "dracul" care se încuibase, după convingerea lui, în făptura bolnavei. Pentru că intervenția terapeutică mergea greu, preotul a cerut ajutorul unor măicuțe care au legat bolnava de o cruce, cu lanțuri, imobilizînd-o și aplicându-i un regim dietetic foarte sever; nu i-au dat nimic de mâncare și nici un pic de apă, până ce a murit. (Situația te duce cu gândul la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vorbă de-a lui Cioran: "crucea este cel mai rușinos semn"; așa se nasc reacțiile de ateism.) Părăsită, îngrozită, probabil, de lumea în care se afla, ca și de ea însăși, după câteva zile și nopți petrecute în acest regim, măicuța a murit. Nu știm dacă în intenția grupului agresor era chiar asasinarea bolnavei; supoziția pare exagerată și puțin grotescă, deși nu este exclusă nici eventuala intenție de pedepsire; boala este "păcat" și bolnavul, în spiritul dogmei, un "vinovat". Oricum, tratamentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
De la întîiele replici ai impresia a fi căzut într-un sat ardelenesc de-al lui Slavici: "Hainule, besmeticule Mentor, Ce vorbă spui și-ndemni să ne-nfrîneze?..." "Mai las-o moale, Telemah băiete, Și nu mai face gură, nu fi aprig..." "Măicuță, hai și scoate-mi în ulcioare Din vinul cel mai bun păstrat de tine..." Calipso lucrează la stative în țărănia fabuloasă a basmelor eminesciene. Ușurința cu care tălmăcitorul descrie, ca și când n-ar avea în față un text care să-l
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
patru ediții ale sale din „Viața lui Mihai Eminescu” sunt destul de numeroase și schimbă imagini, afirmații, convingeri chiar. Pagina din Universul mai cuprinde o însemnare a lui I.Gr. Oprișan: „Meleagurile lui Eminescu” (excursie la Mânăstirea Agafton și întâlnire cu o măicuță bătrână care l-a cunoscut pe poet, fără a nota vreo informație de la ea) și un fragment din amintirile lui T. V. Ștefanelli, din 1914, despre Eminescu și Ioniță Bumbac: în 1871 cei doi se ceartă, la Viena, iar Ioniță
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele și luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea, C-am avut nuntași Brazi și paltinași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii. Interpretarea baladei Pe drept cuvânt balada Miorița a fost considerată „cea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
uimitoare prin originalitatea și aria lor de cuprindere: 1. simplitatea subiectului care nu exclude bogăția și profunzimea ideilor, a sentimentelor și a mesajului;2. alegoria moartenuntă;3. atitudinea ciobanului moldovean în fața morții;4. frumusețea și autenticitatea portretului păstorului și al măicuței bătrâne; Compoziția Subiectul baladei este redus la patru teme fundamentale care decurg una din alta, se completează și se articulează într-un tot armonios, perfect: a.cadrul epic inițial b. miorița năzdrăvană c. testamentul ciobanului mldovean d. Presupusa apariție a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]