2,156 matches
-
și aruncam peste sârme, că erau copii mici cu mâna întinsă și la cine trecea pe drum zicea: Dă o bucățică de pâine! Dă o bucățică de pâine, dă o bucățică de pâine să mănânc! Și mama ne punea și mămăligă și ce ave, și noi ne duceam și aruncam peste gard la copiii ceia, și fugeam și ne ascundeam, că ne băteau. Erau jandarmii care păzeau și ne băteau. Nu ne lăsau să ne apropiem. Și acei care mureau în
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
tâmplărie, că am nevoie de un ajutor”. Directorul spune „Ia-ți-l!”. Asta a însemnat pe de-o parte hârtia necesară, dar si niste mâncare - cir, adică apă fiarta în care se presară niște făină de porumb. Un fel de mămăligă lichidă, dar diluata. Bani nu ți se dădeau pentru munca. Din momentul acela nu am mai ieșit din lagăr la furat. Până atunci, trăiam din furat. Am furat sfecla furajera. Nu mai spun, cănd găseam pe câmp cartofi, era extraordinar
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
sunt foarte apreciate în Franța, Italia și, mai ales, în Corsica. Coacerea sau prăjirea se pot face fie integral, fie sub formă granulară, obținându-se un fel de făină, din care se realizează piureul de castane. Există o varietate de mămăligă corsicană (denumită polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de bază făină dulce de castane comestibile. Lemnul arborelui este frumos și durabil, fiind folosit la confecționarea de mobilă, butoaie, material pentru garduri sau chiar ca material de grinzi pentru acoperișul
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
nu se putea mai potrivită pentru producerea uleiului de sâmburi de bostan, una aliment deosebit de consistent pentru perioada postului. De obicei uleiul de bostan se mânca întins sau picurat pe câte o felie de pâine, mai rar de mălai sau mămăligă, aliment care, în lipsa laptelui și ouălelor, asigura o hrană bogată mai ales pentru copii și tineret, dar și pentru vârstnici. Fântânile Satul nu duce lipsă de apă de băut și adăpat vitele, dar majoritatea izvoarelor sunt slabe, iar în verile
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
are în luna decembrie ritualul tăierii porcului de Crăciun. Alimentația în cursul iernii era constituită din produse de origine animală (lapte, brânză, ouă, carne) și legume (cartofi, fasole, varză). Mâncărurile tradiționale care se găseau obișnuit pe masa unui livădean erau: - mămăliga din făină de porumb, era o mâncare obișnuită din meniul curent al locuitorilor și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și lapte, - sarmalele cu carne, o mâncare foarte mult apreciată în special de sărbători, cu sânger și slănină, - papară de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Cuptorul propriu-zis avea un spațiu ,anticameră”, vatră, unde se făcea focul care intra în cuptor (cu coșul de fum), iar deasupra focului era pusă o bară orizontală din lemn sau fier de care se agăța ,căldărușa” în care se prepara mămăliga, ciorba, se fierbea laptele și toate celelalte mâncăruri. În general în această cameră era o aglomerație mare datorită mobilierului (masă, scaune, lavițe și uneori un pat) și a vaselor de tot felul. Aici se servea masa de primăvara până toamna
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe - șnururi pentru legat opincile, - oblanc - cerc special înfășurat din material textil
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din sat cu ciutură pe apă au dispărut) nu mai folosesc decât foarte puțini cuptoarele de pâine existente încă în multe gospodării, preferă să cumpere pâine. Făină de porumb însă își mai fac, deoarece se mai obișnuiește utilizarea mâncării de mămăligă, care a rezistat timpurilor noi. S-au înmulțit furturile din gospodării și din grădinile sau holdele cu zarzavaturi. Sunt fie rromi (mai ales) fie „diverși" fără serviciu de la orașele din jur. Seceratul cu coasa s-a schimbat în cel cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în arhiva parohiei, cere preotului paroh catolic să intervină la autoritățile civile, pentru a li se îmbunătății soarta: ... pentru că slujbă ne ceri și noi nu avem cu ci... suntem siliți a merge la rând plângând...fără ca să avem măcar o mămăligă de făină pentru copii noștrii...<nowiki>"</nowiki> Centrul parohial in Târgu Trotuș a fost redeschis după începutul sec. al XIX-lea. Iată ce zicea Petru Bogdan (alias Pietro Deodato) Bakšić, vicar apostolic de Sofia în ,Descrierea Țării Românești și a
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
de uriaș"". Poezia ""Cetatea Neamțului"" (1896) a lui George Coșbuc redă într-o cheie parodică acele evenimente. În versiunea poetului, într-o dimineață, străjerii din cetate stăteau întinși pe iarbă și așteptau să fiarbă mâncarea. În timp ce unul dintre ei răstoarnă mămăliga din ceaun, la porțile cetății sosește o oaste poloneză flămândă abătută aici de aburii de mâncare. Supărați că au fost deranjați de la masă, plăieșii refuză să le dea polonezilor de mâncare. Regele Sobieski decide să bombardeze cetatea pentru a pune
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
la porțile cetății sosește o oaste poloneză flămândă abătută aici de aburii de mâncare. Supărați că au fost deranjați de la masă, plăieșii refuză să le dea polonezilor de mâncare. Regele Sobieski decide să bombardeze cetatea pentru a pune mâna pe mămăliga moldovenilor, în timp ce principala grijă a acestora din urmă este să ferească ceaunul din calea bombelor. După o săptămână de asediu, lihnit de foame, regele polonez îi imploră pe străjeri să le deschidă cetatea că mor de foame. Bătălia dintre români
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
foloseau iarna pentru încălzire, dar și la fiertul mâncării. Hrana nu era prea diversificată și nici vasele din care se mânca. Membrii unei familii mâncau cu toții, cu lingură de lemn, dintr-o strachină mare, în care se punea lapte și mămăligă. Se mai prăjea carne de porc într-o tigaie și apoi se punea la mijlocul unei mese înconjurată de 3 mămăligi. Principalele animale din gospodărie erau caii, boii și vacile. Boii erau principalele animale folosite la plug. Țăranii se ajutau unii
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
mânca. Membrii unei familii mâncau cu toții, cu lingură de lemn, dintr-o strachină mare, în care se punea lapte și mămăligă. Se mai prăjea carne de porc într-o tigaie și apoi se punea la mijlocul unei mese înconjurată de 3 mămăligi. Principalele animale din gospodărie erau caii, boii și vacile. Boii erau principalele animale folosite la plug. Țăranii se ajutau unii pe alții și lucrau în mici echipe în funcție de unelte și animale de lucru. Cei care erau mai săraci și nu
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
și sporescă/Holdili și crească”. (Viorica Petru) Unul din jocurile interesante ale primei copilării este ,De-a întrebatul și de-a răspunsul”. Il joacă doi copii întrebându-se reciproc, iar atunci când unul greșește vor schimba rolurile: „- Ce face maică-ta?/- Mămăligă./ - Cu ce-o îngroași?/- Cu cenuși./ - Indi-o puni?/ - După uși./ - Indi-i ușe?/ - Uo arsfocu./ - Indi-i focu?/ - L-o stâns ploaia./ - Indi-i ploaia?/ - Uo băut boii./ - Indi-s boii?/ - Arî tata-n câmp cu ii”. Se mai jucau ,de-a sâta”. Stau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și bucurie. Aceste zile erau de fapt pentru oameni esență vieții lor, pâinea cea de toate zilele.Pentru că erau și ani cu secetă sau ani cu ploi deluviene care le luau cu ele osteneală de peste an. Rămânea câteodată doar mămăligă, dumnezeiasca mămăligă din care trebuiau să se îndestuleze cu toții și un porc de Crăciun pe care-l sacrificau cu sfiintenie. Erau și mulți dintre ei săraci, cu pământ puțin și multe guri de hrănit. Mai veneau și bolile , epidemiile de
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
Aceste zile erau de fapt pentru oameni esență vieții lor, pâinea cea de toate zilele.Pentru că erau și ani cu secetă sau ani cu ploi deluviene care le luau cu ele osteneală de peste an. Rămânea câteodată doar mămăligă, dumnezeiasca mămăligă din care trebuiau să se îndestuleze cu toții și un porc de Crăciun pe care-l sacrificau cu sfiintenie. Erau și mulți dintre ei săraci, cu pământ puțin și multe guri de hrănit. Mai veneau și bolile , epidemiile de tot felul
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
toate timpurile. Teatrul lui Tănase era adesea politic și avangardist. Iată câteva versuri reprezentative dintr-un cântec: "„În țara asta, țara pâinii<br>Să aibă pâine chiar și câinii<br>Guvernul nostru ne obligă<br>S-avem o zi de mămăligă<br>Lor ce le pasă cum e traiul<br>Scumpiră trenul și tramvaiul<br>Scumpiră tot, la cataramă<br>Până și pâinea și tutunul<br>Și când înjuri pe șleau de mamă<br>Ei, cică, eu fac pe nebunul.”" "„Teoria
Constantin Tănase () [Corola-website/Science/298692_a_300021]
-
cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și vara se consumau urzica, dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol extrem de important în viața și activitatea oamenilor și este compusă din apele Jiului și Jilțului. Populația era în trecut alimentată cu apă din izvoare, știubeie și fântâni, ca din anul 1975 să se amenajeze
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
de vită, oaie, pasăre sau chiar pește), amestecată cu orez și cu alte ingrediente, învelită în foi de varză (proaspătă sau acră (murată), de viță sau de ștevie etc., în formă de rulou. În România se servește de obicei cu mămăligă și smântână. În Bucovina și în Moldova sarmalele sunt uneori numite "găluci" („găluști”, „găluște”). Cuvântul românesc „sarma” este un împrumut din limba turcă ("sarmak"), unde are sensul „a înfășura, a înveli”. Este posibil și intermediarul sârbesc "cарма" / "sarma": „sarma”. Acest
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
în cerul gurii. O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și în smântână și se-nfășoară în varză ca în valuri de cadână. O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă c-o bărdacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă. Oponentă din principiu și un strașnic adversar pentru tot ce e dieta sau regim alimentar. Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată. Locatara principală ține-n spațiu tolerate,perle de piper picante
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
cu patru picioare, cu un mic grătar deasupra - puneai oală și fierbea mâncarea. Se făceau aburi, mirosea toată casă, vai de capul nostru. </spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În timpul războiului, meniul nostru era foarte redus: ciorbă de fasole, mămăligă tare, pătrațele, prăjită în ceapă. Iar la felul trei mămăligă cu magiun. Eu și soră-mea stăteam la coadă la petrol și la coadă pentru pâine. Pâinea era așa: o pâine pentru creștini, jumătate de pâine pentru evrei.</spân></spân
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
și fierbea mâncarea. Se făceau aburi, mirosea toată casă, vai de capul nostru. </spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În timpul războiului, meniul nostru era foarte redus: ciorbă de fasole, mămăligă tare, pătrațele, prăjită în ceapă. Iar la felul trei mămăligă cu magiun. Eu și soră-mea stăteam la coadă la petrol și la coadă pentru pâine. Pâinea era așa: o pâine pentru creștini, jumătate de pâine pentru evrei.</spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În casă, în dormitorul părinților
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
ambele în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Este unul dintre cei mai cunoscuți regizori români de teatru la nivel mondial. Printre spectacolele montate de , se numără: "No Mom`s Land", la Teatrul Luni de la Green Hours, București, "De ce fierbe copilul în mămăligă", "E doar Sfârșitul lumii" - toate la Teatrul Odeon din București, "Trei surori" sau "Alge-Bernarda's house remix" la Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe. A lucrat și în afara Bucureștiului, astfel a montat piesele "Femeia mării" la Teatrul Național „Vasile Alecsandri
Radu Afrim () [Corola-website/Science/308031_a_309360]
-
Sbârnă, Valentin Marin (coordonatori), "Dicționarul General al Revoluției Române din Decembrie 1989." 20) Ionuț Șerban, " Ideea de Revoluție la români." 21) Teodora Stănescu-Stanciu, Gheorghe Neacșu", Constituția României 1991. Documente (vol. I)." 22) Teodora Stănescu-Stanciu, "Ilustrarea unui eșec." 23) Sergiu Nicolaescu, "Mămăliga a explodat!" 24) Oamenii Revoluției "(coordonator Ioana Ceaușescu)" 25) Dumitru Mazilu, "Revoluția Română, zile și nopți de dramatism și speranță." 26) Marian Cojoc", Revoluția Română în Dobrogea." 27) Constantin Buchet, "România, frontul informațiilor și sfârșitul Războiului Rece (1980 - 1989)." 28
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]