7,749 matches
-
și martor la spectacolul lumii, la spectacolul vieții, Marin Preda își ia de timpuriu destinul în mâini, cu singurul gând de a deveni scriitor. Volumul sus amintit aduce informații prețioase legate de laboratorul de creație al autorului Moromeților. După propria mărturisire, jertfa creatoare este mai presus de orice viață și prețul acestei jertfe este opera însăși: „Dacă aș ști că efortul pentru scrierea unui roman mă poate costa viața, mi-ași lua toate măsurile de siguranță pentru a înlătura o eventualitate
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
ești doar o simplă adunare, un grup de oameni, o apariție meteoritică, stelară pe scena istoriei și a teologiei. Trebuie să iei aminte, la fel și noi! Relația umanității cu Dumnezeu se înțelege ca realitate istorico - teandrică și sinergetică. Dar mărturisirea în istorie este incomodă pentru societatea de astăzi, de pildă, ce se bazează în cea mai mare măsură pe minciună, înșelăciune și violență. A mărturisi pe Dumnezeu înseamnă a declara război pe viață și pe moarte diavolului, a nu mărturisi
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
propovăduind adevărul să nu mustri păcatul. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei, în acest fel ajungându-se la o relație simfonică dintre Biserica luptătoare și cea triumfătoare, de aceea trebuie să rămânem noi, pe mai departe în Cetatea Slavei Sale - „pe care nici porțile iadului nu
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
adevăr fundamental al creștinismului. Știm bine că Mântuitorul nostru Iisus Hristos a înviat cu trupul - acesta fiind pnevmatizat, adică spiritualizat. În Simbolul de Credință niceo-constantinopolitan mărturisim: „Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie”. Dar, să luăm o mărturisire de credință mai veche, deși n-am putea spune că Simbolul de Credință pe care îl rostim noi astăzi nu este vechi, datând din secolul al IV - lea, dar care își are originea în veacul apostolic, este vorba de tradiția
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
putea spune că Simbolul de Credință pe care îl rostim noi astăzi nu este vechi, datând din secolul al IV - lea, dar care își are originea în veacul apostolic, este vorba de tradiția apostolică a Sfântului Ipolit Romanul. În această mărturisire de credință candidatul la botez trebuia să recunoască, să primească câteva adevăruri de credință fundamentale în biserica primară dar care rămân valabile până la sfârșitul veacurilor și pe care, dealtfel, le găsim în rugăciunea numită Crez. Catehumenul care venea să primească
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
Am putea să numim cântarea, simplu, un cuvânt cântat. Prin cântare în Biserică putem să-i mulțumim lui Dumnezeu, să-i aducem doxologie, să-i cerem dar să nu uităm un aspect foarte important: că orice cântare este și o mărturisire de credință. La Sfânta Liturghie - când preotul spune: „să ne iubim unii pe alții ca într-un gând să mărturisim” credincioșii răspund: „Pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea de o ființă și nedespărțită”. Alte cântări sau
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
în urmă admirația pentru reportajele lui Aristide Buhoiu, amintire care s-a strecurat pe furiș în intențiile mele, dar lăsându-mi spațiile libere în care să imprim propria-mi pecete. “E greu de definit cum se scrie acum” - Una din mărturisirile dvs. literare este următoarea: “Cuvintele au în spatele lor alte cuvinte, cu alte înțelesuri și chiar dacă ajungi și la acelea, au și ele în spate lor alte cuvinte, cu alte înțelesuri. Dar din toate, măcar un licăr de-ar rămâne, ca să
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
mai ales că diriginta săraca, ne-a rugat frumos să fim „înțelegători” cu următorul profesor care va veni: un bătrân de 67 de ani, căruia nu-i ajungea pensia de 8.000 (opt mii) de lei ce o avea, conform mărturisirilor sale. Tot anul cât ne-a stat la catedră, ne-a povestit cum „a bătut el cu pumnul în poartă la ciocoi” și „de câte ori a fost arestat” până la „izgonirea Regelui” și instaurarea primului regim „democrat comunist” condus de „tovarășa Ana
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
fi mai mult decât necesară. Născut la 9 iulie anul 1915, în localitatea Borșa, comuna Săcădat, județul Bihor, din părinții Simion și Floarea, agricultori, Ioan Negruțiu s-a confruntat, de la vârsta cea mai fragedă, cu greutățile vieții pământești. Potrivit propriei mărturisiri, încă de la naștere, a fost firav și bolnav, așa încât pe la vârsta de trei luni i s-a pregătit sicriul. Dumnezeu a avut însă un plan cu el și i-a rânduit să-L slujească, să propovăduiască Evanghelia și să arate
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
general, au socotit martiriul ca măsură - etalon a tuturor virtuților creștine. Viața duhovnicească, de toate zilele, a oricărui creștin era considerată cu atât mai desăvârșită, cu cât se asemăna mai mult cu martiriul. Origen, de pildă, spune că Oricine face mărturisire pentru adevăr, prin cuvinte, prin fapte sau prin alte forme, poate să se numească pe bună dreptate martir . La fel, Tertulian îi numește martiri propuși , martyres designati , pe cei care erau doar pregătiți spre a deveni martiri, iar Sfântul Ciprian
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
din toată viața mea” - dă mărturie Nicolae Băciuț. Trecute prin moarte ca prin nuntă într-o renaștere phoenixiană venită “să întâmpine acest moment al cifrelor gemene care, ca „două inimi când se-mbină”, „sunt lumină din lumină, / Dumnezeu din Dumnezeu”. Mărturisirea unui Crez artistic și creștinesc în aceeași măsură. Inedit în șirul lung al cărților editate de Nicolae Băciuț este faptul că poetul a adăugat în ultima parte a volumului și poemele scrise de mână, așa cum ne-a încropit, spontan, pe
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
buchetul fraternității, avem privilegiul să înțelegem starea de nefericire a acelora ce-și construiesc fericirea lor șubredă pe adunatul averilor pieritoare. De altminteri, în Evanghelia după Ioan, Mântuitorul afirmă răspicat: „Milă vroiesc, nu jertfe!”, iar în activitatea Sa practică de mărturisire a Adevărului, I se face milă și-i vindecă pe toți neputincioșii întâlniți: ciungi, ologi, orbi, îndrăciți, după cum tot din milă pentru durerea încercată de membrii familiei, El îi readuce la viață pe unii morți. Iar noi, oamenii, nu invocăm
MILA – VALOROS SENTIMENT CREŞTIN SI ATOTUMAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351678_a_353007]
-
naționale, cartiere de locuințe, lucrări monumentale,stiluri proprii în pictură, descoperiri științifice, invenții, progrese în medicină, punerea pe baze științifice a agriculturii și zootehniei, multă poezie plină de simțire și talent, critică literară, etc. Tot domnia sa mai spune: „Am reținut mărturisirea unei personalități din dicționar: Luptă-te să faci lucruri solide, care dăinuie și după ce nu mai ești. Iată tipul de personalitate pe care l-a căutat autorul prezentului volum”. Acum, după ce am citit al 52-lea volum și eu mă
DELIA STĂNILOIU ÎN LUMEA PERSONALITĂŢILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351682_a_353011]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 717 din 17 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Florian Văideianu-memoriile ca mărturisire Cartea lui Florian Văideianu, intitulată simptomatic “Din cenușa vremii “, și având prefața semnată de cunoscutul medic-scriitor Doru V. Fometescu și
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 717 din 17 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Florian Văideianu-memoriile ca mărturisire Cartea lui Florian Văideianu, intitulată simptomatic “Din cenușa vremii “, și având prefața semnată de cunoscutul medic-scriitor Doru V. Fometescu și o postfață de professor Grigore Haidău, din orașul de pe Jiu în undele căruia se oglindește Coloana Infinitului, este o oglindă
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
și în doctrina străbunilor- ca și în filozofia naturalității “. Florian Văideianu știe să țină însă bine în cumpănă rememorarea, strecurând în text tot atâta literatură pe câtă viață a pătruns în el. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Florian Văideianu-memoriile ca mărturisire / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 717, Anul II, 17 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
destin de cuvânt, de gand ... gândul bun și starea de bine: “Mi-e dor de soarele fierbinte,/ Ce-ncununa, în zi de vară,/ O carte de învățăminte,/ Ce-o răsfoiam eu, până-n seară ... Sigur că un apel la biografic, la mărturisiri despre bibliotecă de acasă și timpul singurătății lecturii, și timpul chemării mamei la real ... pot da o idee de “ex libris” ... dar interpretarea s-ar extinde astfel și la copilărie și ... am avea anumite meandre ale mimesis-ului că există un
– „ÎN PAŞI DE PHOENIX” (VERSURI) DE AGA LUCIA SELENITY (BRAŞOV) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351695_a_353024]
-
finalitatea materialismului. Pentru doctrina spiritualistă, revelată printr-o conștiință spirituală supremă, atât cauza primară, precum și finalitatea, converg numai în lumina eternă a spiritului. Creștinul este astfel ancorat ordinei spirituale, în care prin libertatea harului divin își exercită misiunea, vocația și mărturisirea slujirii și recreării doar în acord, în comuniune, cu Voința dumnezeiască. Sub autoritatea unicității persoanei, prin darul Chipului primit la Creație, reînnoit în Hristos, fiecare credincios își află chemarea, alegerea și treapta slujirii lui Dumnezeu și a Nației sale. Numai
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
cuminte, muzicală, bogată-n imagini, aproape feerică, o poezie care te poate tămădui de tristețe, tocmai prin tristețea și nostalgia pe care o degajă cu atâta sensibilitate și bucurie a cuvântului împărtășit, spre edificare. O poezie a trăirii și a mărturisirii fără echivoc, fără mască. O poezie cât se poate de adevărată. O poezie remarcabilă care merită atenția confraților poeți, a cititorilor dar și a criticii de specialitate. CEZARINA ADAMESCU, 12. XII. 2012 Referință Bibliografică: SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, cronică la cartea
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
oricât de demonetizat poate părea cuvântul!) pentru care nu există ezitare în finalizarea practică a proiectelor propuse. Aproape întreaga sa activitate (și viață) este dedicată spațiului românesc, rămas astăzi atât de sărac în valori morale. De multe ori, intervenind în mărturisirile interlocutorilor, adaugă un plus de culoare spontană ce provoacă destăinuiri spontane și în asta rezidă și frumusețea acestor interviuri-convorbiri care pot fi citite de oricine și care n-au tenta voit academică ce îndepărtează potențialul public, în loc să-l apropie de
LUCRÂND LA REACTIVAREA FONDULUI SUFLETESC UMAN de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346618_a_347947]
-
sale, generoasă zestre lăsată spre cumințirea mirenilor mâhniți, nostalgici, îndurerați, suferinzi, îndoiți, desnădăjduiți, revoltați, umiliți, înlăcrimați, rugători, regăsiți, bucuroși, extaziați, îmbunați, toleranți, generoși, încrezători ... Opera lui Bartomeu Valeriu Anania trezește stări de spirit încărcate de semnificații, amintindu-ne, totodată, de mărturisirile făcute nouă înșine sau/și celor hărăziți să ne asculte înspre îndreptare și îngăduință cerească. „Dacă omul dintotdeauna și-a simțit lăuntrul adiat de fiorul sacru, avem toate motivele să credem că nici adierile artei nu i-au fost străine
I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346649_a_347978]
-
Din fiecare cugetare [...]/ Din fiecare geamăt/ din fiecare floare de cireș/ din care fug [...]/ din arborii ce-mbată ochii/ [...] din porțile în care bat/ din gura-n care mai încap din milioane de secunde [...]/ Devin un fluviu...”. „Anafora” este „recurența mărturisirii”, cântecul „lanțului semantic al imaginilor izomorfe”. În „Implinire” imaginile sunt: „Cugetare →geamăt →floare de cireș →arbori →ochi →porțile →gură →secundă →fluviu”. Axa, „lanțul semantic”, constituie o „matrice semantică”, care, vom vedea, este invariantul diegesis-ului său poetic. Figura numită „anaforă” este
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
a disimulării și acel rost adresativ al confesiunii lirice, cumulate cu înclinația spre comentariu, spre nuanțarea reflexivă a impresiilor ce aduc în poezie o atmosferă enigmatică, de spațiu septentrionic, care nu se risipește nici atunci când materia lirică e mai aproape de mărturisirea febrilă decât de notația austeră: "Dar pe treptele lui septembrie, dintr-o oglindă veche,/ un băiat caută între coperțile pânzate ale unui silogism/ echilibrul sângelui din mânile de-altădată,/ caută firul electric uitat în gura de aur/ a zilei de
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
de dorul Tău, mor ceruri reci de stele... Sunt valul Tău pustiu ce moare-n valuri Când nu se mai întorc din larg la mal... Sunt voal de fluturi morți în voaluri Și bocetul de dor al unui vechi caval... MĂRTURISIRE: În activitatea mea de trei ani și ceva de facebook și în diferite medii spirituale,ca persoană publică și virtuală, am moderat multe grupuri și persoane dintre cele mai rebele, bune sau rele...Iar în activitatea mea din realitatea crudă
UN PROIECT DE NESTĂVILIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346737_a_348066]
-
lui, la vârsta când nici mustața nu i s-a conturat, părând îngrijorată de sănătatea lui...ținând cont de genul de fete vizitate. Apoi am mutat centrul de interes pe “reporterul” care a reușit să smulgă celui intervievat...așa o mărturisire. “Dar n-am spus așa...și nici n-am fost!” se apără “aventurierul”. Eeeeeeeee ... numai bine! Mi-au ridicat mingea la fileu ... și-am putut vorbi, în continuare, despre responsabilitatea scrisului ... despre presa de scandal ... și despre adevăr ... despre gravitatea
ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR, “PE STRADA MEA” de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346727_a_348056]