6,722 matches
-
amintindu-mi ce ghidușe mi se păruseră și, poate, puțin exagerate. Am citit una. L-am văzut pe Radu cum își lăsase ușor capul în piept și se agățase cu mâna de gard. În timp ce mă apucasem de a doua scrisoare, mătușa lui spune: „of, plânge”. Până am ajuns la finalul scrisorii plângeam toți patru. Nu mi-am imaginat niște cuvinte scrise de niște copii de clasa a doua fiind atât de sfâșietoare, să transmită la adulți dar, mai ales, la un
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” () [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
și cea de familie pentru părinții care lucrează și a egalității între femei și bărbați însă aș fi curioasă să știu câți bărbați din România și-au luat această lună de concediu ca să stea acasă cu bebelușul. Sunt bunicii sau mătușile o opțiune bună pentru educarea și creșterea copiilor atunci când părinții devin prea ocupați? Într-o familie cu standarde de normalitate, rudele apropiate sunt cel mai bun și eficient sprijin în creșterea și educarea copiilor. Personal, nu aș fi putut realiza
„Meseria de mamă este remunerată nu în bani, ci în fericire” [Corola-blog/BlogPost/100547_a_101839]
-
1995) îl aduce în prim-plan pe Victor, un tânăr care se îndrăgostește de o frumoasă actrița și ajunge să-și piardă mințile, iar răsturnările de situație se țin lanț. Nina's Tragedies(2003), povestea unui adolescent îndrăgostit de propria mătușa, deține recordul în istoria Premiilor Ophir, supranumite "Premiile Oscar israeliene". Filmul a obținut 11 statuete Ophir și este, de asemenea, prima producție de lungmetraj israeliană proiectată la renumitul festival de film Sundance. Best of BJFF readuce în fața publicului bucureștean două
ICR, partener al Festivalului Filmului Evreiesc București [Corola-blog/BlogPost/100600_a_101892]
-
Gastro și restaurante Mâncare mai bună ca la mama/bunica/mătușa acasă Unii dintre noi n-au apucat (sau vrut) să plece din oraș pentru a ne vizita rudele de prin țară. Ba chiar ne plângeam înainte de săbători că s-ar putea să fim nevoiți să mâncăm non-stop și să asistăm
Casa Ardeleană [Corola-blog/BlogPost/100839_a_102131]
-
comedia Paris, pieds nus/ Lost in Paris îi are în rolurile principale chiar pe regizorii Dominique Abel și Fiona Gordon (ale căror filme cu parfum unic au fost prezentate de-a lungul anilor la TIFF), alături de veterana Emmanuelle Riva. O mătușă de 93 de ani dispare fără urmă, iar nepoata ei și un tip fără adăpost o caută prin Paris, pretext pentru gaguri, glume și coincidențe perfect regizate, care amintesc de comediile mute. De la Cannes, secțiunea Un Certain Regard, vineThe Student
Politică, religie și dragoste în primele filme confirmate la TIFF 2017 [Corola-blog/BlogPost/100864_a_102156]
-
creștină, studentă și full-time mama. "Fii cu mine Pas cu Pas" - Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru muzica creștină? - Dorința de a cânta s-a născut în inima mea la vârsta de 5 ani. Pot spune că mama mea și mătușa mea, Any Mehedinți, sunt cele ce au descoperit talantul meu. Ele au fost cele care m-au învățat prima mea cantare - „Biblia mă-nvață” - și de atunci încolo am lăudat mereu pe Domnul prin cantare. -Este "Fii cu mine Pas
INTERVIU CU AMALIA MIHAELA CIMPEAN DIN ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344263_a_345592]
-
originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României S-a născut în Cărțișoara, Sibiu, la 24 ianuarie 1849, al doilea din cei șapte copii ai lui Nicolae și Ludovica Cârțan. De la mătușa să, Rașila, ascultă primele basme, iar legendele despre semnele lăsate de cei vechi pe pământul Țării Făgărașului au fost primele lui învățături de istorie. Cand în 24 ianuarie 1859 împlinea 10 ani, românii din Moldova și Muntenia s-au unit
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
serviciu, iar eu am ramas acasă singur. M-am culcat pentru a mă satura de somn. M-am trezit din somn în momentul când se auzeau bătăi în poartă. Până să mă dezmeticesc a aparut Minica și a intrat cu mătușa să, soția dirigintelui meu, în casă. S-au instalat în camera alăturată de unde dormeam eu. Auzeam discuțiile destul de bine, dar Minica a intrat la mine și mi-a spus să mă scol fiindcă avem oaspeți. Acest fapt mă făcea oarecum
DESPĂRŢIREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343806_a_345135]
-
oarecum vulnerabil. Dar nu era așa. Soția dirigintelui mă consideră ca fiind de al casei, lucru pe care eu nu îl știam. Astfel că în prezența mea discuția a continuat, Minica reluând discuția despre scrisorile colonelului și a mamei sale. Mătușa să a ascultat și i-a spus că e bine să urmeze sfatul mamei. Asta a spus-o deschis în fața mea. Am intervenit în discuție și am fost de acord cu mama și mătușa Minicăi. A rămas ca Minica să
DESPĂRŢIREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343806_a_345135]
-
scrisorile colonelului și a mamei sale. Mătușa să a ascultat și i-a spus că e bine să urmeze sfatul mamei. Asta a spus-o deschis în fața mea. Am intervenit în discuție și am fost de acord cu mama și mătușa Minicăi. A rămas ca Minica să scrie un răspuns pentru colonel. Eu eram de acord în final să accepte propunerile colonelului. Astfel, după ce toată lumea era informată rămânea scrisoarea către colonel. Sâmbătă seara am fost invitați la diriginte acasă. A fost
DESPĂRŢIREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343806_a_345135]
-
intimitate și dragoste. Tu ai fost pentru mine ceva necunoscut mie. Tăcut și ascultător, bun și tandru. Nu cred că puteam găsi pe cineva mai bun. Norocul meu a fost și în înțelegerea de care a dat dovadă unchiul și mătușa mea, care au acceptat relația mea cu tine. Îți spun asta ca să știi că unchiul meu, adică dirigintele tău, te prețuiește foarte mult, cred că știai asta? Nu-mi scrie un răspuns, fiindcă poate nici nu ai ce să-mi
SCRISOAREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343810_a_345139]
-
să mă bag sub pat, să stau acolo până se vor îmbrăca și vor ieși. Nici această soluție nu era bună: dacă ei rămâneau cu impresia că m-am strecurat acolo să-i urmăresc. Mater Dolorosa fusese trimisă aici de mătușa ei, Clara Romulus Popp de Debrețin, soția baronului Romulus, reprezentant de frunte în guvernul hortist; toți o știau aici de frică, pe lângă misiunea apostolească, ea avea și una politică, era de ajuns să miște un deget și imediat zburai din
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343970_a_345299]
-
în aceste locuri binecuvântate.” (Ieromonah Siluan Antoci, Flori duhovnicești în pustiul comunist. Mărturisitori botoșeneni. Vol. 1. Ed. Doxologia-2015). Între Florile duhovnicești care au înmiresmat chipul frumos, valah al Daciei Moldave, adăugându-se Cununii de lumină și har au fost și mătușile Poetului, surorile Ralucăi-mama Luceafărului: Olimpiada-stareța Mănăstirii Agafton, schimonahia Fevronia de la mănăstirea Slatina-Suceava, schimonahia Sofia Iurașcu și Xenia Velisarie de la mănăstirea Agafton: Această mănăstire a fost cea mai crunt lovită de furtuna nemiloasă, dezlănțuită peste cinul monahal de regimul comunist-ateu.” (ibid.
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
ea, prinsă beată, La “sânge” verificată, Se declară “ofensată”. E nocivă...apa plată! Balanța istoriei. Boierii vechi aveau blazon Si averea strânsă din strâmoși. Cei de acum blindați carton Furat-au tot și vând “gogoși”, Că au avut “unchi și mătuși”. Să pară cinstea cu mănuși! Balansul legilor. Cu răspundere asumată Legea, iar a fost schimbată Si urmează, că se poate, Să le bălmăjim pe toate! Partidele și țara. Cu partidele în frunte, Am avut bătălii crunte. Dar așa cum simte”roiul
UMORISTICE DUPĂ REALITATE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343044_a_344373]
-
negru, moștenit de la mama sa, ochi mari frumoși de culoare închisă, la fel ca Agi, maică-sa, dar trăsăturile feței semănau mai mult cu ale tatălui ei, Bela Heyman, fratele mamei mele. Zâmbetul care-i împodobea buzele era leit zâmbetul mătușii ei (mama mea) căreia în „Jurnal” îi zice tanti Lili. Fizic era bine dezvoltată. Avea un corp proporționat, totuși, mai mult plinuță decât zveltă”. -------------oOo------------- (Eva Heyman fixând trepiedul cu aparatul de fotografiat montat deasupra în fața scenei și apoi depărtând
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
lagărul va fi eliberat în curând de către sovietici... Dar... acum... sunt bolnavă de râie... Am fost internată la infirmerie... Dar și aici se face selecția de către același domn doctor de temut, domnul Mengele... Am însă un mare noroc cu o mătușă de gradul doi din Oradea, Horvath néni, care m-a recunoscut aici în lagăr. Ea lucrează aici, la Revier. adică la infirmerie. M-a luat cu ea aici și a început să mă trateze, m-a hrănit, m-a dosit
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
te-am întrebat? Copilăria, să știi, este Tabu, îmi place să o retrăiesc de unul singur, Cu ochii închiși și cu perna în brațe, ținută strâns - Am acolo, lângă o pereche de aripi topite pe geam, o amintire Unde o mătușă mă întreba ce vreau să mă fac când voi crește mare. Nimic, răspundeam, sau dacă tot nu pot să mă fac soare, Mă voi face umbră. Între copilărie și moarte doar pe ultimii ani îi mai știu, Aici te chem
M-AI LUAT DE MÂNĂ ŞI M-AI TRECUT VIAŢA de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343500_a_344829]
-
p. 55 sqq.), cât și extrase din opera celor amintiți, interviuri (Aneta Grosu în dialog cu Ion Macovei, pp. 59 - 61; Tatiana Cortun - Mihai Prepeliță, pp. 62 - 67; Sandor Kalloș - M. Prepeliță, pp. 78 - 98; august, 2010: Mihai Prepeliță și mătușa Mărioara Cucoară din Parcova, la 106 ani, pp. 189 - 197), pagini de jurnal (puse sub un grăitor motto: „Să tot scriu și să tot mor în fiecare zi...“: Jurnal „moscovit“... sau 33 de zile din viața mea fără de sens, pp.
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
și acum când tăcut și învăluit în gânduri aștern aceste rânduri. Sunt profund marcat de aceste momente încât cu greu îmi stăpânesc lacrimile, dar am puterea să mulțumesc Bunului Dumnezeu că ați fost pe acest Pământ..., că ați fost părinții, mătușa și bunicii mei, oameni simpli, modești, muncitori, frumoși, credincioși, cu frică de Dumnezeu. Emoția pe care o încerc acum este mare și vreau să vă spun ca îmi lipsiți enorm de mult, că încerc sufletește un sentiment poate straniu pe
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344050_a_345379]
-
dar văzându-mă, că mă vait de durere la gură și aflând de la mama că am înghțit leșie, a început și ea să se “dea de toți pereții” (aici cu sensul de a se văita), alăturându-se văicărelilor mamei mele. Mătușa Marioara, cumnata mamei care locuia peste stradă, auzind țipetele din casa noastră s-a alertat și ea și a venit panicată la noi. Era o hărmălaie de nedescris. Nimeni nu știa ce să facă și dacă am înghițit sodă sau
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
ia Flacăra, ia ziarul neamule că-l dau altuia." Când va începe școala atunci plictiseala va dispare cu timpul. Își va cunoaște noii colegi, profesorii, va putea merge în oraș să se plimbe. Locuiau în casa unchiului Melu și a mătușii Nicolița, care-i era și nașă de botez, undeva lângă liceul "Gheorghe Lazăr", aproape de statuia lui Mihail Kogălniceanu, unde mergea adeseori să stea rezemată de soclu și să privească forfota trecătorilor ce i se perindau prin fața ochilor. Parcul Cișmigiu era
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343121_a_344450]
-
bunico! Erau chiar dulci, mai spuse pe șoptite Mirela după plecarea babei Ionașcu. Și uite așa, Mirela o vârî și pe verișoară-sa Cici în gura bătrânei, de nici nu mai avea curajul săraca fată să mai calce prin bătătura mătușii. *** Într-o zi Costel veni cu o cameră de tractor umflată, la poarta Mirelei ca s-o invite să meargă cu el pe malul celălalt al Jiului, la adunat de buruieni pentru porci. Poate vor prinde și niscaiva pești cu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau în ziua
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
deasupra la Spoială. - Așa sper și eu. Am să vorbesc mâine când mă întorc de la câmp. Trebuie să merg și la unchiul Vasile să-i cer colțarii, ca să-i montez pe căruță. Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat, când a fost nevoie, așa că și acum îl va ajuta, chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana, sau mama Ioana cum o strigau
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat, când a fost nevoie, așa că și acum îl va ajuta, chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana, sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilăriseră cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu, tânăr
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]