97,392 matches
-
sunt încântați să mă vadă exprimându-mi scepticismul privind viitorul unei Europe Unite, însă numai atâta timp cât această perspectivă neplăcută îi afectează pe alții. Lucrul bizar e că eu n-am sugerat că România ar trăi în iluzie - dimpotrivă, cred că majoritatea lucrurilor scrise de mine au fost spuse, adeseori chiar cu mai multă virulență, de către comentatorii români înșiși. N-am făcut decât să susțin că țara trebuie să devină parte a comunității europene a națiunilor, pentru că văd în asta o modalitate
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
librăriei din fața Muzeului Literaturii din București, puține altele preiau reviste cu tradiție ale Uniunii Scriitorilor ori ale unor instituții locale. Poți bate orașul în lung și-n lat degeaba. Bibliotecile nu sînt abonate la toate. Ce zic eu? Nici măcar la majoritatea. Poate BAR, BCS și BCU, care au depozit legal. Dar mă îndoiesc că ele înseși primesc toate revistele (unele, foarte bune) din țară, de la Hunedoara ori de la Satu-Mare, să zicem. Cheltuielile sînt suportate de obicei de Consiliile Județene, de Inspectoratele
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Dar asta nu rezolvă lucrurile. Dificultatea rămîne și trebuie eficient soluționată". N-a fost soluțioantă, în cei peste cincisprezece ani, de la aceste observații amare ale lui Z. Ornea; mai mult încă, ,,editorii excelenți" de atunci au dispărut, în marea lor majoritate, iar cei care ,,dădeau semne de oboseală" au abandonat (unii chiar au plecat prin alte locuri să-și caute un rost). Dificultatea la care se referea Z. Ornea era cît se poate de reală atunci, acutizată acum, evidentă pentru oricine
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
non-sens să nu optezi și pentru celelalte, egalele lui. Cred că acest tip de cedare a funcționat în alegerea spectacolelor. Deoarece numărul montărilor care mențin dezbaterile și polemicile în jurul valorii teatrale este mic în ultima vreme și formează o minoritate, majoritatea este constituită de cealaltă categorie, mai sus amintită. Așezarea lor de-o parte și de alta a balanței va determina înclinarea evidentă în favoarea celor multe și nu tocmai incitante. Și mai este ceva. Schimbarea puterii politice, ori de cîte ori
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
întîlnim în alte ediții, o seamă de stîngăcii i-au făcut pe unii și pe alții să se simtă lezați. E greu să mulțumești pe toată lumea. Și chiar imposibil. Important este ca la sfîrșit proporția producțiilor valoroase să întrunească o majoritate a opiniilor favorabile și tot o majoritate să hotărască că lucrurile au fost gîndite bine și puse în practică în consecință. Inversarea raportului ar trebui să ne facă să medităm serios la ce s-a întîmplat. La vina pe care
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
stîngăcii i-au făcut pe unii și pe alții să se simtă lezați. E greu să mulțumești pe toată lumea. Și chiar imposibil. Important este ca la sfîrșit proporția producțiilor valoroase să întrunească o majoritate a opiniilor favorabile și tot o majoritate să hotărască că lucrurile au fost gîndite bine și puse în practică în consecință. Inversarea raportului ar trebui să ne facă să medităm serios la ce s-a întîmplat. La vina pe care o purtăm, pînă la urmă, fiecare dintre
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
baza unui calcul politic, încercînd să treacă în planul al doilea efectele economice. Mai scrupuloși, ca întotdeauna, germanii n-au uitat să spună că una e să integrezi țări cu o populație de două sau cinci milioane (cum sunt marea majoritate a candidatelor, de la Lituania la Slovenia, de la Cehia la Letonia), și alta e să dai undă verde unei țări cu o populație de peste douăzeci și două de milioane. Să fie limpede, integrarea în orice fel de structură europeană sau mondială
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
se încăpățînează să explice la infinit și pierde măsura - căci adolescenții, nu-i așa, nu prea știu cînd ar trebui să se oprească) eșuînd lamentabil. Să mai adăugăm și începutul spectaculos (Don Juan, Bunavestire, Amfitrion) sau doar foarte bun al majorității romanelor lui Breban, care, însă, în general, "pierd suflul" pe parcurs, se dezumflă. Ejaculare precoce, cum s-ar spune. 3. Burghezul efeminat și anarhistul macho Primul lucru care ne atrage atenția în Don Juan este exagerata ironie cu care e
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
vechi împrumut din turcă - sictir - care, netransparent, și-a atenuat treptat sensul etimologic (obscen), căpătînd o răspîndire destul de mare, o familie lexicală bogată și sensuri noi. Cuvîntul e de altfel înregistrat de toate dicționarele noastre (altminteri foarte prudente și excluzînd majoritatea termenilor considerați vulgari). Definițiile propuse nu cuprind însă ultimele sale evoluții semantice. Formula propriu-zisă a imprecației, exclamația (h)ai sictir! - care, conform explicației sintetice din Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu, "exprimă vulgar repulsia" - a suferit o primă deplasare semantică
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
aibă o idee, dacă nu valoarea incontestabilă, în sine, a montărilor. Deși discuțiile, mesele rotunde, top-urile inițiate de revistele de specialitate, de comentariile criticilor și cronicarilor scoteau în față ideea că ultima perioadă a fost mai degrabă mediocră, în majoritatea producțiilor, lucru amintit în argumentația juriului, nicidecum strălucitoare, că numărul lucrurilor de ținută depășește cu puțin pe cel al degetelor de la o mînă, iată că selecția oficială strînge șaisprezece titluri. Un record care mi se pare că deformează imaginea reală
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
și cîteva dintre aberațiile trimise de diverși români urzicați pe adresa bilunarului care-a găzduit studiul lui Judt. Lasînd de-o parte vocabulele pe care hîrtia (și internet-ul) le suportă mai greu, ce m-a frapat, în marea lor majoritate, e naționalismul agresiv. Încă mai șocant e că mulți dintre contestatarii lui Tony Judt sunt oameni tineri și, atenție!, aflați de mai mulți ani în străinătate, aciuiți pe la diverse instituții de cercetare sau universități occidentale. Nu pot da o explicație
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
reprezentant dintr-o specie inventată de el și care se cheamă Z. Ornea. * Dacă ne înșelăm, ne cerem scuze, dar singurul politician care s-a învrednicit să consacre un memento lui Z. Ornea a fost Petre Roman. Probabil că imensa majoritate a politicienilor români n-a auzit de Z. Ornea, deși cărțile sale ar trebui să facă parte din bibliografia oricărui politician care se respectă, ca să afle de evoluția ideilor politice în România și ca să-și facă o imagine clară despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
cu Occidentul "decadent și reacționar". Chiar și Academia Română a fost naționalizată după modelul sovietic." Conchizîndu-se că revoluția din România este practic desăvîrșită, "o mare parte a programului comunist mai urmează să fie implementată, mai ales în zonele rurale, care reprezintă majoritatea zdrobitoare a poporului român. În consecință, sub îndrumarea și controlul permanent al URSS, România va urmări, în politica internă, obiectivul de a deveni un stat colectivist, care nu va susține idei și dorințe în contradicție cu dorințele Kremlinului". Un capitol
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
era a unui iubitor, nu a unui profitor al oropsiților. Poporanistul Stere știa, ca și Zigu mai tîrziu, că într-o țară ca a noastră ideile și aplicarea lor trebuie să vină de sus, pentru a diminua treptat decalajele dintre majoritatea și minoritatea din România, economic vorbind. Reprezentant el însuși al unei minorități, etnice însă, Zigu s-a numărat printre cei puțini care au crezut în idealurile Revoluției Franceze, nu și în groaznicele ei forme de manifestare. Lui Zigu îi repugna
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
Gheorghe Grigurcu Această repudiere a esteticului, în critica românească a prezentului, nu este totuși, în pofida alonjei sale erudite și suficienței retorice, decît un aspect excentric, marginal. Căci majoritatea criticilor din toate generațiile, de la I. Negoițescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Cornel Regman, Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Zaciu, Barbu Cioculescu pînă la Nicolae Manolescu, Mircea Martin, G. Dimisianu, Alex. Ștefănescu, Ion Pop, Petru Poantă, Cornel Ungureanu, Dan C. Mihăilescu, Laurențiu
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
apăreau trei ziare naționale (România Liberă, Scînteia, Scînteia Tineretului) - astăzi sînt 26. Exista, de asemenea, cîte un cotidian județean - azi, puține sînt capitalele de județ care nu au măcar două-trei ziare concurente. Apăreau, în același timp, cîteva zeci de reviste (majoritatea de cultură sau tip magazin) - în 2001 numărul acestora este de ordinul sutelor, iar varietatea lor nu suferă comparație: există publicații specializate pentru mai toate profesiunile, reviste de mondenități, altele dedicate sfaturilor practice, automobilismului, pescuitului, politicii, economiei, umorului, paranormalului, sexului
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
ore de program pe zi și ceva mai multe în week-end) - astăzi avem de ales între 11 canale (la care se adaugă cele străine, transmise prin cablu) și, în plus, există cîte un post local, sau chiar mai multe, în majoritatea județelor. În fine, pe vremuri existau trei programe radio, iar acum cele cinci ale Radiodifuziunii se află în concurență cu zeci de canale particulare, inclusiv unele religioase. Această multiplicare spectaculoasă nu putea exista fără o creștere proporțională a numărului de
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
presei nu are în rîndurile sale mai mult de 25.000-30.000 de oameni (o estimare mai precisă nu poate fi făcută cîtă vreme, din nefericire, toate asociațiile profesionale există mai mult pe hîrtie și sînt departe de-a reuni majoritatea jurnaliștilor; în același timp, deloc întîmplător, nu există un sindicat național al ziariștilor - dar despre asta vom mai vorbi). Explicația raportului surprinzător dintre numărul canalelor mass-media și cel al lucrătorilor din domeniu rezidă în faptul că mare parte dintre ziariști
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
genurile publicistice propriu-zise: reportaj, anchetă, interviu, știri. Mă grăbesc să precizez că această încadrare nu suferă de partis-pris, mai exact nu încearcă să tragă o linie între generații. Chiar dacă o bună parte dintre cititori nu știu asta, în marea lor majoritate editorialiștii și conducătorii de azi ai publicațiilor au practicat mai toate aceste genuri (mai bine sau mai rău, firește). Cum ajungi ziarist? În România postdecembristă, 90% dintre ziariști au ajuns să practice această meserie datorită relațiilor personale. Această afirmație, aparent
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Rareori. Cel mai adesea tot prin relații, iar uneori, vai, chiar cu prețul renunțării la obiectivitate, căci sînt locuri unde ești plătit cu condiția să scrii despre anumite subiecte și într-un anumit fel. Rezultatul este incredibila fojgăială interredacțională a majorității ziariștilor. Puțini sînt cei care au rămas mai mult de doi-trei ani într-un loc. Majoritatea celor care lucrează de la începutul anilor '90 au trecut deja prin cinci-șase locuri de muncă, sau chiar mai multe. Destui sînt cei care, în ciuda
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
căci sînt locuri unde ești plătit cu condiția să scrii despre anumite subiecte și într-un anumit fel. Rezultatul este incredibila fojgăială interredacțională a majorității ziariștilor. Puțini sînt cei care au rămas mai mult de doi-trei ani într-un loc. Majoritatea celor care lucrează de la începutul anilor '90 au trecut deja prin cinci-șase locuri de muncă, sau chiar mai multe. Destui sînt cei care, în ciuda profesionalismului și chiar a pregătirii de specialitate, șomează luni și chiar ani de-a rîndul, eventual
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
de bani ale patronilor respectivi. Există, în fine, cîteva redacții care plătesc salarii decente pe termen mediu sau chiar lung - fără a putea asigura, în schimb, stabilitatea locului de muncă al fiecăruia, ori măcar a oamenilor de certă valoare. Covîrșitoarea majoritate a ziariștilor români au fost și sînt plătiți la nivelul salariului mediu pe economie, sau chiar sub acesta. Există, în presă, și salarii sub un milion de lei pe lună. Și mai există muncă gratuită, în cadrul așa-zisului sistem al
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
spune că ,,nu corespunzi" și sînt luați alți ziariști ,,de probă". Ai pierdut degeaba un timp prețios nu numai pentru posibilele alte căutări, ci și în ceea ce privește vechimea. Ce pensie vei avea? Au trecut doar 12 ani de presă liberă și majoritatea ziariștilor, tineri fiind, nu se gîndesc la viitorul pe termen lung. Dacă s-ar gîndi, ar face orice altceva în afară de presă, căci cei mai mulți dintre ei vor avea pensii din care nu vor putea plăti nici întreținerea. Va fi așa pentru că
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
felul în care este scris, ilustrat, paginat - toate acestea se află în responsabilitatea firească a redactorilor și redacțiilor, măsurînd competența acestora. În schimb, accesul la informații este o problemă de noroc, tupeu și relații personale, într-un stat în care majoritatea instituțiilor și firmelor sînt adevărate ,,cutii negre". Regula jurnalistică de a verifica din trei surse o informație rămîne, la 12 ani după intrarea în democrație, o dulce utopie. În realitatea mioritică este o performanță dacă găsești măcar o sursă. E
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
chemat să-ți dezvăluie ceva! Ziariștii români rutinați au o listă de indivizi (procurori, de pildă) care, din cînd în cînd, aruncă nada unor scandaluri, pentru ca după aceea să ridice din umeri: ,,Nu știu de unde a apărut chestia asta". Covîrșitoarea majoritate a ,,dumelor" de presă (informații publicate, dar care nu se verifică) provin din declarații ferme, renegate ulterior, și, așa cum spuneam, din situații în care apariția în presă a unui caz a provocat modificarea pe șest a situației semnalate. Nu ucideți
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]