28,647 matches
-
apei. Dunărea neostenită curge mereu șușotind. Câte a văzut Dunărea, Doamne, și câte mai știe ea - când o să stea să le povestească pe toate! Din vremurile tulburi, de pe când pământul nuși așezase încă neamurile în granițe hotărâte, roiau popoarele pe malurile ei atrăgătoare. Și n-a fost împărat care să nu-și poarte pe aici drumul de cuceriri. N-a fost colț de lume, în care să nu fi străbătut faima mândrului Istros, fermecătoarele lui legende, și a cărui apă - scrie
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rugat, a sărit în valurile râului și a înotat vitejește până la mine. Când eram pe marginea prăpăstiei, la cascadă, l-am prins de gât pe Ford. Îmi bătea inima ca un ceasornic de spaimă. Cu greu m-a ajuns pe mal. Ford era tare îngrijorat de mine. Mă privea cu niște ochi blajini. Atunci am deschis ochii. El stătea aplecat spre mine parcă întrebându-mă: Te doare ceva. Te simți bine? Vrei să te ajut cu ceva? Atunci eu l-am
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de tine mă ajută oricând și sper să ajung în curând în satul meu, la casa noastră, să sărut cât mai curând mâna ta de maică iubitoare. Parcă te văd, ca într-un vis tainic, cum stai în căsuța de pe malul apei, unde se întâlnesc cărări ce duc la moară. În jurul tău e numai tristețe, apele curg în vale cu vuiet puternic și plopii în umedul amurg doinesc eterna jale. Mi te închipui, frumoasă și firavă, cum taci îngândurată. Știu că
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
respect, fiul tău, George Anca Catană, clasa a V-a C Năsăud, 1900 Dragă mamă, De când am plecat de acasă mă gândesc mereu la tine și la surorile mele, care cred că acum sunt mari. Când am părăsit căscioara de pe malul apei, unde se-împletesc cărări ce duc la moară, totul era la fel, dar acum mi te închipui stând lângă vatra veche în care, ard pocnind din vreme-n vreme trei vreascuri rupte dintr-un gard și torcând împreună cu cele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sfârsit și cât prețuiește o viață de om, el care rumegase ani În șir celebra frază a lui Malraux: „Une vie ne vaut rien, mai rien ne vaut une vie.” E adevărat că fraza asta Într-un fel suna pe malul stâng al Senei și În altfel pe malul stâng al Săsarului. 10. Iolanda se Încăpățâna să Își păstreze atelierul În Centrul vechi al orașului, deasupra unor magazine Întunecoase și birouri obscure de notari și avocați, Într-o lume pestriță În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
el care rumegase ani În șir celebra frază a lui Malraux: „Une vie ne vaut rien, mai rien ne vaut une vie.” E adevărat că fraza asta Într-un fel suna pe malul stâng al Senei și În altfel pe malul stâng al Săsarului. 10. Iolanda se Încăpățâna să Își păstreze atelierul În Centrul vechi al orașului, deasupra unor magazine Întunecoase și birouri obscure de notari și avocați, Într-o lume pestriță În care roiau de-a valma prosperi oameni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
scriitor care a trudit doar la proiect peste cincizeci de ani erau tocmai potriviți pentru un debut strălucit. În comparație cu ei, Musil făcea figură de cenaclist. Și pentru că la Klagenfurt obsesia capodoperei nu era atât de bine Întreținută ca aici, pe malurile Săsarului, lucru ușor de dovedit chiar și În absența unui jurnal monumental precum cel scris de autorul Omului fără Însușiri pe care nu-l citise nimeni Întrucât era greu de presupus că o carte cu un asemenea titlu ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Atunci a Început, o ceartă care ne-a plimbat prin șanțuri, prin pustă, peste arături și nu mai știu pe unde. Noroc că ungurii nu au nici munți, nici mare, iar Balatonul este foarte scump. Ne-am oprit totuși pe malul Tisei. Șeful a vrut să dea foc autocarului. A renunțat, dar mi-a dat un pumn de intelectual drept În ochiul drept deoarece toți intelectualii sunt la Început de stânga, drept pentru care am răspuns și eu cu o lovitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
achitate la timp, automat, dintr-un cont special. Nu aveam nimic de făcut. Eram liber. Duminica, dădeam o raită prin împrejurimi în jeepul galben. De obicei nu mergeam nicăieri în mod special, deși într-o săptămână am ajuns taman până la malul mării. În tot acest timp, am început să-mi dezvolt niște parametri, să alcătuiesc o existență neînsemnată, dar perfect logică, o mică și ordonată grădină a minții - flori, iarbă cu margarete și-un gărduleț alb -, un timbru poștal de control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Hotelului Willows, conform hărții mele, dar nu era așa. Părăsisem drumul ori prea devreme, ori prea târziu; asta era intrarea într-un parc, nu într-o parcare. Dincolo de stâlpii porții totul era furios: un râu umflat, gigantic, deformat și nebunesc, maluri surpate și ape ieșite din matcă într-o rostogolire lacomă, maronie. Mărimea și forța lui mă copleșea, mă amețea și-mi dădea o senzație de greață. Era prea mult. Ochii mei care se luptau, clipind, cu ploaia se desprinseră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
simți? întrebă ea. Poate ar trebui să faci o plimbare sau ceva de genul ăsta. Întinde-ți picioarele. — Poate. — Vrei să te însoțesc? — Nu, cred că trebuie să fiu singur. — Bine. Peștii de la apus trebuie să se fi strâns la mal acum. Ai putea să iei ce-a mai rămas din sendvișuri și să-i hrănești, dacă vrei. Zâmbi din nou. Și poate aduci și niște înghețată? Așa îmi dezumflă Clio accesele de panică, aducându-le înapoi în aceeași lume familiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
unde să te uiți. Un fel de secret aflat în văzul tuturor. — Cred că m-ar ajuta, am zis. Peștii de la apus sunt mișto. Păstrăm uneori cojile de pizza de la cină pentru a hrăni peștișorii care se adună seara la malul mării. — O să te ajute, scumpule, zise Clio. Am întotdeauna dreptate, ți-amintești? Da, mi-amintesc. — Bine, zise ea. Ei, uite un punct de început. Și, în ciuda tuturor lucrurilor, am zâmbit. — Bună. Cum te simți? — Am uitat de înghețată. — Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o încercare cu el, dacă vrei, mă invită Clio. După ce-l cumpăraserăm, merseserăm în portul Naxos să bem ceva. Aveam destul timp de pierdut înainte să vină autobuzul care să ne ducă înapoi la tabără. — Ai putea să îngenunchezi la malul apei și să bagi capul înăuntru. — Pentru o fată care știu că a văzut Fălci de cel puțin două ori, am replicat, ești cam pripită și cam necugetată în privința mării, știi asta? Nu eu sunt cea care o privește mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ridicat în capul oaselor pe șezlongul de plastic sub umbrelă. Frecându-mi ochii somnoroși, mi-a plăcut felul în care aerul călduț și uscat îmi intră în gură și nas, evaporând umezeala. Am pus cartea jos, am cercetat apa de la mal și apoi mai din larg, în căutarea lui Clio, dar n-am văzut-o nicăieri. M-am întors spre locul unde s-ar fi aflat în mod normal șezlongul ei de plajă, dar eram singur. La o distanță de cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
un talger care crește. Lué alté piatré și o aruncé din urmă celeilalte. Își Închipui cum se duce piatră la fund, cum se sperie peștii, pe urmé se Întorc, se apropie de piatré și se uité. Se duse pîné la mal sé caute o broascé. 36 Împinse poartă cu piciorul, trase un picior la strachina cîinelui, feri ligheanul din ușé și, féré sé-și mai scoaté ghiozdanul, se duse la oglindé. Își feri jachetă și se mésuré cu privirea. Era un pionier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
am prins-o. Are noroc cé mi-am uitat praștia acasé. La moș Nichifor létré cîinele și scîrții poartă. Șasa se ridicé. Se lovi de cîteva ori cu palma peste pantaloni și Începu Încet sé coboare. CÎnd a ajuns la mal, séri și alergé puțin, ca sé nu cadé. - Acuma sé mé iei și pe mine, eu nu pot sé sar. - Întinde mîinile, cé te prind! - N-o sé mé poți ține! - Săi, cé te prind! Nici nu era grea. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se vedea foarte clar În Întunecimea pédurii și se ridică din végéuné drept În sus, dispérînd brusc acolo unde o razé groasé de luminé trecea printre frunze, chiar deasupra capului lui Nicolai Arsenievici. CÎțiva tufari de corn, care creșteau din mal, chiar acolo unde rîpă prin care cursese cîndva și apé și care se umplu de frunze și vreascuri și unde, la doar cîțiva pași, rîpă formă o rupturé, care poate cé fusese cîndva cascadé, atunci cînd apa, dacé a curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Ajunse la iaz și coborî cîțiva pași, pîné la copacii mari de pe iezéturé. Sub copaci era umbré, dar aerul era cald și Șasa Își scoase sandalele și pantalonii, iar ciorapii Îi mototoli și-i bégé În sandale. Se așezé pe mal și se sprijini cu mîinile și-și bégé un picior În apé, sé vadé dacé e rece. Pe urmé Șasa célcé În apé cu amîndoué picioarele și Începu sé se Îndepérteze Încet, ținîndu-și mîinile strînse la piept. CÎnd apa Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lipise de cap și Șasa Îl dédea dupé urechi. Mai rémîneau doué séptémîni și patru zile, pîné se termină școală. Și-acestea erau cele mai bune și cele mai rele séptémîni. 53tc "53" În pédure, Nicolai Arsenievici, sépa groapă. Pe mal, grémada de pémînt crescu și Nicolai Arsenievici mai fécu o grémadé În cealalté parte, pentru cé pémîntul Începu sé cadé Înapoi În groapé. Iepurii, ca și celelalte animale domestice, au fost mai Întîi animale sélbatice și au tréit pe coclauri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
tufarii și pe dupé ce o sé oboseascé de tot, o sé fie foarte departe În pédure. Și-acolo o sé cadé jos și-o sé se omoare. Soarele a-nceput sé nu mai tremure, copacii nu mai cédeau și malul cel alb al rîpei apéru printre crengi foarte clar și parcé prea aproape. Șasa simți pémîntul rece și vézu cé el e sub sînger. Se auzea foșnetul copacilor și frunzele lor erau verzi și iarbă era verde și numai malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
malul cel alb al rîpei apéru printre crengi foarte clar și parcé prea aproape. Șasa simți pémîntul rece și vézu cé el e sub sînger. Se auzea foșnetul copacilor și frunzele lor erau verzi și iarbă era verde și numai malul, care se vedea pe sub crengi, era alb și strélucea. Șasa și-a amintit cum a sérit acolo, În nisip și cé sub el curge un izvor și el a béut apé de acolo cu un brusture. N-o sé mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
alunecare de teren pe care toți o așteptau și care ar fi putut aduce podișul mai aproape pentru cé, pîné a fi venit colhozurile, podișul era Într-adevér mai sus. Drumul acesta oficial, cobora Între rîpă adîncé, situaté pe stînga cu malurile de nisip alb și coasta abrupté pe care creșteau nuci și cireși bătrîni sub care se odihneau cosașii cînd coseau, sau adunau finul. Dealurile, atît cele de pește rîpé cît și celelalte, erau pline de tufe de alun și méceș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
partea dreapté era grédina lui Șasa, Împrejmuité cu un gard de plasé, În care creșteau nuci și un mér cu mere vinete și mirositoare, cum nu mai avea nimeni În tot satul, iar mai la vale se prelungea rîpă cu maluri albe care Începea chiar În podiș și se sfîrșea tocmai la iaz. Aici erau și tufele de singer, si frunzele lor, dacé le frecai În palmé, puneai pe urmé pe la spate cuiva palmă pe obraz și-l Înțepă. 58tc "58
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Într-un rîuleț subțire din care beau oile și vacile, iar dincolo de ea crește grîul, ce se terminé sub pédure. PÎné la ea crește numai iarbé și-aici pasc vacile și oile și sînt pézite sé nu fugé-n grîu. Pe malul rîulețului cresc sélcii. Sub ele se ménîncé la amiazé, În timp ce oile dorm la grémadé, cu capetele vîrÎte una În alta, ca sé se fereascé de soare, sub alte sélcii, mai Încolo. S-au auzit strigétele și praful s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Huseima, Tanger, Azilah, Larache și construirea de noi porturi maritime la Restinga Smir, Ras Kebdana și Sable d'Or, lucrări foarte apreciate de partea marocană. Pornindu-se de la aceste rezultate, s-a trecut la negocierea unei construcții deosebit de complexe pe malul Oceanului Atlantic, la Dahla, unde portul propriu-zis trebuia construit, tot de către Contrasimex, pe apă, legătura acestuia cu uscatul făcându-se printr-un pod lung de 1,5 km, lucrare ce a fost realizată cu succes, după încheierea misiunii sale în Maroc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]