2,991 matches
-
ce pot fi evitate; ... d) mască luminile, inclusiv luminile de frînare, indicatoare de direcție, catadioptrii, numerele de înmatriculare și semnul distinctiv al statului de înmatriculare cu care vehiculul trebuie să fie prevăzut în condițiile convenției sau ale legislației naționale, ori mască semnele făcute cu brațul, conform dispozițiilor paragrafului 3 al art. 14 sau ale paragrafului 2 al art. 17 din convenție. ... 3. Accesoriile, cum ar fi cablurile, lanțurile, prelatele, ce servesc la ancorarea sau la protejarea încărcăturii, trebuie să fie bine
CONVENŢIE din 8 noiembrie 1968 asupra circulaţiei rutiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137068_a_138397]
-
unor mărfuri. m) Șefii de unități, lucrătorii gestionari și ceilalți angajați - fiecare în raza să de activitate - vor veghea că în unitățile comerciale și de alimentație publică să nu se practice comerț ambulant de către particulari, inclusiv sub formă de cerșetorie mascată sub aspect de comerț, muzicanți etc., în care scop nu vor îngădui prezenta acestora în incinta unităților respective. ... n) Angajații operativi din unitățile de desfacere cu amănuntul și de alimentație publică sînt obligați să aibă o comportare civilizată în raproturile
ORDIN nr. 22 din 16 martie 1974 cu privire la activitatea de comerţ interior şi al Decretului nr. 446/1972 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136304_a_137633]
-
prevederilor art. 16 alin. (1), art. 23 alin. (8), art. 41 alin. (1) și (7), art. 49, art. 134 alin. (2) lit. a) și ale art. 135 alin. (1) din Constituție. Se arată că dispozițiile legale criticate constituie "o formă mascată de confiscare" a unor bunuri dobândite în mod ilicit, în baza unor relații comerciale. Se mai arată că intervenția statului în cazul unor raporturi juridice de natură comercială nu se justifică, deoarece statul nu a fost parte în contract. În
DECIZIE nr. 196 din 19 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995 şi modificată prin Legea nr. 105/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136380_a_137709]
-
clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcție de forma clinico-genetica dar, indiferent dacă debutul este distal sau proximal, generalizarea prin efectuarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipositate mai mult sau mai putin evidență a acestor bolnavi. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice și nu există un paralelism între gradul amiotrofiei și intensitatea deficitului motor. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatură
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Margau 6. Marisel 7. Poieni 8. Riscă 9. Sacuieu 10. Valea Ierii B. Parțial ------- 1. Calatele - Dealu Negru 2. Capusu Mare - Agarbiciu - Bălcești - Dangau Mare - Dangau Mic 3. Gilău - Somesu Cald - Somesu Rece 4. Iară - Borzesti - Buru - Cacova Ierii - Lungești - Mască - Măgura Ierii - Ocolisel - Surduc - Valea Agrișului - Valea Vadului JUDEȚUL COVASNA Orașe A. Integral -------- 1. Baraolt 2. Covasna 3. Întorsura Buzăului Comune A. Integral -------- 1. Aita Mare 2. Barcani 3. Bâțani 4. Bodoc 5. Brăduț 6. Bretcu 7. Comandau 8. Dobarlau
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
rezistent); ... e) mănuși prelevare probe; ... f) galoși sau cizme de cauciuc; ... g) complet masca-ochelari. Pentru personalul tehnic instruit, desemnat să efectueze la locul de intervenție operațiuni de decontaminare, în plus: a) combinezon sau sort cauciucat; ... b) ochelari de protecție; ... c) mască de protecție; ... d) mănuși de dezinfecție (rezistente la substanțe decontaminante uzual folosite). ... Dimensiunile echipamentului destinat acestor acțiuni vor fi potrivite fiecărui membru al echipelor de experți locali sau naționali și se vor păstra sub formă de set individual, în saci
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve, fără a le fi declarat la impunere, precum și acelora care sustrag dela conturile de rezultate părți de beneficii prin debitarea acestora cu sume nereale, precum și acelora care prin operațiuni și înregistrări diverse maschează părți de beneficii. Articolul 107 a) Firmele individuale, asociațiile și societățile de orice fel, afară de cele pe acțiuni, care în scopul de a ascunde fiscului adevărată situație se vor dovedi a avea două randuri de registre sau două randuri de
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
ori să nu cauzeze daune proprietății publice sau private; ... b) să nu stânjeneasca vizibilitatea conducătorului sau să pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului; ... c) să nu fie tarata, să nu se scurgă ori să nu cadă pe drum; ... d) să nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii și plăcuțele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, iar în cazul vehiculelor fără motor, semnalele făcute cu brațele de conducătorul acestora; ... e) să nu provoace zgomot care să jeneze conducătorul, participanții la trafic ori să sperie
REGULAMENT din 23 ianuarie 2003 (*actualizat*) de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147475_a_148804]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. Articolul 29 (1) Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiții: a) să poată fi ușor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise; ... b) să nu facă uz de tehnici subliminale; c) să nu prejudicieze demnitatea umană; ... d) să nu includă nicio formă de discriminare pe motiv de rasă, etnie, naționalitate, religie, credință, handicap, vârstă, sex sau orientare sexuală; ... e) să
LEGE nr. 504 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) Legea audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143496_a_144825]
-
pe 5% din numărul de plante mama, dar nu mai mult de 50 de plante lăsate să fructifice. Materialul de înmulțire Prebaza va fi testat randomizat pentru Phytophthora fragariae și nu vor fi utilizate pesticide pentru tratamente fitosanitare cunoscute că maschează simptomele de Phytophthora fragariae sau Verticilium albo-atrum. Orice plante care prezintă simptomele oricăror organisme dăunătoare prevăzute în anexa nr. 5 trebuie eliminate. Pentru nematozii foliari se fac teste. La micropropagarea in vitro stocul de plante-mama se reînnoiește la cel târziu
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului săditor pomicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145681_a_147010]
-
fragariae, și 300 m în cazul prezenței acesteia. Multiplicarea se face în condiții de reducere la maximum a riscului de afide și în teren testat și liber substanțial de nematozii vectori de virusuri. Nu vor fi utilizate pesticide cunoscute că maschează simptomele de Phytophthora fragariae și Verticilium albo-atrum. Stoloniera se inspectează regulat și trebuie să corespundă condițiilor prevăzute în anexa nr. 5. Se vor verifica 5% din numărul de plante mama, dar nu mai mult de 100 de plante mama, în
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului săditor pomicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145681_a_147010]
-
Se obține astfel o vorbire diluată, neclară, parafrazată. Simptomele motrice și psihice se află într-o interacțiune inductivă, căci apropierea fricii de a vorbi mărește dimensiunile convulsiei și invers, mărirea convulsiei mărește frica. Embolofrazia este o mișcare involuntară pentru a masca slaba dezvoltare a motricității vorbirii. Este un fel de reacție de apărare, de adaptare la un defect. Adesea fac mișcări însoțitoare, voluntare, ca mijloc de învingere a convulsiilor. Exemple: se mișcă de pe un picior pe altul, închid des pleoapele, dau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
i, de exemplu, din limbile lor și din latină: a râde - rire, ridere și pe care îl regăsesc când se recurge la litera î: a râde? Și de ce nu s-ar supăra aceiași italieni, spanioli, francezi etc. când litera î maschează, la început de cuvânt un a originar: înger (angelus - angelo, ange). Specialiști de renume, însă, nu sunt deranjați de forme precum pâine, câine; cunoscutul romanist Éd. Bourciez, de exemplu, după ce fixează identitatea vocalei î și semnalează modul în care aceasta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e se diferențiază de celelalte prin sufixul din care face parte vocala: -re (infinitiv lung): apărare, coborâre, iubire, moștenire, -ătate (-etate, -itate): modernitate, notorietate, singurătate, vietate, -iune: națiune, rebeliune, rugăciune sau prin intrarea vocalei într-un diftong (marcat grafic sau mascat de un hiat): brezaie, copaie, droaie, alee, dropie, idee, meserie, nație, propoziție, revoluție. Substantivele terminate în vocala -i, foarte puține, sunt feminine (zi), masculine (colibri, substantiv însoțit, în mod obișnuit, de apelativul pasăre) și neutre (taxi). Substantivele terminate în consoană
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterizează și verbul-predicat (cum sunt verbele aflate la diateza impersonală: se dă, se vinde, se scoate sau verbul a trebui): „N-am găsit nici unt, nici brânză.”, „Nu-mi trebuie nici aur, nici argint.”, „S-a scos cașcaval.”; • dacă nedeterminarea maschează sensul de determinare minimă, așa cum se întâmplă când diferitele funcții sintactice (subiect și complement direct) sunt realizate prin substantive la plural: „Au venit studenți.” Determinarea minimă semnifică detașarea unui obiect din propria clasă de obiecte, fără ca, obiectul, să primească pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor neologisme) au în structura lor morfemul determinării - articolul hotărât -a: Maria, Mihaela, Mona, Italia, Spania, Dunărea etc. Și unele substantive masculine, când sunt întrebuințate singure, au articol hotărât -l: Oltul, Jiul etc. În structura unor substantive compuse, determinarea e mascată de absența articolului, dar funcția acestuia a fost preluată de vocala de legătură -u: Târgu-Neamț, Podu-Roș etc. Substantivele singularia tantum, întrucât nu cunosc distincția obiect-clasă de obiecte, nu realizează nici sensul de ‘determinare minimă’ (‘nehotărâtă’). Substantive ca aur, argint, lapte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relație de apoziție în care termenul-bază este tot un nume predicativ: „El este Andrei, prietenul meu.” Când substantivul intră ca determinant într-o relație de dublă dependență în care regentul nominal (pronominal) realizează funcția de subiect, funcția de predicat este mascată de funcția complexă complement predicativ 17:„El a venit director.”(=„El a venit și va fi director.”) Dezvoltările din planul semantic al nominativului rezultă din realizarea funcției de atribut, în interiorul relației de dependență, atribut de identificare: „Pajul Cupidon, vicleanul,/Mult
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 7), „Cum se poate lumina lunii odată s-o vezi/și-apoi s-o trădezi/intrând în întuneric?” (L. Blaga, p. 338), „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni!” (M. Eminescu, I, p. 151) Sensul de ‘apartenență’ maschează uneori sensuri circumstanțiale: • spațialitatea (genitivul locativ): „Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii,/Confundam pe bietul dascăl cu un crai mâncat de molii.” (M. Eminescu, I, p. 140), „ În cenușa vetrei veghea un motan cu șapte capete...” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Când relația sintactică dintre cei doi termeni ai grupului nominal are caracter intrinsec, genitivul dezvoltă alte valori semantice: procesualitatea, caracterizarea, calificarea, identificarea. Procesualitatea, proprie sintagmelor în care regentul este un substantiv postverbal, se manifestă prin două variante: • genitivul subiectiv; sintagma maschează nominal o relație de interdependență, în care determinantul este elementul activ (subiect, în sintagma propozițională corespunzătoare) în desfășurarea procesualității, caracteristică planului semantic al regentului: „De treci codri de aramă, de departe vezi albind/ Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
elementul activ (subiect, în sintagma propozițională corespunzătoare) în desfășurarea procesualității, caracteristică planului semantic al regentului: „De treci codri de aramă, de departe vezi albind/ Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.” (M.Eminescu, I, p. 85); • genitiv obiectiv: sintagma maschează nominal o relație de dependență verbală, în care determinantul este elementul pasiv (complement direct, în sintagma verbală corespunzătoare), în desfășurarea procesualității conținută în planul semantic al regentului: „Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrării/ Și ridică mii de umbre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ă-...ă: (ceastălaltă); -Ø...ă: cealaltă G.D.: -ei-: acesteia; -lei-: aceleia, aceleiași -ei-...e: cesteilalte, celeilalte Observații: Opoziția este accentuată de alternanța fonetică e/ea, provocată de dezinențele din flexiunea internă: aceasta/acesteia, cealaltă/celeilalte etc. La nominativ-acuzativ, forma aceasta maschează o formă de bază cu dezinența -ă: această + a: aceasta. Plural Masculin N.Ac.: -(șt)i-: aceștia; -i-: aceia, aceiași -(șt)i-...i: ceștilalți; -i-...i: ceilalți G.D.: -(st)or-: acestora; -(l)or-: acelora, acelorași -(st)or-...i: cestorlalți; -(l
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frecvent, o propoziție) - expresie lingvistică a „obiectului” acțiunii verbului - poate realiza funcția sintactică de subiect: Se aud clopotele. Se aude/spune/crede că va veni italianul. Aceste sintagme, cu un termen-subiect gramatical, dezvoltă și sensul pasiv; complementul de agent este mascat, de fapt, de pronumele se: Se spun multe de către oameni. Oamenii spun multe. În planul expresiei, impersonalul intră în opoziție directă: • cu diateza activă, ca termen marcat prin morfemul se: Se respiră din ce în ce mai greu. - impersonal El respiră din ce în ce mai greu. - activ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmează verbului regent: „Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rostească pân’și numele tău, țară.” (M. Eminescu) Circumstanțialul de mod are o componentă semantică negativă, mascată de prepoziția fără (de): „Cât e întinsul și-naltul luminii, / Dumnezeu singur arde suav câteodată prin tufe / fără de-a mistui.” (L. Blaga) Construcția maschează adesea o relație sintactică de coordonare adversativă: Citește fără a reține nimic. = Citește dar nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pân’și numele tău, țară.” (M. Eminescu) Circumstanțialul de mod are o componentă semantică negativă, mascată de prepoziția fără (de): „Cât e întinsul și-naltul luminii, / Dumnezeu singur arde suav câteodată prin tufe / fără de-a mistui.” (L. Blaga) Construcția maschează adesea o relație sintactică de coordonare adversativă: Citește fără a reține nimic. = Citește dar nu reține nimic. În același mod, în anumite enunțuri, structurile cu infinitiv precedat de prepoziția spre sau pentru nu exprimă finalitatea unei acțiuni, ci maschează o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Construcția maschează adesea o relație sintactică de coordonare adversativă: Citește fără a reține nimic. = Citește dar nu reține nimic. În același mod, în anumite enunțuri, structurile cu infinitiv precedat de prepoziția spre sau pentru nu exprimă finalitatea unei acțiuni, ci maschează o relație de coordonare copulativă/adversativă: A intrat pe ușă spre a ieși/și a ieșit pe fereastră. Complementul semantic principal al infinitivului precedat de aceste prepoziții rămâne în mod curent inclus în planul său semantic, atunci când este coreferențial cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]