5,193 matches
-
fizică o mare importanță o are îmbrăcămintea persoanei care furnizează informații (adecvate sau false) despre individ. Îmbrăcămintea devine un mijloc instituționalizat, realizând apropiere sau îndepărtare de alți subiecți umani când are un anumit În distanța socială, 125-210 cm, cu un maximum de 210-360 cm, vocea este plină și distinctă, mai intensă decât ar fi în distanța personală; În distanța publică, 360-750 cm, și cu un maximum de peste 750 cm, discursul este formalizat, interlocutorul făcând gesturi stereotipe și putând deveni un simplu
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de alți subiecți umani când are un anumit În distanța socială, 125-210 cm, cu un maximum de 210-360 cm, vocea este plină și distinctă, mai intensă decât ar fi în distanța personală; În distanța publică, 360-750 cm, și cu un maximum de peste 750 cm, discursul este formalizat, interlocutorul făcând gesturi stereotipe și putând deveni un simplu spectator, uneori comunicarea fiind asimilată cu un spectacol. Comunicarea prin imagini Viața modernă a adus odată cu transformările sociale, economice și culturale o serie de mijloace
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
identitatea socială pozitivă stau În acest caz la baza căutării unor puncte de referință care să confirme sau să infirme cadrele obișnuite ale gândirii unui ansamblu social sau a unui individ. Interiorizarea normei de internalitate crește cu vârsta, atingând un maximum În jurul vârstei de 15-16 ani (Dubois, 1994), și este răspândită mai cu seamă În cadrul claselor medii superioare. Adoptarea sa favorizează o bună imagine despre sine și deci inserția socială a celor care se află În situație de evaluare sau de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
libertății” (ibidem, p. 80). Critica lui Hayek este devastatoare, pentru că, dacă nu se poate organiza În mod rezonabil o redistribuire fără a sacrifica libertatea, trebuie abandonată Însăși ideea de dreptate socială. Trebuie lăsată să acționeze piața, care, autoreglându-se, produce un maximum de beneficii. În consecință, este nelegitim să ne plângem de efectele sale, pentru că ele nu sunt dorite de nimeni (argument fragil: nu există oare nici o datorie morală de a sări În ajutorul victimelor unor catastrofe naturale?). Avem voie totuși să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
liberă. În ciuda a ceea ce afirmă o mare parte dintre teoreticienii liberali, este Într-adevăr de dorit să participăm activ la viața statului. Skinner rezumă astfel paradoxul pe care insistă republicanii (ibidem, p. 223): „Nu putem spera să ne bucurăm la maximum de propria noastră libertate individuală decât dacă nu punem această valoare mai presus de urmărirea binelui comun. Iar dacă insistăm să o facem, devenim cetățeni corupți, și nu cetățeni virtuoși. Iar prețul corupției este Întotdeauna sclavia. Singura cale către libertate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sensibilității la un anumit tuberculostatic (cel mai frecvent Hidrazida), [121,147] . Un rol deosebit de important în aprecierea momentului tratamentului chirurgical și a epuizării eficacității tratamentului medical este criteriul TIMP. Chirurgia dă rezultate bune și foarte bune dacă este solicitată după maximum 8-18 luni de tratament medical corect condus. După acest interval de timp rezultatele anatomice și funcționale postoperatorii sunt în raport invers cu timpul scurs până la catalogarea bolnavilor ca inoperabili pe criteriul extinderii anatomice a leziunilor, pe criteriul insuficienței funcționale respiratorii
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
există posibilitatea de recâștigare a sensibilității la un anumit tuberculostatic. Un rol deosebit de important în aprecierea momentului tratamentului chirurgical și a epuizării eficacității tratamentului medical este criteriul TIMP. 5. Chirurgia dă rezultate bune și foarte bune dacă este solicitată după maximum 8-18 luni de tratament medical corect condus. După acest interval de timp rezultatele anatomice și funcționale postoperatorii sunt în raport invers cu timpul scurs până la catalogarea bolnavilor ca inoperabili pe criteriul extinderii anatomice a leziunilor, pe criteriul insuficienței funcționale respiratorii
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sprijinindu-se pe masele însuflețite [...] Pentru d-sa, țăranul din Ardeal nu a avut valoare fiindcă era țăran, ci fiindcă era românul cel mai autentic“ <footnote După Ion Dodu Bălan, op. cit., p. 146. footnote> . Ieșirea din iureșul vieții, trăită cu maximum de intensitate, avea să aibă urmări nefaste în sufletul împătimitului cîntării pătimirii noastre. Curînd după demisia guvernului său, la 11 februarie 1938, pleacă la Viena pentru tratarea bolii care îl chinuia de mai mult timp. La începutul lunii mai revine
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
atacat și lemnul, ceea ce duce la uscarea rapidă a pomilor de toate vârstele. Atacul mai puțin obișnuit se manifestă și pe fructe, sub forma unui putregai moale, brun. Transmitere-răspândire. Boala evoluează în tot cursul anului, la temperaturi pozitive și cu maximum de intensitate vara și toamna. Răspândirea ciupercii este asigurată în cursul vegetației de spori, iar transmiterea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență din scoarță, ce va forma fructificații de rezistență cu spori. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
definiție generală a obiectului, dacă se pornește de la studiul proprietăților complementelor (diferite grade de solidaritate cu predicatul verbal). Obiectul este un tip formal de complement care, indiferent de lexemul verbal pe care îl însoțește, prezintă, prin comportamentul său sintactic, un maximum de solidaritate cu verbul. Obiectele sunt cerute de regimul verbului. Creissels (1995: 253−258) observă că, frecvent, există mai multe posibilități de marcare diferită a subiectului și a obiectului: ● și subiectul, și obiectul sunt nemarcate (limbile negro-africane, franceza); ● subiectul este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de unificare. Or, toate aceste figuri permiteau să se vadă mai clar, înlesneau situarea în lume, acțiunea conștientă. În această cavitate săpată de eșecul lor se naște comunicarea, ca o întreprindere disperată de a lega analize specializate, medii compartimentate la maximum. Ca o nouă teologie, cea a timpurilor moderne, rod al confuziei valorilor și al fragmentărilor impuse de tehnologie, Jacques Ellul și Școala de la Frankfurt descoperiră coroziunea socialului de către tehnică 3. Agent de fragmentare, ba chiar de diluare a legăturilor simbolice
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
avem tendința de a îmbrățișa o gândire dihotomică: legitimitate versus ilegitimitate. Realitatea este însă mult mai bogată, iar legitimitatea e graduală. O analiză comparată a regimurilor politice le plasează pe acestea pe o scală imaginară de la un minimum la un maximum de legitimitate. Aceasta merge de la aclamații, care presupun diferite grade de consimțământ, până la respingerea netă. În acest caz, putem vorbi despre ilegitimitate 1. Așa cum sublinia Juan Linz, "niciun regim nu e legitim 100%, nici în ceea ce privește guvernanții, nici în ceea ce privește timpul, tot
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
trebuie să fie speculativ. Ar trebui fundamentat pe baze empirice. Nu există o singură țară în lume în care oamenii să perceapă regimul ca fiind în întregime legitimat. Legitimitatea este graduală. Clasificarea unui regim pe o scară de la minimum la maximum de legitimitate este un demers valid pentru analiza comparată a sistemelor politice. Mulți cercetători au simțit nevoia unei astfel de ierarhizări: "Legitimitatea poate fi plasată pe o scală de la susținere totală la respingere completă [...] aliniind suportul, aprobarea, conformismul cu declinul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fi chiar mai modest decât atât și el renunță la a avea numele său înregistrat prezent la dezbatere, mărginindu-se la unele cuvinte bine plasate de aprobare sau dezaprobare cu privire la anumiți mari oratori. Fiecărui discurs i se va atribui un maximum de publicitate la nivelul circumscripției sale, în special datorită presei locale. Sesiunea care decurge în ritmul mai degrabă monoton al discursurilor este ocazional întreruptă de votare. Este ușor de înțeles de ce deputatul obișnuit, care poate fi un orator mediocru sau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Ă Cum prezența mea ca inițiator al acestui proiect „deranja”, se pare, anumite personalități, amicul Țepeneag m-a sfătuit să mă retrag și să las locul de organizator lui Bujor Nedelcovici. M-am supus imediat și, pentru a arăta un maximum de bunăvoință, am părăsit Parisul și am petrecut o lună Întreagă la München (asistându-mi Mama, ce suferise o operație de colecistă. Dar, și În absența mea, apele nu s-au liniștit, Monica Lovinescu și Paul Goma Împotrivindu-se, iar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
trecut și repetă până la absurd o schemă logică pe care o știu pe dinafară. Aceeași schemă logică. Mitul "o istorie exemplară, își găsește sensul și valoarea chiar în faptul repetiției", oamenii sunt fericiți pentru că nu-și încearcă niciodată condiția până la maximum. De când Nietzsche a decretat moartea lui Dumnezeu, nimic nu mai poate fi repetabil. Oamenii nu mai sunt fericiți în postmodernitate. Poate că aforismele nu au unitate, dar ele creează un raționament deplin tocmai prin faptul că nu pot fi citite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vedere Câteva păreri. Caragiale e un scriitor obiectiv nu numai prin raportate la "fenomenal", adică la primul strat, cel al "stăpânirii adevărului", ci și în cel de al doilea strat prin care "devine un scriitor abisal", prin aceasta atingându-se "maximum de obiectivitate", zonă în care ajung geniile (p. 52). Și aici găsește autorul o apropiere dintre Eminescu și Caragiale, cel de-al doilea "suferind" de complexul lui Proteu, care, "metamorfozându-se" rămâne el însuși, dar în cazul lui Caragiale, raportarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
constă în ermetismul canonic al lui Ion Barbu, generat grație setei enorme de forme perfecte, posibil invariant axial între modelul canonic poetic și cel matematic, invariant care concentrează în el originalitatea poetului. În termeni informaționali, ermetismul canonic implică scăderea la maximum a redundanței, debarasarea ideii de laxismul comentariului și de virtuțile plastice ale cuvântului. Eminescu, ne asigură Theodor Codreanu, bine orientat în adâncul lucrurilor, dispunea de cea mai înaintată conștiință canonică, neîntrecută nici de Ion Barbu. Amândoi poeții aveau cam aceeași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
propagandiști, teroriști și agenți de sabotaj. Spionajul era definit ca fiind „procurarea de informații privitoare la situația militară, politică și economică” și, lucru interesant, se executa permanent pe timp de pace, lua amploare pe timpul tensiunilor diplomatice și „se dezvoltă la maximum cu începere din ziua mobilizării”. În continuare, normele prevedeau mijloacele folosite în culegerea de informații, elementele umane utilizate (dezertorii, „parte din ofițerii de rezervă și funcționarii minoritari”) și modalitățile de lucru ale acestora. Activitatea subversivă avea la bază, ca mijloc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
21 de incursiuni pe teritoriul românesc. Pe de altă parte, slăbiciunile sistemului politic din România au permis perpetuarea unor acțiuni antinaționale în Dobrogea. Posibilitatea a fost creată de un sistem democratic imperfect, iar beneficiarii, în principal vecinii, au profitat la maximum. Astfel, s-au creat „situațiuni penibile care au putut fi exploatate de Bulgari în Dobrogea, în Bulgaria și în străinătate”, s-a permis bulgarilor să-și consolideze „și mai mult situația economică”, pentru ca, în Cadrilater, ei să se infiltreze „în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
refacerii imperialismului” și ai comunismului. Descoperirile organelor de siguranță au atestat că, din punct de vedere etnic, adepții comunismului erau, în mare majoritate, evrei. În plus, aceștia vedeau „domnia românilor” ca o perioadă intermediară de care trebuie să profite la maximum. O alianță neoficială între cele trei minorități din Cernăuți a continuat să întrețină „cultura germană cu ideea imperialismului”, așteptând revenirea timpurilor trecute. Sub diverse societăți și organizații culturale, religioase sau de într-ajutorare au fost răspândite „fără piedici” idei subversive
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
autorităților superioare de stat. Pentru penetrarea mișcărilor subversive care acționau împotriva securității naționale a fost conceput un plan de organizare a Serviciului de Informații, bazat pe două structuri convergente: 1. Aparatul Direcției Poliției de Siguranță, pregătit, îndrumat în întărit „la maximum” pentru a lucra eficient și a da randamentul scontat. 2. Aparatul informativ acoperit, care să penetreze prin infiltrare „în intimitatea” organizațiilor ilegale specializate în tulburarea ordinii și siguranței statului. Având în vedere rezultatele pozitive obținute de Corpul Detectivilor, s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenții sau infracțiuni Capitolul A - Arbori 21. Peste 80 29,8 98,3 55,8 Precizări privind stabilirea pagubelor pentru arbori (1) Diametrul cioatei se măsoară la distanță de maximum 0,30 m de la sol, indiferent de înălțimea acesteia. ... (2) Valoarea pagubei pentru un arbore se calculează prin înmulțirea coeficientului K1 din tabel, corespunzător diametrului măsurat la cioata, cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasa pe picior
ORDONANTA nr. 2 din 17 iulie 1992 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi economiei vinatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108132_a_109461]
-
sau lăstarilor, în cazul în care răspunderea materială se stabilește în conformitate cu prevederile Codului muncii Capitolul A - Arbori 21. Peste 80 17,9 59,0 33,5 Precizări privind stabilirea pagubelor pentru arbori (1) Diametrul cioatei se măsoară la distanță de maximum 0,30 m de la sol, indiferent de înălțimea acesteia. ... (2) Valoarea pagubei pentru un arbore se calculează prin înmulțirea coeficientului K2 din tabel, corespunzător diametrului măsurat la cioata, cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasa pe picior
ORDONANTA nr. 2 din 17 iulie 1992 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi economiei vinatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108132_a_109461]
-
incinta, care au rază de acțiune limitată la o institutie sau întreprindere și care nu sînt destinate publicului, se autorizează de Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor. Articolul 7 Pot fi autorizate sistemele de radio-paging care utilizează o putere aparent radiata de maximum 100 W/canal/emițător, în bandă de 150 MHz. Sistemele menționate la art. 6 pot funcționa, după caz, si in alte benzi de frecvență. Capitolul 2 Autorizarea serviciilor de radio-paging Articolul 8 Subbenzile de frecvență disponibile pentru realizarea serviciilor de
ORDIN nr. 55 din 20 aprilie 1992 privind autorizarea serviciilor radio-paging. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108325_a_109654]