4,656 matches
-
este cel mai bun criteriu de a judeca dacă un fapt este posibil sau nu. Cu atât mai puțin cel al credinței! Revenind la ermetism, Basarab Nicolescu afirma că poemele Jocului secund au fost scrise exact în perioada în care mecanica cuantică se instituia ca teorie și că există multiple convergențe între comorile ascunse ale Jocului secund și viziunea cuantică asupra lumii. Cu alte cuvinte, Barbu încearcă o tehnică asociativă, a dublei figurații de la senzorial la ideal. Aici avem de a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
birjar misterios. Pe acest traseu epic, inserția, invazia irealului se face treptat, prin semne multiple, a căror punere în coerență este destul de dificilă, poate niciodată dusă până la capăt. La început, nimic nu anunță fapte neobișnuite. Discuțiile din tramvai urmează o mecanică inconturnabilă: oamenii vorbesc în virtutea inerției, din plăcerea de a comunica. Nimic nu este mai ușor decât a vorbi, dar aici dialogul are o gratuitate aparentă, întrucât devine aluziv, conținând sensuri subtile, ce se vor explica mai târziu, în cuprinsul nuvelei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
internaționale, Editura Polirom, Iași, 2008. Goleman, D., Inteligența socială, Editura Curtea Veche, București, 2007. Greco jr., T. H., Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011. Gulian, C. I., Lumea culturii primitive, Editura Albatros, București, 1983. Haret, S., Mecanica socială, Editura Gramar, București, 2001. Hawking, S., Teoria universală. Originea și soarta universului, Editura Humanitas, București, 2014. Hayek, Fr., Denaționalizarea banilor, Editura Libertas Publishing, București, 2006. Hayek, Fr., Capitalismul și istoricii, Editura Humanitas, București, 1998. Hayek, Fr., Constituția libertății, Editura
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le ard sau să le arunc, cu toate că le găsesc în bună măsură inutile în afara aplicațiilor academice(...) ". 826 Michael Shermer folosește conceptual de "mecanică economică" . Vezi și Inteligența piețelor, Editura Curtea Veche, București, 2013, p. 228. În context amintim că una dintre cele mai importante lucrări care își propune să traseze punți de legătură între fenomenele sociale și cele fizice este Mecanica socială, scrisă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
conceptual de "mecanică economică" . Vezi și Inteligența piețelor, Editura Curtea Veche, București, 2013, p. 228. În context amintim că una dintre cele mai importante lucrări care își propune să traseze punți de legătură între fenomenele sociale și cele fizice este Mecanica socială, scrisă de Spiru Haret, Editura Gramar, București, 2001. 827 Despre rolul matematicii în cunoașterea lumii exterioare, vezi și Karl Popper, În căutarea unei lumi mai bune, Editura Humanitas, București,1998, p. 36. 828 Tomas Sedlacek, Economia binelui și răului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
comun decât denumirea". Vezi Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii săi, Editura Humanitas, București, 2005, vol. I, p. 86. 831 Tomas Sedlacek, Economia binelui și răului, Editura Publica, București, 2012, p. 297. 832 Constantin Schifirneț în prefață la Spiru Haret, Mecanica socială, Editura Gramar, București, 2001, p. IX. 833 Vasile Conta, Opere Complete, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914, volum coordonat de Octav Minar. 834 Ibidem, p. 197. 835 Ibidem, p. 198. 836 Regăsim aici, sub altă formă, dialectica de tip hegelian
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
două condiții: marfă de calitate și produse noi. Obligativitatea desemnării provenienței produselor de export, obținută de englezi în 1887, s-a impus cu acel made in Germany ca semn al calității. În domeniile industriilor de viitor chimie, farmaceutică, optică și mecanică fină, electrotehnică Germania ocupa poziția de vârf. În domeniile industriei grele și textile, ocupa locul doi. Pe drumul recunoașterii internaționale se situau nume precum AEG, Siemens și Halske, Robert Bosch, Carl Zeiss, Bayer etc. În 1913, participarea la exportul mondial
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ceea ce fac oamenii în magazine, unde merg și unde nu, cum ajung acolo; ce văd și ce nu văd, ce citesc și ce refuză să citească, cum reacționează la lucrurile pe care le văd, cum cumpără, ați putea spune dumneavoastră - mecanica anatomică precisă și psihologia comportamentală a modului în care trag un pulovăr de pe suport ca să-l examineze, sau cum citesc o cutie de medicamente pentru stomac sau un meniu de la un restaurant fast-food, sau cum utilizează un coș pentru cumpărături
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
puțin în alt mod decît 1 de 2 sau 15 de 16. Chiar și cînd atenția noastră este fixată exclusiv asupra numerelor știm că acestea nu sînt diviziuni arbitrare și că nu le putem modifica după placul nostru așa cum în mecanică deplasăm punctul de origine sau trecem la alt sistem de axe. Trecerea de la ora de vară la cea de iarnă este cu totul altceva decît acordul de a spune, din acel moment, ora unu în loc de ora 12: grupul nu acceptă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
aceeași durată de douăzeci și patru de ore, fiecare dintre ele devine mai puțin importantă. În fapt, activitatea unor grupuri precum bursele de acțiuni, societățile industriale sau comerciale, unde se tratează într-un timp scurt foarte multe afaceri, este, aproape întotdeauna, una mecanică. Prin mintea membrilor defilează mereu aceleași calcule, aceleași tipuri de combinații. Trebuie să treacă mai mulți ani, adesea chiar decade, pentru ca, din acumularea tuturor acestor cuvinte și gesturi, să rezulte o schimbare importantă, care să modifice într-un mod durabil
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
despre Eminescu. ,,Și pentru S. Paleologu opera de artă, frumosul, respectiv opera de artă eminesciană înseamnă trecerea din Timp (vremelnicie, durată) în Veșnicie și Încremenire (termen inspirat, probabil, de ce realizează arta fotografică, și ea fixare, încremenire, izbăvire de cinetică însă mecanică, neradiantă, nemultiplicatoare de sensuri a unei fracțiuni de timp și de viață). Arta în concepția aceasta nesuperficială, neartificioasă, necopilăroasă, neartizanală, prefigurează, înaintea sufletului din stare de întrupare la stadiul de spirit (duh, pneuma), prefacerea evanescenței (clipei, duratei) în eternitate și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
care își pierde funcția de barieră: - electrostatică (în SN pur), situație în care proteinuria este selectivă, adică se pierd în mod preponderent albumina (> 85%) și alte proteine cu greutate moleculară mică (α-1, α-2 și ß globuline, transferina, factori ai coagulării) - mecanică (în SN impur), situație în care proteinuria devine neselectivă, adică albuminuria se însoțește de pierdere de proteine cu greutate moleculară mai mare (ex. IgG, IgA). Mecanismul de producere poate fi imun sau nonimun (de ex. în diabetul zaharat). Proteinuria importantă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
scrierii unui «Jurnal autobiografic», o carte de gînduri și de destăinuiri”. Premise avea. în fapt, chiar poezia lui e un jurnal filtrat de incidente, iar proza - un jurnal fără date. Ce anume l-a împiedicat, totuși, să țină unul veritabil? Mecanica acestui gen, care nu se alimentează doar din „inspirații”, obligația de a scrie regulat, cotidian. Ca să ții un jurnal trebuie, apoi, nu numai să dorești o variație, ci și s-o ai. Iar el a avut parte mai mult de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru un ziar din Philadelphia (Ziff, 176). Davis descrie detalii ale armatei germane care creează impresia unei maree metaforice ori a peretelui de apă care coboară din Conemaugh Valley când digul din aval a fost rupt: marea de uniforme gri, mecanica inexorabilă și precisă a mărșăluitorilor și eficiența generală a acestei vaste organizații care mărșăluiește și cântă la unison: "Oamenii din unitățile de infanterie cântau: Vaterland... Mein Vaterland. După fiecare vers al cântecului urmau trei pași... Când melodia înceta, liniștea nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
titlurile în pierdere pentru a diminua prețul pe venit permite efectiv o revenire la echilibru mai rapidă. Contrapartea este că poziția față de titlurile în pierdere crește pe măsură ce investitorul trece la «mediile la coborâre», sporind considerabil riscul venitului. O astfel de mecanică este și mai absurdă atunci când ne face să răscumpărăm titluri de al căror potențial de creștere nici nu mai suntem convinși! În nici un caz nu ne facem o grădină frumoasă udând buruienile. Dacă vreți să știți mai mult ODEAN T.
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
era și puternic militarizat, deci oarecum dublu secularizat. M.I.: Da. Și, cu timpul, aceiași oameni s-au transformat: nu că ei s-ar fi mișcat spre centru, ci centrul a dispărut, iar ei au fost atrași într-un fel de mecanică culturală. Asta se întâmplă nu numai în Israel, se întâmplă și în Israel, dar poți să vezi azi același fenomen și în America, la dreapta fundamentalistă. Ashcroft, fundamentalist, este acum ministrul Justiției în SUA. Într-un fel, religiosul revine... Eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Mie mi se părea că era o poziție care nu necesita neapărat abilitățile unui procuror, însă trebuia să fii extrem de pasionat. În aceste cauze cu crime, dacă-l identificai pe au tor, cazul nu era foarte complicat. Adică era o mecanică simplă. Eu voiam altceva. Imediat după 1992, am vrut să fac dosare economice, să instrumentez alt gen de cazuri. Dar n aveam la acel moment nici o idee despre anticorupție. Nici nu cred că exista cuvântul. Sigur, exista o infracțiune de
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
corelații. Din acest motiv, începând cu 1993 1994, după ce m-am mutat la Cluj, m-am specia lizat pe această criminalitate economico financiară, pe care procurorii o evitau. — De ce o evitau? — Tocmai pentru că era mai simplu să rezolvi dosare, unde mecanica e simplă: de exemplu, un furt. Găsești bunul furat, îl trimiți pe inculpat în judecată. Aici erau dosare care necesitau mai mult stat pe scaun, mai multă analiză. Lucram cu inspectori de la direcțiile financiare și cu comisarii de la Garda Financiară
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
judecă. Dar fac afirmații generale. Vorbim despre fenomen. Inclusiv când se pune întrebarea teribilă: Pricepeți voi, pricep procurorii fenomenul fotbalistic? Hai să fim serioși. Fenomenul fotbalistic îl pricepe aproape toată lumea. Nu vreau să bagatelizez munca nimănui. Dar nu e nici mecanică cuantică, nici cibernetică, nici fizică nucleară. Și apoi, partea juridică în mod sigur o pricepem. Da, într-adevăr, s-au adunat mai multe soluții de achitare în această parte. Eu spun să stăm și să vedem ce se întâmplă până la
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
unei deontologii omniprezente în peisajul etic actual) abuza de autoritatea care decurge din prestigiul unui asemenea statut. Dimpotrivă, virtuozitatea în exercitarea propriilor aptitudini păstrează o reflexivitate a obișnuinței și numai în numele acesteia din urmă s-ar putea vorbi de o mecanică automată a actului. De la activarea de sine, adică de la declanșarea și pâna la dirijarea aptitudinale, conștiința de sine însoțește atent parcursul individual, permițând reorientarea, îndreptarea erorii sau precipitarea unui final corect anticipat. Ea păstrează libertatea decizională care este responsabilă în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
virtute (ca îndelungă exersare), mai curând decât la instanțieri reactive care concentrează în rapiditatea restrictivă a exercitărilor lor contribuția unui impuls preponderent aptitudinal, de instinctivă raportare la o realitate în esență permisivă (care poate teoretic îngădui o evoluție axată pe mecanica aplicată a răspunsului tipic). Se presupune, atunci când reflexivitatea își intră în atribuția sa spiritualistă, că obiectivitatea deja a devenit în chip sensibil solicitantă și că reverberațiile sale în subiectivitate reclamă replieri avizate ale cogniției interioare, menite să suplinească dificultatea pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care pretinde o atenție permanentă, străină oricărei forme de automatism sau de abandonare reflexă. Aici mai mult ca oriunde este nevoie de prezență exactă și de constantă disponibilitate către inovație și autonomie, inamicul principal al exercitărilor artistice fiind succesiunea calculată, mecanica dependențelor stricte. De aici pornind, ordonarea și clarificarea etapelor unui urcuș artistic se realizează oglindind procesul complex de coagulare a factorilor creatori și infinita varietate a mijloacelor expresive (în interacțiune permanentă cu un sistem de așteptări și exigențe care delimitează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
însă, potrivit naturii lucrurilor, probleme și mai mari. Stările individuale simple pot fi eventual provocate experimental și atunci, oricum, nu-i necesar să extindem cercetarea asupra unor raporturi simple și clare. Putem folosi analogii din psihologie, ba poate chiar din mecanică. Dimpotrivă, stările totale sînt mai greu de analizat. Ele pretind o mai extinsă cunoaștere a întregii istorii a evoluției vieții sufletești a celui în cauză, eventual a epocii și a poporului cărora le aparține, ba chiar și a evoluției spirituale
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
recunoscuți în străinătate. Dar sunt și regrete: n-am reușit să deschid o cafenea, n-am reușit să deschid cinematograful, n-am reușit să fac un site de Internet corect, n-am reușit să terminăm sala, unde lipsesc în continuare mecanica de scenă și luminile realmente profesioniste. Mai sunt multe de făcut... În opinia dumneavoastră, Ateneul va continua aceeași linie a artei alternative, neconvenționale? Credeți că se potrivește această artă Iașului? Nu se știe cine va veni și, bineînțeles, totul va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
în spațiu sub formă de corpuri), la care se adaugă cea de-a treia proprietate și anume: energia potențială care, la rândul ei, poate fi eliberată sau acumulată în funcție de condițiile de mediu. Indiferent sub ce formă s-ar manifesta energia: mecanică, termică, luminoasă, acustică, electrică, magnetică, chimică, singura dimensiune a energiei este intensitatea, funcție de care materia se exprimă și cade sub incidența simțurilor noastre. Cum limitele de exprimare a fiecărei forme de energie sunt extrem de largi, este ușor de înțeles de ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]