2,223 matches
-
ale RMN, decorația este plasată după acestea. Ordinul "Mamă-eroină" este confecționat din pinchbeck (aliaj similar tombacului, format din 83% cupru și 17% zinc). Baza este rotundă, are diametrul de 30 mm, cant convex și raze care pornesc din centrul medaliei. Medalionul este executat în formă de stea pentagonală de aur, fiind înscris în cercul ordinului. Reversul ordinului este neted, are cant convex și o inscripție în formă de cerc cu textul "Приднестровская Молдавская Республика". În mijlocul reversului este gravat numărul decorației. Medalia
Ordinul „Mamă-eroină” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313334_a_314663]
-
d) - și i.; Castelul (d) - și i.; Deschide ușa, creștine (e); În volume: Nu au fost incluse aici o mare parte din articolele care vizau atacul la persoană, cît și, din lipsă de date suficiente, cronicile radiofonice și unele prezentări (medalioane) sau emisiuni televizate.
Grid Modorcea () [Corola-website/Science/313882_a_315211]
-
Nu sunt considerate activități economice: ... a) acordarea de bunuri și/sau servicii în mod gratuit de organizațiile fără scop patrimonial; ... b) livrarea de către organismele de cult religios a următoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulițe și medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activității de cult religios, precum tămâia, lumânările, cu excepția celor decorative și a celor pentru nunți și botezuri. ... ------------ Litera b) a alin. (8) al pct. 3 din
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
de Ion Feran chitorul bisericii 1870 luna noiembrie.” Biserica de lemn este de tip navă, fără turlă, în formă de cruce treflată. Are tencuiala de mortar și contraforți pentru rezistența zidului. Pe pereții exteriori sunt zugrăviți sfinții sub formă de medalioane situate la baza acoperișului. Interiorul bisericii impresionează prin arhitectura specifică și valoarea icoanelor care s-au păstrat foarte bine de-a lungul timpului. Catapeteasma deține centrul atenției prin icoanele împărătești cu inscripții slave și stil pictural mai vechi.
Biserica de lemn din Turtaba () [Corola-website/Science/320461_a_321790]
-
și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată din câteva bârne transversale peste care se ridică crucea și moleniile pictate. Tâmpla păstrează contururile apostolilor pictați în picioare. Profeții au fost pictați în medalioane pe un arc îngust sub boltă. Bolta e pictată din loc în loc cu stele. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite, probabil, într-o fază ulterioară. Interiorul este peste tot acoperit cu blăni verticale de lemn
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
tată a fost ucis într-un atac pus la cale de V.V.Argost. S-a aliat cu Zak pentru a-și lua înapoi regatul. Cu ajutorul familiei Sâmbătă, l-a înfrânt pe Argost, dar acesta și Munya au scăpat cu un medalion sumerian antic care deținea o putere pe care Ulraj o considera prea periculoasă pentru el. În „The Underworld Bride” („Mireasa din lumea de dedesupt”), Regele Ulraj a ajutat familia Sâmbătă când Dua'a a încercat să o ia pe Zon
Lista personajelor din Secretele familiei Sâmbătă () [Corola-website/Science/323908_a_325237]
-
lizibile, una în limba latină și alta în limba română, încadrate în panouri rectangulare (165/135 cm), decorate la partea superioară, în altorelief, cu însemne heraldice (70/50 cm) erodate (istoricii presupunând că este vorba de blazonul domnitorului). Cele două medalioane sunt mărginite lateral de doi pilaștri canelați, pe care se sprijină acolada balustradei. Inscripția în limba română se află pe parapetul nordic și este scrisă cu un amestec de litere latine și chirilice. Ea are următorul cuprins: Acest pod este
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
în mâna stângă Biblia, iar mâna dreaptă este sprijinită pe o colonetă pe care sunt așezate un vraf de documente ce simbolizează libertățile medievale ale sașilor. De unul din documente atârnă sigiliul regal al Ungariei. Pe colonetă este aplicat un medalion circular ce redă simbolic fondarea Sibiului și venirea sașilor; pe medalion sunt reprezentați în basorelief cei doi conducători legendari ai sașilor ce depun jurământul cu săbiile încrucișate. Ea se află pe un soclu din granit, înalt tot de 3,5
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
colonetă pe care sunt așezate un vraf de documente ce simbolizează libertățile medievale ale sașilor. De unul din documente atârnă sigiliul regal al Ungariei. Pe colonetă este aplicat un medalion circular ce redă simbolic fondarea Sibiului și venirea sașilor; pe medalion sunt reprezentați în basorelief cei doi conducători legendari ai sașilor ce depun jurământul cu săbiile încrucișate. Ea se află pe un soclu din granit, înalt tot de 3,5 m. Piedestalul are un plan pătrat, cu două trepte la bază
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
Ea se află pe un soclu din granit, înalt tot de 3,5 m. Piedestalul are un plan pătrat, cu două trepte la bază. Pe soclu se află o inscripție simplă: ""TEUTSCH"". Mai jos, pe fațadele soclului se află patru medalioane de bronz în basorelief cu efigiile a patru colaboratori ai lui Teutsch: episcopul Georg Paul Binder (1784-1867), comitele Konrad Schmidt, consilierul Johann Karl Schuller (1794-1865) și secretarul Franz Gebbel (1835-1877). Cele patru medalioane sunt unite cu un bandou continuu cu
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
jos, pe fațadele soclului se află patru medalioane de bronz în basorelief cu efigiile a patru colaboratori ai lui Teutsch: episcopul Georg Paul Binder (1784-1867), comitele Konrad Schmidt, consilierul Johann Karl Schuller (1794-1865) și secretarul Franz Gebbel (1835-1877). Cele patru medalioane sunt unite cu un bandou continuu cu decorație vegetală în bronz.
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
al cerimii în doua registre longitudinale și alte patru registre transversale, delimitate prin brâie sugerând motivul funiei și ornamente florale, pictate cu roșu, galben și verde. Cadrul pictural al boltei astfel structurate îl compun mai multe scene de forma unor medalioane. În primul medalion, între ghirlande, este reprezentat Dumnezeu -Tatăl („D(omnu)l Tat(ăl)”); celelalte, redau: chipul antropomorf al Soarelui, Maria Orantă, Sf. Împărați Constantin și Elena, încadrând o cruce înaltă, decorată cu motive florale, în fine, reprezentarea antropomorfă a
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
doua registre longitudinale și alte patru registre transversale, delimitate prin brâie sugerând motivul funiei și ornamente florale, pictate cu roșu, galben și verde. Cadrul pictural al boltei astfel structurate îl compun mai multe scene de forma unor medalioane. În primul medalion, între ghirlande, este reprezentat Dumnezeu -Tatăl („D(omnu)l Tat(ăl)”); celelalte, redau: chipul antropomorf al Soarelui, Maria Orantă, Sf. Împărați Constantin și Elena, încadrând o cruce înaltă, decorată cu motive florale, în fine, reprezentarea antropomorfă a Lunii. La capătul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
în toate tâmplele dispunerea personajelor este identică. Exceptând biserica din Desești, celelalte iconostase pictate de Alexandru Ponehalschi, conțin în partea mediană al celui de al doilea registru reprezentarea Maicii Domnului a Întrupării, care-l poartă pe Iisus copil într-un medalion pe piept . La Desești, același spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate tâmplele conțin reprezentările proorocilor pe laturile acestui registru. Desfășurarea iconografică a tuturor iconostaselor lui Alexandru Ponehalschi, prezintă în registrul al treilea scena Deisis și reprezentările celor doisprezece
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
și alte elemente decorative. Centrul bolții este ocupat de patru cercuri, cu imagine principală (Tatăl savaot, Isus Hristos, Maria cu Pruncul, Sf. Ioan, 1780) înconjurate de serafimi. Un chenar de rozete petalate separă registrul mucenicilor, înscriși în arcade, de acela al medalioanelor, cu reprezentări din ciclul hristologic. Un chenar floral, de tradiție brâncovenească, urmărește marginea bolții, acesta, ca și cel mai sus amintit, reluându-se la tâmplă, și la peretele de vest. În partea superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
Nu sunt considerate activități economice: ... a) acordarea de bunuri și/sau servicii în mod gratuit de organizațiile fără scop patrimonial; ... b) livrarea de către organismele de cult religios a următoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulițe și medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activității de cult religios, precum tămâia, lumânările, cu excepția celor decorative și a celor pentru nunți și botezuri. ... ------------ Litera b) a alin. (8) al pct. 3 din
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
Nu sunt considerate activități economice: ... a) acordarea de bunuri și/sau servicii în mod gratuit de organizațiile fără scop patrimonial; ... b) livrarea de către organismele de cult religios a următoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulițe și medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activității de cult religios, precum tămâia, lumânările, cu excepția celor decorative și a celor pentru nunți și botezuri. ... (11) În sensul art. 269 alin. (5) din Codul
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
Nu sunt considerate activități economice: ... a) acordarea de bunuri și/sau servicii în mod gratuit de organizațiile fără scop patrimonial; ... b) livrarea de către organismele de cult religios a următoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulițe și medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activității de cult religios, precum tămâia, lumânările, cu excepția celor decorative și a celor pentru nunți și botezuri. ... (11) În sensul art. 269 alin. (5) din Codul
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]
-
un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50“, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011“, valoarea nominală a monedei „50 BANI“ și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50”, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011”, valoarea nominală a monedei „50 BANI” și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de cult mai vechi. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgoviște. Pe lângă temele religioase tradiționale sunt de remarcat portretele votive ale ctitorilor (Matei Basarab și Doamna Elina), din pronaos, precum și o remarcabilă decorație florală în locurile libere dintre medalioane. Portretul lui Matei Basarab, înfățișat bătrân, cu părul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre. Tot la Mănăstirea Arnota se află și mormântul lui Matei Basarab, precum și cel
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
generale a deținuților politici. Îndată după eliberarea din detenție, la schitul bucureștean Dărvari, își desăvârșeste taina botezului prin mirungere și primirea sfintei împărtășanii. După 1964, la insistențele prietenilor săi C. Noica și Al. Paleologu, reintră în viața literară prin traduceri, medalioane, eseuri, cronici publicate în Secolul 20, Viața Românească, Steaua, Familia, Vatra, Orizont, Echinox, Opinia studențească etc. În urma acestor colaborări, vor rezulta mai multe volume de eseuri și critică literară: "Între viață și cărți" (1976), "Incertitudini literare" (1980, care primește Marele
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
Georgescu, "Ștefan Petică", în „Purtători de flamuri revoluționare”, București, Editura Științifică, 1971, pp. 120-127. PRICOPIE 1938: M. Pricopie, "Noblețea poetului Ștefan Petică", în „Adevărul literar”, 19, nr. 929, 25 sept. 1938, p. 11. RAȘCU 1967: I. M. Rașcu, "Amintiri și medalioane literare", E.P.L., 1967, p. 25, 26, 52, 54, 85. ROBOT 1934: Al. Robot, "Ștefan Petică", în „Rampa”, XVII, nr. 4969, 8 august 1934, p. 1. ROTARU 2006: Ion Rotaru, "O istorie a literaturii de la origini până în prezent, "Editura Dacoromână, București
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
altă reprezentare este cea din colțul hărții stolnicului Constantin Cantacuzino, care a fost redescoperită de consulul român Dimancescu. În cartea "Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia" (1718) a secretarului său Del Chiaro, Brâncoveanu apare alături de cei patru fii, reprezentați în medalioane. Portretul aflat în posesia lui C. Basarab Brâncoveanu a fost descoperit de Iorga cu ocazia unei vizite la castelul din Breaza al urmașului lui Brâncoveanu. Acesta moștenise de la tatăl său reproducerea fotografică a portretului după un manuscris, dar nu i-
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]