2,229 matches
-
a dorit să-l direcționeze pe prinț pe drumul ce ascede către soare. Pe o față a talismanului pot fi observate simbolurile astronomice ale Berbecului și Leului, care sunt cele două semne ale domiciliului soarelui pentru fețele regale... Pe spatele medalionului, este un pătrat sau un tabel numerologic, care este împărțit în șase pătrate, al căror radical este șase ; rădăcina pătrată de șase ori șase, care fac treizeci și șase; numărul fiecărui rând este 111. Consecutiv, produsul net este 666 ; aceste
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
servire se mai toarnă deasupra un sos făcut dintr-un păhărel de vin, un păhărel de țuică, o lingură de bulion și verdeață tocată fin pentru decor. Se servește cu piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi, o țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
condimente, brânză rasă. Peste brânză așezăm felii de bacon sau șunculiță. Deasupra punem ouăle bătute cu smântână și dăm la cuptor timp de 45 - 50 de minute. Se poate servi cu orice fel de salată sau lapte acru și mămăligă. MEDALION DE CĂPRIOARĂ 2 kg. de spate de vită, patru cepe, doi morcovi, două legături de pătrunjel, două bucăți mari de țelină, 1 kg. de ciuperci, 300 gr. de unt, jumătate de litru de vin roșu, sare, piper, usturoi, varză roșie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
legături de pătrunjel, două bucăți mari de țelină, 1 kg. de ciuperci, 300 gr. de unt, jumătate de litru de vin roșu, sare, piper, usturoi, varză roșie, sos de carne de căprioară, sos de smântână. Fasonăm carnea și mușchiulețul, tăiem medalioane pe care le sărăm, condimentăm și le legăm cu ață pe mijloc, apoi le prăjim în unt pe ambele părți. Din restul de carne care rămâne de la fasonare facem o tocăniță scăzută cu ceapă și vin roșu. La urmă, adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
le călim în unt, ceapă tocată fin și puțin usturoi. Țelina o fierbem în apă cu sare, apoi cu mixerul facem un piuré. Varza roșie se taie fideluțe subțiri, apoi se marinează cu sos de căprioară. Punem pe farfurie trei medalioane, lângă ele punem ciuperci, peste care punem câte o pălărie de ciuperci și dăm la cuptorul încins timp de cincisprezece minute, apoi scoatem și turnăm piuré-ul de țelină, salata de varză și câte o roșie umplută cu tocăniță de carne
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Bârladul pe coordonatele spiritualității românești", punctând dezvoltarea social culturală, economică și demografică a așezării. 107 Murgeni Murgeni, contribuție la istoria unei străvechi așezări, 1973, de profesor Ghenuță Coman: se oprește și asupra unor personalități ridicate din Murgeni, cărora le realizează medalioanele: „Ioan I. Răianu, matematician și prieten al lui Aurel Vlaicu, pe care l-a ajutat... cu inima ca și cu o substanțială cotă la plata motorului de avion" (p. 140); Nicolae I. Profiri, academician, om de știință; Ion Juvara, mare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Saidacar, până luni 7 noiembrie 1949, când apare primul număr al ziarului Steagul roșu, organ al Comitetului județean Tutova al P.M.R. și al Comitetului provizoriu a județului Tutova. * La 20 martie 1949, în numărul 168, Păreri tutov ene publică un medalion comemorativ la 2 ani de la moartea ziaristului Ion Palodă (dr. Weinfeld), dar și articolul „Cazul Hitler - panageric - preluat din ziarul Desrobirea din Galați - 13 mai 1945. Referindu‐se la cursivul „Cazul Hitler - panageric” ziarul conchide: „Departe de a avea existența
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
el o candelă din noaptea Crăciunului pe zăpa dă, o virginitate de naștere din nou, și trezește o aromă de zambilă din noaptea de Paști, o transfigurare de Învier e. Mă farmecă și mă obsedează, bătu‐l‐ar norocul! (Din „Medalion: poetul G. Tutoveanu”, de Tudor Arghezi (Păstorul Tutovei, octombrie - noiembrie 1942). * Dar iată și sonetul dedicat de G. Tutoveanu Eugeniei, celei de a doua sale soții: ...S‐ ascult cum pleacă un vultur obosit Zburând încet din cuibu‐i părăsit, Că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prietenului său G. Tutoveanu: ...„La Bârlad, în august 1959. 157 Pelerinaj cu George Constandache la mormântul lui George Tutoveanu din deal. Emoția ucenicilor la cripta învățătorului lor. Lespedea funerară pusă din grija celei de‐a doua soții: profesoara Eugenia Tutoveanu. Medalionul unei figuri de om bătrân, în locul imaginii de pură tinereță ce t rebuia să rămână. Versurile bine alese evocă dragostea poetului p entru pământul Moldovei în care s‐ a regăsit în viață și în moarte!” * Deasupra tuturor, George Tutoveanu a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se‐ ntinde geana. / Nu‐l mai chinuiți pe Dej / Noi în luptă suntem treji!” Șade sus, la „H în sus, / Gheorghe în cătușe pus. / Și în loc să‐i dea mâncare / Varsă apa din căldare, / Să nu aibă aciuare... Surprinde că în medalionul Adrian Beldeanu din Monografia Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, 1971, nu se arată că acesta a colaborat intens între anii 1949 - 1958 cu versuri și proză la ziarul Steagul Roșu Bârlad, deși preze nța lui a fost mult mai evidentă decât
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la tradițiile publicistice ale vechii Academii bârlădene. Urmare, revista a cuprins rubrici și titulaturi diverse: restituiri sentimentale, Pro pământurile românești furate, Limba română, Debuturi, Cronica literară, Școala românească, Ineditul de lângă noi etc., aspirând astfel spre marile reviste culturale, comentarii, poezii, medalioane, proză etc., promovând consa‐ crații, încurajând debutanții. După cele trei numere, numărul patru al revistei a fost redactat de noul colectiv redacțional, o contribuție activă având‐ o Simion Bogdănescu, Serghei Coloșenco, Eugen Ghiga, Fănică Ursu. Numărul omagia aniversarea a 80
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bârlădeană '96" de Nicoleta Arnăutu; dar și rubrici tot atât de căutate: eveniment numismatic (de N. Mitu), Clepsidră și statornicii (de Gh. A.M. Ciobanu), Liceul a murit Colegiul trăiește o cronică incompletă de P. Rof, in memoriam pentru Valentin Silvestru, apariții editoriale, medalion (Bogdan Eugen I. Abunel de Traian Nicola), calendar tutovean, Editura Humanitas prezentată de C. Teodorescu. * Bârladul săptămânal de opinie, informație și cultură fondat în 1887, Fundația Culturală „Dr. C. Teodorescu”, redacția în Bârlad, strada 1 Decembrie nr.12, director dr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ar mai face serviciul anunțat. Păcat că librăria a ajuns pe post de papetărie ori auxiliar al textilelor cu câteva cărți scoase de la vitrină și îngrămădite în rafturi dosnice, departe de ochii cititorilor. Din Bârladul nr.187 deosebim pagina „Actualitatea”, medalion Gh. Ghibănescu (1864 1936), „Memorii și poeticitatea acuarelei în artă” - cu referiri la expoziția Vioricăi Toporaș de la Bârlad, pagini cu Diverse etc. Buletinul Comunal Buletinul Comunal, Primăria orașului Bârlad. Apare în 1931. * Buletinul Oficial al Județului Tutova Buletinul Oficial al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
răzbunări! Eu prețuiesc viața prin binele pe care‐l pot face, prin adevărul pe care‐ l pot spune”. Alexandru Vlahuță - prieten și îndrumător (la 110 ani de la naștere) de Constantin Parfene, în Vremea nouă Vaslui, din 5 septembrie 1968. * În medalionul dedicat lui Al. Vlahuță din Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, 1979, corect ar fi fost dacă autorul, F.F., en umerând periodicele la care a colaborat bârlădeanul ar fi amintit ș i despre activitatea 296 lui la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ani. Toți s‐au 305 mirat că așa de tânăr stingându‐se, a rămas cu o valoroasă operă în patrimoniul național”... G.G. Ursu din „Jurnal literar” ‐ Bârladul odinioară și astăzi. În Vremea nouă Vaslui, nr.110/28 iunie 1968. Vezi „Medalion. Un folclorist pasionat: Tudor Pamile ” de Constantin Parfene. * Părintele econ. Petru G. Savin din Jorăști - Covurlui n‐a fost numai conducătorul publicației Doina. Alături de alți entuziaști Petru G. Savin a făcut parte din comitetul de conducere a publicației Tudor Pamile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
membru în primul ei comitet, unul dintre istoricii de bază ai acestei societăți de breaslă scriitoricească (vezi bibliografia). El a colaborat intens nu n umai la Documente răzășești, Răzeșul, ci și la Viitorul și Veacul nostru. *Despre Virgil Caraivan vezi „Medalion - Sensul pilduitor al unei strădanii” de Constantin Parfene în Vremea nouă Vaslui, nr. 88 din 2 iunie 1968. * 309 Debuturi și tradiții Debuturi și tradiții a fost revista Liceului nr. 2 din Bârlad - apărută în anii 1970 și 1971, sub
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dan Ravaru, „Movilele și rolul lor în peisajul geografic al Depresiunii Elanul" de prof. Teodor Hardon, „Descrieri inedite ale bisericilor fostului județ Vaslui din 1894" și „O vidomastie inedită cu slujitorii bisericilor din județul Fălciu la 1840" de Costin Clit; medalioane ale unor personalități: „Costachi Calligari (1852 3 ianuarie 1888)" de Costin Clit, „Prof. Colea Damian Gheorghe" de Dumitru Bahrim, „N.C. Bejenaru" și „învățătorul Vasile Alexa (1861-1928)" de Ion Diaconu, a merituosului arheolog Ghenuță Coman, reliefată cu ocazia organizării simpozionului științific
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de prof. Laurențiu Chiriac și alți publiciști, a titlului cu nuanță de regret și durere „A plecat Horia Stamatin" din Bogdănești Vaslui, „Familia Talpeșfamilie de ctitori", „Profesorul Nicolae Bălan la 70 de ani" de prof. D. Apostolache; alt gen de medalioane care aduc sufletului și inimii de român ctitoriile locurilor și evoluția lor„Mănăstirea Moreni", „Schitul Mera", „Satul și parohia Corlătești", „Mănăstirea Dimitrie Cantemir", „Schitul Cruceanu", „Biserica din satul Sărățenii de Jos, comuna Murgeni", „Schitul Pârvești", „Vechea parohie Borodești", „Schitul din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a avut loc și o sesiune de comunicări pe teme de arheologie, istorie și cultură, dar și o ședință lărgită a cenaclului literar „Ion Iancu Lefter", cu participarea și a notabilităților din județ, lansări de volume literare cum ar fi medalionul „Ion Mâcnea Vetrișanu", autor și al volumului „Un veac într-un vis", apărut la Ed. Junimea, Iași, 2005; „Stoișești străveche vatră de civilizație"; prezentări de acte vechi, multe inedite, despre așezări sătești, așezăminte de cult și de cultură, acte de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ajutat pe copiii nevoiași, a iubit țărănimea și pe foștii lui elevi, care l‐au iubit sincer și au avut ce învăța de la el...” Ion Șușnea, din„Profesorul Petre Todicescu - Bârladul odinioară și astăzi.” Alte detalii a se vedea la medalioanele referitoare la revistele Făclia (Liceul pedagogic) și Tribuna pedagogică. * 358 Justiția Tutovei Justiția Tutovei, revistă de drept, destinată activității instanțelor judecătorești, din Județul Tutova, anul I, nr. 1 - ianuarie 1935, apare lunar sub direcțiunea domnului Octavian Tănăsescu, președinte supra‐numerar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
realizată de bârlădeni, dar nu numai de ei, utilă medicilor și cititori lor în general, din întreaga România. Un mare merit are familia Nicu Botezatu, fiul fostului meu coleg Alexandru Botezatu - Bârlad. A se vedea și finalul de text la medalionul „Însemnări medicale” - partea referitoare la omul și opera N.C. Paule scu. * 382 Pagini medicale bârlădene Comparată cu „Stejarul de la Bârlad la 100 de apariții” (prof.dr. Jecu Avram, Timișoara, „Pagini medicale bârlădene” purtând sigla „Academiei Bârlădene”, creditată pe mai departe de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de viță veche și european, cu semnăturile Ștefan Andronache, Tase Dănăilă, Dan Mazilu, Eleonora Stamate, Ioachim Lazăr, Nicolae Secăliș înseamnă selecție și maturitate în stabilirea și selectarea unei unei tematici mereu de mare actualitate, ceea ce nu e la îndemâna oricărei publicații. Medalionul “C.D.Zeletin” - cu “Nu-i mai ajunge sufletului” este un benefic îndemn de a parcurge conținutul volumului, ceea ce nu prea mai fac revistele, fie și cu scriitori de notorietate. Surpriză plăcută pentru subsemnatul de a întîlni înserată la un loc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1968; E. M. Forster, Aspecte ale romanului, postfața trad., București, 1968; James Baldwin, Din sălbăticie, București, 1971 (în colaborare cu Corina Cristea); Cinci povești cu cowboy, îngr. și pref. trad., București, 1972 (în colaborare cu Gabriel Pleșea). Repere bibliografice: Paul Georgescu, Medalion: Petru Popescu, VR, 1965, 9; Gelu Ionescu, Petru Popescu, AFT, 1966, 10; Valeriu Cristea, „Zeu printre blocuri”, VR, 1967, 1; Valeriu Cristea, „Moartea din fereastră”, AFT, 1968, 1; Nicolae Manolescu, Petru Popescu, AFT, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Moartea din fereastră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
preexistent (programul de școală, muncă, efort fizic),asistență psihologică a subiectului și a familiei,adrese de instituții și nume de persoane ce fac parte din echipa de îngrijire și la care poate apela,înzestrarea cu mijloace de identificare (carduri, legitimații, medalioane, brățări). Eficiența programelor educaționale depinde de experiența profesioniștilor, dar și de resursele materiale necesare unui asfel de demers: materiale video, scrise, activități practice, comunicare desăvârșită între echipă și asociațiile persoanelor cu DZ, tabere cu profil educațional. Pacienții cu DZ de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
apud Ion Filipciuc). În ce privește seria Torouțiu a "Convorbirilor", între scriitorii tineri și bătrîni, cum spune poetul bucovinean, cărora le-a deschis paginile, s-au aflat, între alții, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica. Primii doi sînt prezenți și într-un medalion al convorbiriștilor publicat într-un număr din 1938. Pe regretatul profesor Al. Husar l-am aflat semnînd curent în seria Torouțiu, fapt pe care i l-am semnalat. A confirmat și, îmi amintesc cu emoție ce mi-a spus, la
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]