3,292 matches
-
între colegi, deci armonie. Importanța și rolul mass-media în societatea actuală în societatea actuală, mass-media joacă un rol crucial în viața socială, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescândă și indispensabilă, cu o influență puternică asupra segmentelor societății. Produsele mediatice sunt fabricate și multiplicate după principiul bandei rulante, fiind privite ca un bun comercial. Pe de altă parte, acestea au un caracter perisabil din cauza nevoii permanente a auditoriului de a consuma ceva nou, îmbunătățit și frumos "ambalat", dar și de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
De aceea, această funcție poartă și numele de integrare socială. Nivelul la care acționează mijloacele media poate fi unul local, național sau global. însă, indiferent de diferența dintre receptori Înaționalitate, religie sau cultură), aceștia au în comun consumul aceluiași produs mediatic, bazat pe proximitatea informațională. 3.Funcția educativ- culturală Mass-media au preluat din rolul social al familiei și al instituțiilor de învățământ în procesul de educare a copiilor. Ele transmit valori și modele culturale ale societății și au un rol important
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
special, tinerii, încă de la vârste fragede, au tendința să imite diferite personaje din filme, desene animate sau să adopte comportamentul anumitor personalități, vedete pe care ajung să îi idolatrizeze. Prezența constantă a acestor falși eroi sau false vedete în lumea mediatică duce la comportamentul de imitare, din dorința de a ajunge ca ei, de a fi faimoși sau de a ajunge în centrul atenției. Mass-media vin cu contraargumentul ca aceste modele antisociale sunt prezentate ca exemple negative și că ele reflectă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
pe o modalitate de petrecere a timpului liber, de relaxare. Bertrand observă că mijloacele media "stimulează Îemoțiile sau intelectul) și tot ele calmează Îprin distracție sau catharsis)." 5. Funcția de vorbire și de limbaj ale mass-media Supuși în permanență mesajelor mediatice, copiii tind să împrumute cuvinte sau sintagme din limbajul mediatic în comunicarea interpersonală. Consumul produselor mediatice influențează atât limbajul, cât și vocabularul nostru. Astfel, ele creează noi termeni, expresii, arhetipuri și extind înțelesurile unor termeni deja existenți sau substituie noi
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
Bertrand observă că mijloacele media "stimulează Îemoțiile sau intelectul) și tot ele calmează Îprin distracție sau catharsis)." 5. Funcția de vorbire și de limbaj ale mass-media Supuși în permanență mesajelor mediatice, copiii tind să împrumute cuvinte sau sintagme din limbajul mediatic în comunicarea interpersonală. Consumul produselor mediatice influențează atât limbajul, cât și vocabularul nostru. Astfel, ele creează noi termeni, expresii, arhetipuri și extind înțelesurile unor termeni deja existenți sau substituie noi înțelesuri. în timp, ele ajung să construiască un vocabular simbolic
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
Îemoțiile sau intelectul) și tot ele calmează Îprin distracție sau catharsis)." 5. Funcția de vorbire și de limbaj ale mass-media Supuși în permanență mesajelor mediatice, copiii tind să împrumute cuvinte sau sintagme din limbajul mediatic în comunicarea interpersonală. Consumul produselor mediatice influențează atât limbajul, cât și vocabularul nostru. Astfel, ele creează noi termeni, expresii, arhetipuri și extind înțelesurile unor termeni deja existenți sau substituie noi înțelesuri. în timp, ele ajung să construiască un vocabular simbolic. Influența internetului asupra comunicării elevilor în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
sau barbarie. în paralel, ia naștere în 1957 Internaționala situaționistă care repune în cauză formele tradiționale de expresie politică; ieșită din avangărzile literare, ea cheamă la o critică a vieții cotidiene, inspirată îndeosebi din filosoful marxist Henri Lefebvre. înțelegând mizele mediatice, situaționiștii atrag atenția asupra lor prin diverse scandaluri. Iar principalii lor teoreticieni, Guy Debord - Societatea spectacolului (1967) - și Raoul Vaneigem - Tratat despre regulile de bună purtare ale tinerei generații (1967) - se bucură de un larg ecou în mediile studențești. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
democratizare sub președinția lui Boris Elțîn între 1991 și 1999, succesorul său Vladimir Putin a instaurat o „guvernare tare” care se bazează pe fostele cadre ale KGB și are tendința de a controla și monopoliza toate puterile - politice, economice și mediatice. Comunismul menținut în Europa de Vest Prăbușirea sistemului sovietic a lovit din plin comunismul vest-european și i-a accelerat declinul, ce pare ireversibil. Ca să supraviețuiască, aceste PC au urmat diferite logice de adaptare. în varianta lor tradiționalistă, PC se vor revoluționare, muncitorești
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fel, dezvoltarea managementului intercultural al Întreprinderilor și proiectelor a Însemnat, În fapt și la nivelul practicilor curente, sfârșitul concepției uniforme asupra sistemelor și organizațiilor economice atât În Nord, cât și În Sud (Garnier și Robert, coordonatori, 2002), de unde și succesul mediatic al formulei „Franța profundă” În viața politică franceză. Orice transpunere este Însoțită de reinterpretări locale din partea actorilor. Mecanismul de reapropriere modifică, la modul cel mai profund, efectele scontate de către experți. În țările din Sud, ceea ce a fost, cel mai adesea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane care s-ar fi putut apleca asupra acestui obiect de studiu (ca etnologia, antropologia sau sociologia) par să neglijeze chestiunea. Marile tratate ale acestor discipline cel mult citează cuvântul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
produce un discurs „vag”, și a eufemismului, pe care Îl putem defini drept un „procedeu prin care Îndulcim exprimarea unei idei brutale sau prea amare” (Morier, 1989, pp. 167-168). Estomparea creează un climat eufemistic care face posibilă instrumentalizarea politică și mediatică. Așadar, termenul poate, În același timp și În funcție de caz, să servească la dramatizarea unor simple acte de impolitețe (proastă creștere) și la negarea gravității unor comportamente care constituie infracțiuni relativ grave (aprinderea conținutului pubelelor, cererea de a ți se livra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
permite multor minorități să-și creeze o identitate și, mai ales, s-o Împărtășească și altora, diferiți, dar capabili să simtă aceleași emoții. Influențele se propagă cu atât mai mult cu cât se dezvoltă mijloacele tehnice de difuzare și cultura mediatică. De aceea rock-ul este În același timp o muzică minoritară și una de masă. Ea relevă proprietatea pe care o au indivizii și grupurile de a-și Însuși un „obiect” cotidian, produs al unei industrii, pentru a face din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le lipsește cel mai mult acestor industrii: idei. Aceste spații de disidență implică o atitudine de opoziție față de cultura comunicării de masă, de rezistență În fața modelării mentale prin publicitate. Ceea ce se valorizează prin această atitudine nu este conformitatea cu imaginea mediatică, cu grupul sau cu societatea, ci mai curând diferențierea, opoziția față de dominația lor. Asistăm astfel la o răsturnare a perspectivei. Dezirabilul a trecut de partea minoritarului, a deviantului, a nonconformului, a conflictualului. Această structură de comportament circumscrie zona de naștere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1988, pp. 122-151). De asemenea, o semantică istorică comparativă ar trebui să studieze avatarurile termenilor racism și racialism În literatura savantă anglo-saxonă din domeniu (Miles, 1989, pp. 42-50; Fredrickson, 2003, pp. 169-189). Astăzi se vorbește adesea, În limbajul politico-militant și mediatic, despre „rasismul anti-imigranți”. Însă „imigranții” nu pot alcătui o rasă și cererea de expulzare a acestora nu face decât rareori apel la teza inegalității, bazându-se mai curând pe axioma incompatibilității culturale sau pe postulatul diferențelor mentale ireconciliabile, pe fondul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puțin implicite cu valori și norme individualiste și meritocratice, prin care societatea americană se autocelebrează. Pentru a recurge la o celebră maximă leninistă, am putea spune că rasismul, alungat pe ușa din față (cea a legislației anti-discriminatorii și a denunțării mediatice), se Întoarce pe fereastră, pe furiș, adesea sub o formă de nerecunoscut. Recunoașterea unui eșec al antirasismului constituie așadar o presupoziție comună „teoriei” „rasismului instituțional” și celei a „rasismului simbolic”, ale căror problematici, instrumente de analiză și, mai ales, perspective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Différence anthropologique. Essai sur les rapports de la nature et de l’artifice, Paris, Aubier Montaigne. Φ ANTIRASISM, Diferență (dreptul la Î), Excludere, RASISM Rasismtc "Rasism" Ceea ce numim prin convenție „rasism” n-a Încetat, În ciuda banalizării termenului din cauza suprautilizării politice și mediatice, să pună probleme de definire. Simultan, cuvântul a devenit o insultă În limbajul obișnuit („rasist mizerabil!”). Este important așadar, pentru specialiștii și oamenii de știință care recurg la acest termen, să-i dea un conținut conceptual, fără pretenția unei definiții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o insuficiență programatică a „cadrelor“ partidului unic, selectate din toate categoriile sociale pe criterii de obediență și supunere. Foștii uteciști au case de discuri ce editează hituri răsuflate Showbiz-ul românesc este plin de foști uteciști, PROcopsiți în anii dezmățului mediatic. Au case de discuri ce editează hituri răsuflate, case de filme închiriate producătorilor străini, cu personal & pat incluse în prețul infim, posturi TV ce difuzează de sute de ori aceleași filme inepte, companii de producție ce dau atâtea rateuri, încât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
promisiuni cu impact social uriaș precum cea privind mărirea pensiilor, liberalii ar avea toate instrumentele de care să se folosească în momentul plecării: prezentânduțși cu surle și trâmbițe realizările și intențiile bune, P.N.L. va avea atât grija, cât și forța mediatică de a indica hotărât spre cei care au periclitat soarta României pe plan extern (euroalegerile) și a românilor pe plan intern (bugetul plus pensiile). Evident, P.S.D.țul știe că astfel, în loc să iasă bine în urma moțiunii, are șanse mari să ajungă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
ar continua să vorbească așa cum numai el o face, am rămâne uluiți să constatăm că sunetele produse de domnia sa nu au ecou. Poate doar în felul ăsta ne-am lămuri, odată pentru totdeauna, că televizualul nu a construit un monstru mediatic, ci i-a dat aripi de vultur unui fluture de făină. PALINDROMAN Serban FOARȚ| Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) — Ce urmăream cu grecitatea, așadar... Simplu ca bună ziua: un palindrom grecesc. Un palindrom grecesc perfect. De fapt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de sindromul aterizării. P.S. Mi-a plăcut faza cu colegul - ceapă roșie, ce îmbucă neaoș la birou. Vivat UE! Mirel 27 februarie 2006 Știind că ești plecat la mare distanță și că nu ai avut ocazia să urmărești acest eveniment mediatic valah (dacă ai fi fost în Bucarest tot nu l-ai fi urmărit), mă voi referi la el pe această jumătate de coală A4. Preselecția valahă a Eurovision 06. „Cine ne va reprezenta la Atena“ (după cum ne-au bombardat prezentatorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
în plombatul lacustrelor noastre străzi. Vina este doar a noastră și se adaugă celorlaltor multe defecte pe care le avem și pe care știm atât de bine să le disecăm în reviste fine și marginale. De vină este și invazia mediatică de tip vestic, care ne face să oftăm zilnic după binefacerile mărunte ale civilizației vestice. Țăranii lui Preda nu aveau televizor în casă, pentru a se compara cu fermierii americani. Pentru a avea străzi bune, trotuare funcționale e nevoie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
a fi prins niște locuri periferice și la mare distanță de scenă (greșeală pe care n-am să o mai fac), ropotele de aplauze care distrugeau fluența replicilor etc. Cum orașul este mic, piesele de teatru sunt (și) niște evenimente mediatice. E preferabil ca lumea să te vadă, iar pentru aceasta cel mai bine este să intri în sală printre ultimii, pentru ca toată lumea bună (cuminte), așezată să se poată zgâi la tine. „Uite-l și pă băiatul profesoarei de engleză cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
structuri discursive la care enunțătorul apelează cu intenția, implicită sau explicită, de a instrui, de a transmite cunoștințe prin care să modifice statutul destinatarului în ceea ce privește credințele, atitudinile, comportamentul, acțiunile. Situațiile discursive în care se insinuează didacticismul sînt variate, de la discursul mediatic, atunci cînd modurile descriptiv și narativ glisează spre explicativ, la anumite categorii literare (literatura pentru copii), pînă la contexte cotidiene. În a n a l I z a d i s c u r s u l u i, stabilirea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de discurs raportat explică în mare parte strategiile folosite de vorbitor, care acționează, în consecință, nu în totală libertate, ci răspunzînd unor constrîngeri; astfel, discursul raportat nu va fi folosit nici în același mod, nici în aceeași măsură în discursul mediatic și discursul literar, într-un discurs formal și unul informal, într-un discurs scris și un discurs oral. Tipurile de discurs raportat recunoscute în mod tradițional (direct/indirect/ indirect liber) au fost astfel reevaluate, fiind înțelese ca forme independente și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
verbale impersonale; 3) nominalitatea, constînd în predominanața numelor substantive (abstracte); 4) determinare nominală frecventă (prin intermediul adjectivelor, în special); 5) terminologie nespecifică; 6) prezența clișeelor și a sloganurilor; 7) opacitate referențială; 8) ritualizarea limbajului. Dar caracteristica de bază a discursului politic, mediatic, administrativ, birocratic constă în repetitivitatea faptelor de limbă, fenomen pe care a n a l i z a d i s c u r s u l u i îl poate cuantifica în vederea stabilirii strategiilor discursive specifice. Exemplu: Tovarăși savanți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]