4,239 matches
-
lăsat Dumnezeu pe pământ Fiu al Luminii, lanț veșnic să fie Legătură divină-ntre om și pământ Lăsat să fie, de-apururi moștenire. Iar ciuma pământului, coloni și păgîni Născuți din colb de copite Să-și vadă de drum, pe alte meleaguri În eterna pustie. Referință Bibliografică: Dezrobirea Geto-Daciei / Aron Sandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aron Sandru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
câțiva pași cu sulița în piept, apoi își aruncă privirea de foc către o fereastră și șopti: - Iubito, ia micul prinț și fugi la castel! Salvează-l! Căzu apoi într-o baltă de sânge și se stinse părăsind pentru totdeauna meleagurile pe care trăise, luptase pentru apărarea neamului creștinesc și iubise cu patimă o făptură din altă lume. Paloș se trezise dintr-odată într-o existență ce părea veșnică, dar care ca orice început are și un sfârșit, uneori tragic. S-
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
străbunii să se răcorească În grădină, la umbra deasă a *nucilor Să-și poarte duhul, să ne amintească: Omul pe acest pământ este trecător! Refren Revin străbunii să-și vadă nepoții Dacă trăiesc acasă ori îi duce viața Departe de meleag, spre taina nopții Ori spre răsărit să-nceapă dimineața. Refren Sfinții neamului, adormiți întru Hristos Care ne veghează cu sacră dăruire Din cerul lor, revin aici, în neamul păcătos Să ne rugăm cu toții pentru mântuire! Refren *frunzele de nuc simbolizează
MOȘII DE VARĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373177_a_374506]
-
populație a României este alcătuită din două părți distincte: cetățenii, adică românii conștienți de responsabilități (față de țară și generațiile următoare) poate într-o mai mare măsură decât de propriile lor drepturi (ăștia sunt adevărații creștini), și simplii locuitori pe aceste meleaguri, respectiv aceia care nu vor să știe decât de drepturile lor, deseori drepturi necuvenite (ex. ajutoare sociale nemeritate și pensii procurate pe căi dubioase), care realmente își vând votul sau atomul de putere cetățenească pe un blid de linte și
ESENŢA POLITRUCIANISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373243_a_374572]
-
poate face concurență unor biblioteci din țară și nu numai, conținând cărți nespus de valoroase. Câmpul Românesc mai dispune de un muzeu etnografic cu exponate și gravuri vechi, care vin să confirme încă o dată istoria existenței neamului românesc pe aceste meleaguri. Domnul Dumitru Răchitan, președintele Asociației Românilor din Hamilton ne povestește:- “ Săptămâna Culturală a Câmpului Românesc a început cu mulți ani în urmă din nevoia de a promova valorile românești ale emigrației. Dorința inițiatorilor a fost că românii de pretutindeni să
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
fiecare din cei care veneau să petreacă toată săptămâna la Câmpul Românesc era o vacanță de vis și o baie de romanism. Aici participanții se regaseau în mediul în care își petrecuseră o parte din viață trăită la baștina, pe meleagul natal.. După 1990, odată cu deschiderea granițelor , la Săptămâna Culturală au început să participe și personalități din România și mai tarziu din Basarabia (Republică Moldova). În prezent Săptămâna Culturală de la Câmpul Românesc continuă să atragă noi participanți. Acest eveniment îmbină foarte
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
se considerau pe ei și viitorul lor legate de România, în a cărei limba și în ale cărei școli se formaseră. Ei se identificau pe deplin cu cultura țării lor natale, întrucat legătură cu viața evreiască, specifică evreilor de pe alte meleaguri, din estul Europei, slăbise încă de pe vremea generației părinților lor. Printre studenți se conturau două curente bine definite. Pe de o parte sioniștii, care aveau o organizație culturală separată, din care s-a născut un curent activ al sionismului general
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
ciocnit păhărelele și veselia a pus stăpânire pe întreaga adunare. Făcând poze după poze, am remarcat prezența altor oaspeți, care veniseră înaintea noastră sau după noi, astfel că se bucura întreaga curte de prezența a numeroase persoane venite de pe felurite meleaguri ale patriei, de la Constanța și până la Cluj, de la Craiova și până la Iași, dornice să se cunoască, să se revadă și să comunice. Printre aceștia am recunoscut pe domnii Vasile Sfarghie, Tudoreanu Simion și Victor Munteanu - șeful Muzeului Etnografic de la Iași
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
al omenirii...Plecasem pe coastă la marginea orașului, ne stânsesem într-un cimitir și ne chioram toată ziulica la crucile morților, le citeam epitafurile și ne amuzam... Popescu ăsta se împrietenise cu paraclisierul, unul Șmith, un neamț rămas pe acele meleaguri, care-l ținea pe mâncare să-i tragă clopotele eliberatorului omenirii.. Imi mai aducea și mie ce-i rămânea lui și ne suiam în clopotniță și ne agățam de funiile alea lungi și băteam cu o poftă îndrăcită clopotele, acolo
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
Victor Hugo, cel care l-a plăsmuit, știa bine că inima nu-i supusă pe deplin rațiunii. De “suferința” asta sunt atins și eu. Am întâlnit cu vreo paisprezece ani în urmă niște basarabeni frumoși în spirit căutându-și pe meleagurile mele partea de zestre românească pierdută. Și au găsit ei de cuviință că în sat nu poți sta de vorbă despre asta decât cu preotul sau învățătorul - învățătorul, numai dacă e unul dintre acei în care mai pâlpâie lumina aprinsă
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
și mi s-au părut contradictorii și uneori partizane. Mult prea partizane. Evident de subiective, aș zice. Din vorbă în vorbă am ajuns la problema sprijinului pentru cultură și la faptul că parlamentarii nativi ai județului nostru, aleși pe alte meleaguri ale țării, nu susțin suficient actul cultural al județului, ziarele , teatrul, arta, creația tradițională ș.a.m.d. -Uite, de exemplu, zice el, Dințosu’. Păi, ce-a făcut ipochimenul ăsta pachiderm pentru noi, dragă?! Îți spun eu sincer: nimic. Așa să
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
el se acoperă cu un coviltir de rogojină, fixat pe carâmbi. Unii săteni își iau la câmp și vaca de lapte, legată cu lanț de șușlețul din spatele carului. Secerișul grâului este cea mai grea muncă a câmpului pentru oamenii acestor meleaguri. Secerătorii înaintează în rând, aplecați înainte, tăind cu secera paiele de grâu în mănuchiuri pe care le așează în grămezi egale. Revenirea la poziția verticală le produce acestora dureri mari de șale și chiar cei tineri, după o zi de
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMȘA, PREȘEDINTE ASOCIAȚIA FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Plecând de la premisa celor trei brand-uri și cum presa reflectă cel
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMȘA, PREȘEDINTE ASOCIAȚIA FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Plecând de la premisa celor trei brand-uri și cum presa reflectă cel mai bine nivelul de evoluție al unei țări, eventual al unui popor, ca
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
unui popor, ca parte din domeniu, în urmă cu ceva timp, noi, cei de la Trustul de Presă REALITATEA- campioana presei românești de provincie, pe care-l conduc de 16 ani, ne-am gîndit să constituim Asociația ’’Fiii Galațiului de pe alte meleaguri’’, în care să cuprindem pe toți cei născuți în județul nostru și care acum viețuiesc în diferite colțuri ale lumii, cu toții personalități certe. Vă mai mărturisesc că dorim să-i scoatem din jobenul vrerii noastre pe cei mai de notorietate
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
foarte multe ori prinși în vârtejul timpului, uităm de valorile contemporane, cărora nu le adresăm respectul și onoarea cuvenită. Iată de ce în toamna lui 2011, când un grup de gălățeni entuziaști a luat inițiativa creării Asociației FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI, al cărui președinte executiv sunt, tocmai de la acest deziderat am plecat. Vrem să arătăm opiniei publice, contemporanilor de pe mapamond, dar în special tinerilor, că din județul Galați s-au ridicat personalități certe ale culturii, științei, artei, sportului, pe care merită
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
publice, contemporanilor de pe mapamond, dar în special tinerilor, că din județul Galați s-au ridicat personalități certe ale culturii, științei, artei, sportului, pe care merită să-i cinstim și care la rândul Domniilor Lor, pot fi ambasadori perfecți și doriți ai meleagurilor natale în lume. Sunt repere morale și sociale, răspândite în toate colțurile globului. Prin tot ce întreprind diurn ei ne lasă o bogată moștenire, anume neamul, țara și credința în Dumnezeu. Orașul Tg.Bujor, la inițiativa noastră, a acordat primele
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
REALITATEA Galați și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol. Referință Bibliografică: FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de Prof. univ. Asoc. Pompiliu COMȘA, președinte Asociația FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2023, Anul VI, 15 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol. Referință Bibliografică: FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de Prof. univ. Asoc. Pompiliu COMȘA, președinte Asociația FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2023, Anul VI, 15 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
firesc - ca într-un ancestral Înșir-te, mărgărite..., îi vin ca o mănușă autorului și sensibilității sale extraordinare, dar și locurilor în chestiune în care există acest popor. Trecerea în revistă, în atât de puține pagini, a minunățiilor presărate pe meleagurile scumpe inimii lui/noastre, radiografierea cu raze de suflet a locurilor și oamenilor, observarea dictonului care spune că trebuie să vedem întotdeauna partea plină a paharului, are darul de a face ca fiecare să se regăsească, mai mult sau mai
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
faze de evoluție urmează în viața lui Săndel Dumitru, care a trecut de la specialist în căi ferate la specialist în Drept, de la un pasionat de istorie, cu titlu de amator, la statutul de profesionist al istoriei - cel puțin a istoriei meleagurilor danubiene, de la statutul de cititor fervent la cel de scriitor pătimaș, dar cu rațiunea întreagă, aplecat asupra documentelor, de la un iubitor de frumos la un estetician literar al frumosului. Imprevizibil și impredictibil, autorul scormonitor prin cotloanele minții, dar și ale
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
de rău că nu știu engleză. ^’No englisă’ & și îmi este ... XIV. UN OM CU SUFLET MARE, de Ionel Cadăr, publicat în Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016. UN OM CU SUFLET MARE Teodor Fărcuța născut în 1956 pe meleagurile satului Calea Mare, cătun Barcuri, comuna Lăzăreni, dintr-o familie săracă dar cu credința în Dumnezeu, este acest om. Prin anii 1970-1980,pe vremea comunismului mai tînărul Fărcuța punea la îndoială credință oamenilor în Dumnezeu. După revoluția din decembrie 1989
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
de construire a unei biserici ortodocse în satul său natal Calea Mare. Frumoasă și înălțătoare această inițiativă mai cu seamă că a fost luată pe cont propriu. Citește mai mult UN OM CU SUFLET MARETeodor Fărcuța născut în 1956 pe meleagurile satului Calea Mare, cătun Barcuri, comuna Lăzăreni, dintr-o familie săracă dar cu credința în Dumnezeu, este acest om. Prin anii 1970-1980,pe vremea comunismului mai tînărul Fărcuța punea la îndoială credință oamenilor în Dumnezeu. După revoluția din decembrie 1989
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
Ștefan cel Mare, relevând faptul că aceasta a reprezentat „un moment de cutremurare a conștiinței naționale” la toți românii, atât din vechea Țară, cât și din Transilvania, Bucovina și Basarabia. Legăturile savantului cu Transilvania sunt multiple și permanente. El străbate meleagurile românești de peste Carpați nu numai pentru a descoperi și fructifica noi izvoare privind continuitatea noastră istorică, existențială în acest spațiu geografic, ci, mai ales, pentru a sprijini și încuraja mișcarea națională în lupta împotriva asupririi, pentru eliberare și unitate politică
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Aș fi golit cum știu doar eu Cu patima-nsetatului Cupa ce poartă-n ascuns Aurul cernut de curcubeu Parfumul lor mi-ar fi indus un somn adânc Să nu-mi dau seama, Să nu știu Când trec În celestul meleag Din care să revin Triumfătoare Știutoare A tainei tesăturii Veșmântului de crin Să țes, apoi Miraculoasa pânză A dragostei Să vă dăruiesc Magice, albele mantii Dragi prieteni ai mei Să ne asemănăm cu ei. -------------------------------------------------------- Elena ARMENESCU București 15 iunie 2015
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]